Omagiații lunii martie

(din Baza de date a Bibliotecii Județene I.S. Bădescu Sălaj)

Notă: Serviciul bibliografic al Bibliotecii Judeţene I.S. Bădescu Sălaj adună materiale pentru cuprinderea în Baza de date a județului Sălaj și reactualizarea informațiilor cuprinse în dicţionarul biobibliografic: Sălaj – Oameni şi Opere. Îi includem în acest proiect pe toţi cei care au contribuit la dezvoltarea social-culturală a judeţului (literatură, istorie, geografie, tehnică, muzică, artă, sport etc.), indiferent de naţionalitate. Baza de date se completează permanent (bibliografic_bjs@yahoo.com).

Mirișan Valentin – jurist, 3 martie 1955; Hodiș Viorel – prof.univ., 4 martie 1936; Porumb Maria – profesoară, 4 martie 1945; Pop Florian – matematician, 4 martie 1952; Pop T. Ovidiu – profesor, 4 martie 1957; Nicola Suzana – poetă, 5 martie 1943; Márton Ferenc – poet, 6 martie 1943; Györfi-Deák Elisabeta Simone – scriitor, trad., 6 martie 1961; Noja Ion – scriitor, 9 martie 1942; Boda Iosif – sociolog, analist pol., 9 martie 1946; Porumbreanu Gheorghe – poet, 9 martie 1953; Fülöp Mária – bibliograf, 11 martie 1940; Vid Florian Grigore – preot, 12 martie 1979; Kovács Kuruc János – profesor, 13 martie 1951; Păușan Pavel – artist, 17 martie 1952; Onica Florian – preot, 17 martie 1954; Ancău Mircea – inginer, 17 martie 1958; Barbolovici Vasile Alexandru – preot, 20 martie 1968; Bud Florica – scriitoare, 21 martie 1957; Musca Elena – istoric, 22 martie 1950; Bodea (căs. Pop) Ligia Alexandra – promotor tradiții, 23 martie 1993; Keresztes József Róbert – artist plastic, 24 martie 1980; Mureșan George – poet, 25 martie 1955; Petrache Mariana – scriitoare, 25 martie 1966; Zanc Virginia Lucia – medic, 26 martie 1946; Szabó Árpád – istoric local, 26 martie 1952; Tadici Gheorghe – antrenor, 27 martie 1952; Iepure Ioan – scriitor, 27 martie 1959; Puie Gavril – poet popular, 28 martie 1946; Bogdan Aurica – învățătoare, 28 martie 1953; Ilyés (căs. Simonfi) Timea Sarolta – artist plastic, 28 martie 1987; Kabai Krisztina – jurnalist, 28 martie 2000; Lucaciu Bianca-Alexandra – scriitoare, 31 martie 1996.

Bajusz István – 70 de ani de la nașterea muzeografului și cercetătorului științific

Bajusz István – muzeograf, cercetător științific. N. 17 martie 1954, Turda –  m. 28 aprilie 2021.

Viața și activitatea: absolvent al Facultății de Istorie și Filosofie, din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (1978), specializare în arheologie. Doctor în istorie (2000). Muzeograf, muzeograf principal, cercetător științific la Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău (1978-1995), din 1995 lector la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie și Filosofie, secția istorie, Catedra de Istorie Antică și Arheologie, unde a predat: Istoria antică universală, Istoria artei antice, Arheologie, Cursuri speciale de arheologie, Artă decorativă, Muzeologie. A rămas în continuare colaborator al Muzeului Județean de Istorie și Artă din Zalău. Domeniul de activitate: arheologia epocii romane, cu privire specială la Porolissum; artă decorativă medievală și modernă, cu privire specială la Sălaj. Premii: Medalia Meritul Cultural (pentru cercetare) de la Preşedinţia României (2004); Premiul Schönvisner (pentru ocrotirea patrimoniului arheologic şi activitatea didactică de specialitate) de la Ministerul Moştenirii Culturale din Ungaria (2006); Premiul Petri Mór (pentru cercetarea istoriei Sălajului) de la Societatea Muzeului Ardelean, Filiala Zalău (2006); Premiul Opera omnia (pentru promovarea culturii sălăjene) din partea Societăţii Pro Zilah (2007); Diplomă Mikó Imre (pentru activitatea depusă în cadrul societăţii) din partea Societăţii Muzeului Ardelean (2008); Medalia comemorativă Mikó Imre (pentru activitatea depusă în cadrul societăţii) din partea Societăţii Muzeului Ardelean (2009), Diplomă de Excelenţă (pentru inventarierea şi valorificarea patrimoniului mobil zonal) din partea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Sălaj (2010), distincția Szilágysági Magyarok (Fundația Báthory István Șimleu Silvaniei, 2011), Diplomă de Onoare Oameni de seamă ai Sălajului (Zalău, Biblioteca Județeană Sălaj, 2014), distincția Magyar Érdemrend Lovagkeresztje (2021). Membru al Societății de Studii Clasice din România, al Institutului de Studii Clasice Cluj-Napoca, Corpul Științelor Clasice, Corpul Instrumentum (Martignak, Franța),  președintele Filialei Zalău a Societății Muzeului Ardelean, director al Societății de Arheologie Pósta Béla (Cluj-Napoca), secretar al Filialei Zalău a Societății Maghiare de Cultură din Transilvania,  membru extern al Corporației Doctorilor din cadrul Academiei Maghiare, membru corespondent al Societății Maghiare de Arheologie și Istoria Artei. A fost fondator (2006) şi coordonator al anuarului de arheologie şi istoria artei: Dolgozatok az Erdélyi Múzeum Érem- és Régiségtárából, serie nouă. A colaborat la revistele: Acta Mvsei Porolissensis, Materiale și cercetări arheologice, Acta Mvsei Napocensis, Művelődés, Hepehupa, Gyopár, Cronica cercetărilor arheologice.

