Malaxorul de februarie

■ Sală plină vineri, 26 ianuarie 2024, la Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, la lectura publică susținută de poetul clujean Andrei Gazsi. „În fața unor adolescenți, împreună cu ei, am susținut prima lectură publică din viața mea în Sala «Porolissum» a Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj. Mulțumesc liceenilor care au recitat din poemele mele! Mulțumesc în egală măsură celor prezenți, profesorului Marcel Lucaciu care a scris o cronică a celui mai recent volum, Acordeonul de nisip, în revista de cultură «Caiete Silvane»!” Născut în 1 octombrie 1950 la Bucerdea Grânoasă, lângă Blaj, Andrei Gazsi a făcut studii de inginerie, fiind licențiat al Facultății de Mecanică a Universității Tehnice din Cluj-Napoca (1984). A debutat cu poezie în revista „Tribuna” din Cluj, la începutul anilor ’80. A mai colaborat la publicații literare precum: „Familia”, „Steaua”, „Caiete Silvane”, „Nord Literar”. Este autorul volumelor de versuri: Libertatea ca semn de carte (2014), Cu alte cuvinte (2017), Câte o carte poștală pe lună (2019), ultima apărută și în versiune maghiară (Havonta egy levelezőlap, traducere de Demény Péter, 2019), Liziera (2020), Bunul meu Marți (2021), Acordeonul de nisip (2023). Organizatori și parteneri: Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, Asociația Scriitorilor din Județul Sălaj, Reprezentanța Zalău a Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, artistul vizual și dramaturgul Flavius Lucăcel, Asociația culturală „CreArt”, Colegiul Național „Silvania” Zalău, Liceul Pedagogic „Gheorghe Șincai” Zalău și Liceul Tehnologic „Mihai Viteazul” Zalău.

■ „77 de cântece pentru Mr. Peanut”, de Gelu Diaconu, Editura Junimea, Iași, 2023. „Gelu Diaconu reușește prin aceste 77 de cântece pentru Mr. Peanut – titlul face trimitere în mod evident la 77 Dream Songs de John Berryman – să creeze un spațiu poetic insolit în care rememorarea face corp comun cu meditația existențială. Autorul găsește o modalitate atipică de raportare la marile probleme ale omenirii prin această adresare continuă către Mr. Peanut, câinele său, cel care-l însoțește pe autor în călătoria de fiecare zi prin purgatoriul personal. Micile sau marile întâmplări ale vieții sunt trecute printr-un filtru ce estompează emoția astfel încât se elimină riscul surplusului retoric. Totul curge fără ruperi de ritm, poezia câștigând în intensitate prin acumulare. 77 de cântece pentru Mr. Peanut este un poem despre nostalgie și acceptare, despre neputință, dezamăgire și detașare, despre un anumit fel de realitate care atunci când e aproximată prin cuvinte încetează să mai existe. Există în carte și o anumită naivitate mimată de a privi lucrurile, dar prin această tehnică se ajunge la o intensificare a unei trăiri în esență tragice. Clipele consumă din carnea realului și în urmă nu mai rămâne decât sentimentul unei pierderi iremediabile. (Șerban Axinte)

■ Cel mai recent volum al scriitorului Daniel Săuca, „ok.ds”, apărut la Editura „Caiete Silvane” în 2023, a fost lansat în cadrul Cenaclului „Silvania”, în ședința din 18 ianuarie 2024. Majoritatea textelor cuprinse în acest volum au apărut, în perioada 2020-2023, în cotidianul „Magazin Sălăjean”. Apoi în revista „Caiete Silvane” și în publicațiile „Apostrof”, „Steaua”, „Neuma”, „Răsunetul cultural”, „Littera Nova” și „Mișcarea literară”. Cartea este disponibilă gratuit, prin e-book, pe site-ul edituracaietesilvane.ro.

