O lucrare de referință

Profesorul Alexandru Ruja a reușit să se impună în actualitatea literară atât prin numeroasele sale studii de critică și istorie literară, cât și prin edițiile pe care le-a îngrijit. Remarcabile rămân, îndeosebi, lucrările și edițiile consacrate lui Aron Cotruș, Ioan Alexandru și Ștefan Augustin Doinaș, pentru care a fost distins cu Premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Române. Recent, reputatul istoric literar a revenit în actualitate cu o nouă lucrare de referință, intitulată Istoria literaturii române contemporane din Vest. Impozantul op a văzut lumina tiparului în 2022, la Editura David Press Print din Timișoara. Cartea impresionează atât prin dimensiunile ei neobișnuite (1032 de pagini), cât și prin capacitatea de sinteză a autorului. Investigația nu a apărut din senin, ci constituie încoronarea unei munci de o jumătate de veac dedicată literaturii române, îndeosebi scriitorilor din Banat. Cronicar pe frontiera vestică, Alexandru Ruja se dovedește un foarte bun cunoscător al autorilor bănățeni. Am putea afirma că exegetul a realizat o istorie vie a literaturii, o istorie pe care a trăit-o și la care a participat în mod activ. De altfel, Istoria a fost precedată de un Dicţionar al Scriitorilor din Banat, alt proiect monumental, publicat în 2005 la Editura Universităţii de Vest din Timişoara și coordonat de același meticulos critic literar.

După cum precizează autorul însuși, Istoria literaturii române contemporane din Vest „reprezintă o sinteză asupra literaturii din partea vestică a țării văzută ca parte a întregii literaturi române”. Autorul vorbește despre necesitatea publicării unei asemenea lucrări în contextul în care „tot mai mulți scriitori din diverse regiuni ale țării își aduc contribuția substanțială la consolidarea literaturii”. De-a lungul timpului, scriitorii din vestul României au creat o literatură valoroasă, ce se integrează în mod firesc în cea națională. Cu toate acestea, Banatul reprezintă un topos multicultural cu o configurație proprie. De aici și unele particularități ale literaturii cultivate pe aceste meleaguri. Alexandru Ruja simte nevoia unei noi abordări, atât prin relevarea evoluției acestei literaturi și integrarea ei în specificul național, cât și prin legăturile ei cu marea literatură europeană. Istoricul literar atrage atenția asupra avântului pe care l-a înregistrat în ultimul timp cercetarea regională a culturii, direcție în care se încadrează și recentul proiect. În acest sens, e suficient să amintim amplele sinteze consacrate geografiei literare de către un alt reputat critic și istoric literar bănățean, Cornel Ungureanu.

Alexandru Ruja ține să precizeze faptul că „literatura în limba română din Banat și vestul Transilvaniei s-a manifestat și a evoluat într-un cadru multicultural”. În felul acesta se explică numeroasele deschideri, interacțiuni și influențe cu mișcările culturale novatoare din plan european. Recenta lucrare se ocupă de scriitorii contemporani, mai exact de cei din perioada postbelică. Este vorba despre o literatură autentică, ce a depășit complexul provincialismului și care s-a impus în mod firesc drept parte a literaturii naționale. În viziunea lui Alexandru Ruja, istoria literară este văzută ca o istorie a cărților, idee motivată prin faptul că personalitatea unui scriitor transpare cu predilecție din operele acestuia. Drept consecință, exegetul comentează în mod exigent lucrările scriitorilor din Banat, militând pentru receptarea lor la adevărata valoare. Acesta este motivul pentru care atrage atenția că fenomene precum „complexul provinciei” sau „supraestimarea centrului” nu își au locul într-o justă ierarhie de valori. Cartea exprimă efortul lui Alexandru Ruja de a revela valorile autentice create de scriitorii bănățeni și de cei din vestul țării, „pentru constituirea imaginii mai clare asupra unei părți din literatura română contemporană”.

Lucrarea se deschide cu o amplă Privire de sinteză, în care autorul jalonează principalele coordonate care au stat la baza investigației. Urmează un capitol intitulat Continuitatea. Spre împlinirea unei aspirații. Alexandru Ruja se ocupă aici de o serie de scriitori care, încercând să depășească provincialismul anterior, au jucat un rol important în impunerea unei tradiții culturale în Banat. Cea mai amplă secțiune a lucrării se intitulează Regăsirea de sine. Consolidarea tradiției și deschiderea spre modernitate.

Evoluția literaturii din Vestul țării este abordată pe genuri. Drept consecință, ample capitole sunt dedicate poeziei, prozei și criticii literare. Alexandru Ruja vorbește despre bogata tradiție culturală a Banatului, generația de mijloc a perioadei postbelice impunând o nouă strălucire literaturii din această parte a țării. Din noua generație creatoare și constructoare de valori, care a exploatat din plin spiritul locului, sunt menționați autori de prim rang precum Ovidiu Cotruș, Sorin Titel și Livius Ciocârlie. Aceștia vorbesc despre un Banat fabulos, un topos în același timp „provincial” și european. Dintre criticii și istoricii literari, Alexandru Ruja se oprește la o serie de nume de referință, precum: Eugen Todoran, Ovidiu Cotruș, Cornel Ungureanu, Mircea Mihăieș, Vasile Popovici, Nicolae Ciobanu, Adriana Babeți și mulți alții. Din numărul foarte mare al poeților, pot fi menționați: Aron Cotruș, Ștefan Augustin Doinaș, Șerban Foarță, Eugen Dorcescu, Petre Stoica, Anghel Dumbrăveanu, Octavian Doclin, Vasco Popa, Simona Grazia Dima, Ioan Flora, Robert Șerban. Proza este reprezentată de Sorin Titel, Paul Eugen Banciu, Viorel Marineasa, Ion Arieșanu, Radu Ciobanu, Ion Marin Almăjan, Livius Ciocârlie, Gheorghe Schwartz. Desigur, galeria de portrete este mult mai numeroasă. Exegetul nu uită nici de rolul jucat de trei instituții culturale majore: Universitatea, Editura „Facla” și revista „Orizont”.

Fără a avea pretenția de a epuiza un subiect extrem de vast și de complex, Alexandru Ruja are meritul de a ne oferi un tablou veridic al literaturii române contemporane din Vest. Beneficiind de o vastă experiență, autorul a reușit să ne ofere o carte utilă, în măsură să sugereze potențialul creator extraordinar al unui topos cultural specific.