Opera: Amfiteatrul de la Porolissum şi amfiteatrele din provinciile romane de la Dunărea de Mijloc (Cluj-Napoca, Ed. Societăţii Muzeului Ardelean, 2011); note de curs: Bevezetés az ókori görög történelembe (Introducere în istoria antică universală) (Cluj-Napoca, Universitatea Babeș-Bolyai, Centrul pentru învățământ la distanță, 2000, 2002), Bevezetés a régészetbe (Introducere în arheologie) (Cluj-Napoca, Universitatea Babeș-Bolyai, Centrul pentru învățământ la distanță, 2000), Bevezetés az őskorba (Introducere în preistorie) (Cluj-Napoca, Universitatea Babeș-Bolyai, Centrul pentru învățământ la distanță, 2000). Coautor: Castrul roman de la Romita – Certiae. Das Römergrenzkastell von Romita – Certiae (Zalău, Ed. Porolissum, 1997). Volume colective: A Zürichi Magyar Történelmi Egyesület Első Övezeti Történésztalálkozó Előadásai és Iratai (red. Csihák György, Budapest-Zürich, Ed. Magyar Történelmi Iskola, 1994), 17^th International Congress of Roman Frontier Studies, Zalău 1-9 septembrie 1997, Lectures summaries (Zalău, 1997), Porolissum. Ausschnitte aus dem Leben einer dakisch-römischen Grenzsiedlung aus dem Nordwesten der Provinz Dacia Porolissensis (Amsterdam, Ed. Adolf M. Hakkert, 1998), Civilizația romană în Dacia (red. Mihai Bărbulescu, Cluj-Napoca, 1997), Napoca. 1880 de ani de la începutul vieții urbane (Cluj-Napoca, 1998),  Szilágysági magyarok (Maghiarii din Sălaj) (București, Cluj-Napoca, Ed. Kriterion, 1999), Szilágysági magyarok = Maghiarii din Sălaj = Die Ungarn aus dem Kreis Sălaj, vol. 2, 3 (editor, Cluj-Napoca, Erdélyi Múzeum Egyesület, 2018, 2019); Studia archaeologica et historica Nicolao Gudea dicata (Zalău, Ed. Porolissum, 2001), Örménymagyarok, akik hatottak, alkottak, gyarapítottak, hogy a haza fényre derüljön s kincses legyen, Kolozsvár-Szamosújvár, 2001 szept. 14-16, IV. jubileumi konferencia (Budapesta, 2002), A Csíki-medence településtörténete a neolitikumtól a XVII. század végéig a régészeti adatok tükrében (Așezările din depresiunea Ciucului din neolitic până în secolul al XVII-lea în lumina datelor arheologice) (Cluj-Napoca, Ed. Scientia, 2004), Mindennapi élet a római Dáciában (Viața de toate zilele în Dacia romană) (redactor, Cluj-Napoca, Ed. Scientia, 2004), Orbis antiquus. Studia in honorem Ioannis Pisonis (Cluj-Napoca, Ed. NereaMia Napocae Press, 2004), Örökségünk védelmében. Egyháztörténeti értékek gondozása a Királyhágómelléki Református Egyházkerületben (Oradea, 2004), Atlasul localităţilor judeţului Sălaj (colaborator, Cluj-Napoca, Ed. Suncart, 2004), Téglás István jegyzetei. I. Régészeti feljegyzések (Însemnările lui Téglás István. I. Notiţe arheologice) (redactor, Cluj-Napoca, Ed. Scientia, 2005), Limes XIX. Proceedings of the 19th International Congress of Roman Frontier Studies, Pécs, Hungary, September 2003 (Pécs, 2005), Coins from Roman sites and collections of Roman coins from Romania. Vol. II. Porolissum (Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2006), Fontes historiae. Studia in Honorem Demetrii Protase (Bistriţa, Cluj-Napoca, Ed. Accent, 2006). Împreună cu Demeter Éva a publicat volumul Téglás István. Dél-Erdélyi hímes tojások (Târgu Mureş, Ed. Mentor, 2006).