■ „Apocrife”, de Halmosi Sándor, Editura Limes, 2023, în traducerea lui Kocsis Francisko. „«Dacă-i prea multă lumină, închidem ochii. / E prea multă lumină. Nu putem închide ochii.» Din discursul liric decantat al lui Halmosi Sándor se desprind așchii, se ivesc tot mai multe așchii în cele mai neașteptate locuri, alteori corpul pulsatil al poemului se rupe, se fisurează. Este de ajunsă să-l atingem și deja resimțim propria noastră «viață patchwork» (ghiveci). Ieșim în câștig dacă ne rănește. Nu există nici măcar o poezie în care să nu găsim un loc liber, care ne este rezervat nouă, cititorilor. O subtil modernă și însuflețită percepție a lumii, un distinct brand Halmosi. O lirică precisă, etalon de încredere în măsurarea desimii îngerilor”. (Visky András)

■ „Un oraș fără ferestre”, de Constantin Marafet, Editura Junimea, Iași, 2023. „Poezia lui Constantin Marafet are de parcurs un drum al ludicului imediat, al trăirilor pe muchie de cuțit, un drum al lucidității, pentru a-i da acesteia o dimensiune specială, dar și pentru a avea posibilitatea să iasă cu ușurință din jocul propus, calea spre adevărul poetic, cale pe care o caută mereu, prin aceste poeme ale sale, presărată cu multe versuri memorabile, care, ele însele, pot fi considerate drept poeme în sine, având un profund caracter de sinteză, acolo unde «sfinții fără de arginți cerșesc la marginea țării».” (Emilian Marcu)

■ „Sectorul 8 al Domnului”, de Pál Dániel Levente. Editura Tracus Arte, 2022. „Lumea dintre copertele acestei cărți diferă de cea a ghidurilor și hărților care vorbesc despre Budapesta atracțiilor, a obiectivelor turistice abil promovate, a tradițiilor, a opulenței. Sectorul 8 al Domnului ne dezvăluie mai mult decât un vârf de aisberg, autorul ne ia de mână și ne poartă, pas cu pas, prin raiul, purgatoriul și iadul budapestan, prezentând ierarhia stratificată a societății maghiare, care dincolo de cultura și istoria sa demnă de toată lauda, are și o componentă întunecată, o lume a păturilor defavorizate, care, adesea, recurg la fapte penale nu dintr-o predestinare genetică sau din plăcerea de a face rău, ci împinse de necesitate.” (George Volceanov)

■ „Schimb de noapte”, de Camelia Iuliana Radu, Editura Avalon, Cluj-Napoca, 2023. Ovidiu Pecican scrie în prefața volumului: „Probabil că asta este Schimbul de noapte: o patrulare insomniacă pe la diversele ferestre ale sufletului. Cea care scrie privește prin ele, dar în același timp este privită de seria practic și inefabil nenumărată a perechilor de ochi anonimi care își caută urmele pe chipul și trupul ei de cuvinte. (…) Până la alte apariții originale și recapitulative, însă, recomand spre lectură paginile de față. Ele dau imaginea unei poezii ce nu își greșește ținta și o etalează pe scriitoare ca pe una dintre cele ce susțin realitatea unei poezii române actuale de substanță și consistență.”

■ „Captiva. Povestiri”, de Elina Adam, Editura Neuma, 2023. „Cuvintele «șlefuiesc orice voce, care reverberează cu claritate». De multe ori ne ferim de nostalgii, ne mascăm sufletul, ca să nu părem demodați. Elina Adam nu se teme de străzile cu tei, de scrisorile cu timbru ori de autenticele veri fără sfârșit, crezând în iubire, așteptare, fericire, sacru. Intruziunea sentimentului religios nu se face în mod ostentativ.” (Alexandru Jurcan)

(C.Ș.C.)

■ Numărul 109-110/ ianuarie-februarie 2024 al revistei „Scriptor” (interfață a Editurii Junimea din Iași), găzduiește patru materiale despre marele poet național Mihai Eminescu și opera sa. Semnează în rubrica „eminesciana”: Gellu Dorian – Eminescu, aşa cum l-am visat, Lucian-Zeev Herşcovici – Eminescu din nou în limba ebraică, Ala Sainenco – Prieteni cu Eminescu: Alexandru Chibici-Revneanu și Doru Scărlătescu – Eminescu. Din enigmele caietului vienez. O altă secțiune consistentă este „fragmentarium”, în care coordonatoarea Frăguţa Zaharia precizează: „Aflați în al 10-lea an de apariție a revistei «Scriptor», am selectat în acest dosar subiectiv câteva texte care ilustrează începuturile proiectului nostru, respectiv din anul I, nr. 1-2, ianuarie-februarie 2015”. Textele selectate sunt semnate de Lucian Vasiliu, Ana Blandiana, Gabriel Chifu, Arcadie Suceveanu, Elvira Sorohan, Alexandru Zub, Simona Modreanu și Vasile Proca, ultimul în dialog cu poetul Cezar Ivănescu.