Florian Onica – 70 de ani de la nașterea preotului, profesorului

Onica, Florian – preot, profesor. N. 17 martie 1954, Crasna.

Viața și activitatea: absolvent al Institutului Teologic Universitar din Sibiu (1979). A obținut doctoratul în istorie cu teza Societate și cultură în Sălaj (1940-1965) la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (2009). A fost preot ortodox în județul Bihor (1979-1989), iar în perioada 1989-2019 a fost preot la Parohia Ortodoxă Stîrciu, unde s-a implicat și în cercetări arheologice. A organizat și coordonat reabilitarea a șapte biserici de lemn din județele Bihor și Sălaj. A înființat și a instruit două coruri mixte parohiale și o formație de dans popular în satul Peceiu. A primit Diploma de Onoare Oameni de seamă ai Sălajului (Zalău, Biblioteca Județeană Sălaj, 2014). Colaborări: a publicat articole cu caracter religios, cultural și istoric în Graiul Sălajului, Sălăjeanul, Magazin Sălăjean.

Opera: Societate și cultură în județul Sălaj (1940-1965) (Cluj-Napoca, Ed. CA-Publishing, 2010), Credinţă, cultură şi istorie la Stârciu, judeţul Sălaj (schiţă monografică) (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2012), Peceiu (1214-2014) – Schiţă monografică (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2014).

Ioan Iepure (pseudonim Ioan Silvan) – 65 de ani de la nașterea scriitorului

Iepure, Ioan (pseudonim Ioan Silvan) – scriitor. N. 27 martie 1959, Peceiu.

Viața și activitatea: absolvent al Liceului nr. 2 din Arad (1981). A lucrat la IMAIA Arad (1975-1989). În anul 1981 a înființat pseudoeditura Mureșul. Din anul 2005 este stabilit în Spania. A debutat cu un grupaj de cinci poeme în revista Orizont din Timișoara (1988).  Înființează la Arad trei tipografii: Nobel Cart, Căbița și Arc Sud însoțite toate trei de mici edituri. Cenacluri: cenaclul revistei Orizont (Timișoara). Colaborări: Orizont (Timișoara), Luceafărul, Astralis (București), România în Lume (Madrid), Caiete Silvane, Cervantes (Satu Mare), Itaca (Dublin). Din 2007 este redactor-șef al noului periodic din Madrid, Universul românesc, iar în 2008 a fondat periodicul Que se vende y que se compra.

Opera: Întoarcere (Arad, Ed. Mureșul, 1981), Nespuse cuvinte – 2 vol. (Arad, Ed. Mureșul, 1983; 1986), Gânduri în apropiere (Arad, Ed. Mureșul, 1984), Cercul de Abur (Arad, Ed. Arc Sud, 1991), A cincea evanghelie (Arad, Ed. Nobel Cart, 2001), care a fost transpusă în versuri și republicată în 2002 la aceeași editură cu titlul Întâi a fost o ploaie de sânge, republicată sub titlul America, o escală spre cer (Arad, Ed. Căbița, 2006), Destin cenzurat (Arad, Ed. Căbița, 2004), Aventurile unui jurist nebun (Las aventuras de un jurista loco) (Spania, Ed. Luhu Alcoi, 2017), Le cinquième évangile (online în 2001; tipărit: Lyon, Ed. Baudelaire, 2017). A urmat apoi, primul volum din trilogia SF, Dedesubtul lumii (Bajo el mundo), intitulat Văduva strigoilor (Puebla de Almoradiel, provincia Toledo, Decenium Editorial, 2015), în traducerea Alexandrei Iepure, sub titlul La viuda de los estrigois, Ceaușescu și fața ridicolă a comunismului (Ceaușescu y la cara ridícula del comunismo) (Decenium Editorial, 2015), Cómo sacar el comunismo de la cabeya de los Jovenes españoles (Spania, Independently Publiched, 2020), Poezii (España, Decenium Editorial, 2022), A cincea evanghelie (Spania, Editores Varios, 2022), Destin cenzurat (Spania, Decenium Editorial, 2022). Volume colective: Itinerarii lirice (antologie, Satu Mare, Ed. Inspirescu, 2013), Incursiuni în cotidian: Antologie de proză scurtă (Satu Mare, Ed. Inspirescu, 2013), Ceasuri de mătase. Antologie de poezie negru pe alb (editor, Adjud, Ed. Armonii Culturale, 2013), Antologia de… râsoterapie (cu texte umoristice, Adjud, Ed. Armonii Culturale, 2013), Antologiile revistei Singur: proză (Târgoviște, Ed. Singur, 2014), Antologiile revistei Singur: poezie (Târgoviște, Ed. Singur, 2014).