■ La Editura Casa Cărţii de Ştiinţă din Cluj-Napoca a văzut lumina tiparului volumul „Unitate şi diversitate în graiurile sălăjene”, semnat de Denisa Tout. Volumul are la bază teza de doctorat susţinută la Şcoala Doctorală de Studii Lingvistice şi Literare din cadrul Universității „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Autoarea este licenţiată a Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai”, specializarea Limba şi literatura română – Limba şi literatura franceză (2010) și absolventă a programului de masterat Studii literare româneşti (2012), iar din vara anului 2021, deține titlul de doctor în filologie. Referitor la volumul „Unitate şi diversitate în graiurile sălăjene”, prof. univ. dr. habil. Adrian Chircu precizează următoarele: „Cercetarea de față vine să completeze în manieră apropriată investigațiile anterioare privitoare la graiurile sălăjene, contribuții care nu sunt atât de numeroase şi atât de profunde precum ne-am aştepta. Suntem convinşi că această monografie dialectală va fi bine primită nu numai de către specialiştii din domeniu, ci şi de către cei pasionați de cultura populară, care vor avea ocazia de a afla lucruri mai puțin ştiute despre traiul zilnic al sălăjenilor şi despre limba vorbită de aceştia”.

■ Am primit la redacție lucrarea în patru volume: „PNȚCD privit din interior 1997-2000”. Mulțumim și pe această cale autorilor Niculae Ionescu-Galbeni și Virgil Petrescu. Lucrarea de istorie recentă a României, ce însumează aproape 2.000 de pagini, a fost publicată la Editura Cheiron din București. Primul volum, intitulat „Argument”, se constituie într-un studiu caz cu privire la Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat, începând cu originile sale, continuând cu realizările, dar și cu neîmplinirile din perioada de guvernare a coaliției CDR-PD-UDMR, 1997-2000. Volumul cuprinde și un amplu studiu preliminar realizat de politologul Dan Pavel. Celelalte trei volume se referă la discuțiile și dezbaterile din ședințele forurilor de conducere ale PNȚCD: stenogramele ședințelor Biroului de Conducere, Coordonare și Control din anii 1997 și 1998 sunt publicate în volumul al doilea, stenogramele ședințelor organismului de conducere a activității partidului din anul 1999 în volumul al treilea, iar stenogramele ședințelor Biroului Național de Conducere din anul 2000 în volumul al patrulea. Autorii volumelor sunt vechi militanți național-țărăniști. Juristul Niculae Ionescu-Galbeni, membru al organizaţiei de tineret a PNŢ (1945), deţinut politic (1947-1955) și apropiat al lui Corneliu Coposu, a făcut parte din grupul care a continuat activitatea PNŢ în clandestinitate şi care a reînfiinţat PNŢCD la 22 decembrie 1989. Profesorul universitar Virgil Petrescu, membru PNŢCD din 1992, a deținut mandatul de ministru al Educației Naționale (1996-1997).

(A.-B.K.)

■ Proze cu suflu susţinut. În 2023, cel de-al 54-lea de la înfiinţare, cenaclul timişorean „H.G. Wells” a publicat un volum mai aparte cu scrierile membrilor săi. După cele două retrospective semicentenare (critică/eseuri şi proză scurtă) din 2019, de această dată au fost selecţionate texte de dimensiuni ample, semnate de Traian Urdea, Lucian Ionică, Györfi-Deák György, Silviu Genescu, Laurenţiu Nistorescu şi Daniel Timariu. Cuvântul-înainte este scris de Antuza Genescu, o studentă lugojeancă mutată în Timişoara, unde cândva a citit proză nu numai la casa de cultură a studenţilor, ci şi la cenaclul „Hyperion” de la facultatea de filologie. Rămâne anecdotic faptul că pe unul dintre autori îi cunoaşte de la grădiniţă (iar pe ceilalţi de foarte mult timp). Dacă preşedinta cenaclului i-a prezentat pe scriitori, pe coperta a IV-a, Daniel Haiduc grupează prozele după afinităţi, în perechi. El este unul dintre antologatori, alături de Laurenţiu Nistorescu, care publică o pledoarie de suflet: „SF-ul, mai mult decât o varietate tematologică a literaturii”. Sergiu Zegrean alătură albastrului marin un chihlimbariu aureolat, pentru coperta care reprezintă un naufragiat, aşezat sub o aripă lovită. Cartea a apărut în urma strădaniilor lui Dorin Davideanu şi poate fi procurată de la Editura Universităţii de Vest din Timişoara.

■ Fantastica Magazin 1/2023 şi 2/2024. Au apărut primele două numere ale revistei publicate de Editura Cristian PlusArt (ISSN 3008-5063). În primul dintre ele, Mircea Liviu Goga (redactorul-şef) argumentează: „Pentru mintea umană sf-ul e, pur şi simplu, o deschidere către necunoscut”. Din 10 filme americane, unul sigur e ştiinţifico-fantastic, atât de tare ficţiunea s-a amalgamat cu realitatea. Publicaţia cuprinde proză de Aurel Antonie, Mihai Cranta, Mihai Cristian Dumbravă, Carmen Grădinaru, Mircea Liviu Goga, Györfi-Deák György, Ana Cristina Neagu, Victor Martin şi Sorin Nină. Prezentarea grafică de excepţie se datorează pânzelor pictate de Ramona Andronache, cărora le sunt alăturate (în pagini special dedicate) benzi desenate realizate de Valentin Iordache şi Marian Mirescu. Despre istoria acestei arte, care începe cu spirala care urcă pe Columna lui Traian, scrie Mircea Liviu Goga. Romanul „O noapte în Paradis” de Daniel Cristian Dumitru este analizat de Maria Anastasiu şi Victor Martin. Cel de-al doilea număr a apărut fix în 15 ianuarie. Ca noutate, el cuprinde mai multe recomandări de lectură: proză scurtă (Aurel Antonie, Diana Alzner, Anamaria Borlan, Rodica Bretin, Mihai Cranta, Mihai Cristian Dumbravă, Adina Lozinschi, Victor Martin, Sorin Nină, Pompilian Tofilescu, Cristian Cârstoiu) sau fragmente de romane („Misterele din Mair Cana” de Lilioara Macovei, comentate de Isabela Cotelin şi Vasilica Grigoraş). De remarcat şi „Apariţiile editoriale” (de la alţii), prezentate de Dan Popescu, un gest de reală deschidere, spre beneficiul tuturor cititorilor. Apariţiile pot fi descărcate gratuit de pe site-ul editurii sau comandate în formă tipărită.

■ ArtZONE SF 6/2023. Fanzinul cenaclului brăilean este numerotat cu începere de la prima apariţie, aşa că anul trecut au lansat revistele 5 şi 6. Pe parcursul lui 2023, membrii au publicat romane, volume de povestiri, au colaborat cu alte reviste de profil, au fost selecţionaţi în antologii şi au continuat cu succes o activitate de câteva decenii. În numărul de faţă, nu săriţi să corectaţi, schiţa lui Mihai Vintilă se intitulează „Elenctrica”, lucru ciudat, dar intenţionat. La rubrica „Cu nasul în cărţi”, sunt prezentate volumele „Fierul şi fiara” de Florin Pîtea şi „Păsări aprinse” de Andrei Puică. „Ielele” de George Cosmin Borş transformă viaţa tradiţională de la ţară într-o reţea de oameni şi cyborgi interconectaţi. Mircea Ştefan Cărbunaru a tradus „Ca răspuns către cititorul dumneavoastră” de Gareth D. Jones, un prozator britanic, tălmăcit în 31 de limbi. Tot el este autorul povestirii „Cursa de Yoshino”. Eroina din flash-fiction-ul „Lucy” de Mira Wolf poartă numele unei hominide descoperite în Africa şi nu întâmplător. „Rebel” este un alt text foarte scurt al debutantei (are cont de Facebook). O altă microschiţă, cu o inversiune optică interesantă în final, este „Iarba” de Mircea Cărbunaru. Tot el îl prezintă pe graficianul spaniol Luis Royo. Ana-Maria Burlacu a ales un titlu straniu, „Despre reîncarnare şi picioare de broască”, pentru o proză de acţiune. Premiile Hugo acordate în 2023 şi o listă ilustrată a romanelor nominalizate ne conectează la pulsul mondial. De remarcat că revista apare cu sprijinul Bibliotecii Judeţene „Panait Istrati”. Tirajul tipărit e limitat, dar se poate descărca gratuit în format digital, PDF color.

(G.-D.G.)