Malaxorul de aprilie

Estimated read time 15 min read

■  Din articolul „Ce nu se mai aude în Ucraina?” de Adrian Popescu din „România literară” (nr. 12/2022): „Când copiii plâng, lumea se scufundă în beznă, când copiii râd, lumea renaște din propria durere. Scenele de război din Mariupol, orașul Mariei, mi s-au părut că depășesc în înverșunare scenele din alte locuri unde proiectilele și gloanțele au desfigurat orașele ucrainene.

Copiii din maternitatea bombardată, alții, nu puțini pierduți sau răniți, ne-au dat o idee despre calvarul îndurat de cei aflați sub teroarea invadatorilor. Un oraș încercuit lipsit de apă, hrană, electricitate, cu victime inocente, nu singurele în acest delir al războiului. Semne de speranță s-au arătat, dar e prea devreme să ne bucurăm, răbdarea e necesară acum mai mult ca oricând ca să se nască pacea, toți caută s-o moșească, de la puternicii lumii la cel «lipsit de divizii» care vrea să împlinească la Fatima acum ceea ce trebuia făcut explicit la începutul secolului al XIX-lea, după unii vizionari” (romanialiterara.com). După rugăciunea atifonului marian „Îngerul Domnului”, papa Francisc a amintit: „Din păcate, nu se oprește agresiunea violentă împotriva Ucrainei, un masacru fără sens în care atrocitățile se repetă în fiecare zi. Nu există nicio justificare pentru acest lucru”. Sfântul Părinte a pledat pentru ca „toți actorii comunității internaționale să facă un efort real pentru a pune capăt acestui război dezgustător”(vaticannews.va, 20 martie 2022). În perioada 18-24 martie 2022, ajutorul umanitar oferit de eparhiile Bisericii Ortodoxe Române și Federația Filantropia se ridică la suma de 2.529.456 lei. Astfel, ajutorul total oferit de Biserica Ortodoxă Română de la declanșarea războiului din Ucraina până în acest moment este de 26.224.213 lei (basilica.ro, 30 martie 2022). Rugăciuni, ajutoare, speranțe. Pentru pace.

(D.S.)

 

■ Punctăm apariția, la Editura „Junimea”, Iași, 2022, în colecția „Numele poetului” a volumului de poezie Te iubesc clasic, cu diacritice!, de Maria Ceauș. Cartea a obținut Premiul pentru debut al Editurii „Junimea” la Festivalul-concurs „Conachi”, ediția a XIX-a, Tecuci, în toamna anului 2021. Juriul a fost format din președintele Horia Gârbea, membrii Adrian Alui Gheorghe și Lucian Vasiliu.

 

Copilul de apă, Bimbo d’acqua, de Menuț Maximinian, Editura Junimea, Iași, 2022. Cartea a fost prezentată și lansată la Zilele revistei „Caiete Silvane”, Zalău, 24-25 martie 2022. „Poetului îi place să îți provoace emoții prin construirea cu voluptate a unor scenarii grandioase sau terifiante. Peisajele mărețe sunt evocate cu fiori și accente grave. Când se lasă în voia propriei naturi, reușește strofe puternice.” (Horia Gârbea)

 

■ Tot la Editura „Junimea” a apărut, în 2020, în colecția „Dialog XXI”, volumul Fără măști de carnaval, Interviuri, de Iulian Talianu. Despre autor, Liviu Ioan Stoiciu spune: „Îmi plac profesioniștii empatici. Unul dintre ei, ales, care îmi vine în minte acum, dintre scriitori, e jurnalistul și poetul Iulian Talianu, director al luxoasei Tomisul cultural. Jurnalist de top, fondator de ziare și reviste, realizator de emisiuni de radio și televiziune, angajat, colaborator, acționar la publicații de impact, Iulian Talianu e și un poet premiant (membru al Uniunii Scriitorilor – Constanța). Și nu e numai un artist în ceea ce scrie, ci și în ceea ce citește, iubindu-și confrații scriitori – mărturii sunt și întrebările generoase puse celor pe care îi intervievează în cartea de față, cu simț critic, atent la mutațiile valorice din literatura română (pentru care istoria literară îi rămâne recunoscătoare). De același autor, menționăm și apariția volumului de poezie Călătorie printr-o amintire, la Editura „Ex Ponto”, Constanța, 2020.

 

Geografii inutile, de Alexa Gavril Bâle, Grupul editorial RoCart, 2021. „Nimicul care fuge/ fuge-nainte/ agitând două fanioane/ tu pricepi că pe acolo/ trebuie să treacă viața ta/ precum un convoi militar/ icnind din toate încheieturile/ respecți cu tristețe/ itinerarul trasat/ de nimicul grăbit/ ce agită cu disperare/ cele două fanioane, ale căror culori/ nu poți nici măcar/ să le descifrezi.”

 

■ Menționăm apariția în 2021, la Editura „Studis”, Iași, a volumelor de poeme în oglindă ale Veronicăi Știr (Cuantele tăcerii) și al lui Victor Știr (Minima iluzie). „Îmi place să cred că în «Minima iluzie», Victor Știr alternează ludicul, laconicul, cu confesiunea. Cu epicul. Trece de la discursul încifrat, straniu, concentrat, la un discurs confesiv. Liric. Nu în totalitate, dar îndeajuns să ne ofere o cale spre sărbătoarea poeziei. «Minima iluzie» este o carte care îți spulberă iluziile, dar în același timp dă intensitate trăirii: «a privit îndelung frumusețea/ era singur/ și a creat trestia (Dumnezeu ne-a creat)».” (Nicolae Avram)

 

In aeternum poetic@, de Dumitru Găleșanu, Editura Eikon, București, 2022. Volumul conține cronici, referințe critice, recenzii, însemne de lectură, prefețe și postfețe asupra lucrărilor poetului, publicate între anii 2010-2022, în ordinea apariției, aflăm din prefața scrisă de Dumitru Găleșanu.

 

■ În numărul 3 (136), martie 2022, al revistei de cultură Curtea de la Argeș, Gheorghe Păun descrie în editorialul intitulat „Stat versus cetățean” de pe prima pagină, realitatea distopică pe care suntem nevoiți s-o trăim în Anul Domnului 2022. „Ciuma brună a avut ca simbol zvastica, ciuma roșie a stat sub semnul stelei roșii, cu secera și ciocanul încrucișate pe ea, nu am o emblemă la fel de sintetică pentru etapa verde, dar se poate stiliza una din imaginea care a făcut înconjurul lumii în a doua zi a acestui an. Este vorba despre scena în care un polițist mare de stat, având în lesă un câine-lup mare de stat, lovește cu un baston lung și negru un cetățean pe care câinele îl prinsese cu fălcile de o mână. Cetățeanul se zbătea, câinele nu-i dădea nicio șansă, pentru asta fusese antrenat, polițistul lovea amplu și «convingător», așa cum fusese antrenat. Am amânat două detalii. Cetățeanul era un participant la un protest împotriva restricțiilor legate de Covid, iar scena se petrecea într-o țară occidentală democratică, ba chiar cu democrație consolidată, parcă așa sună clișeul, în Olanda. Un dintre țările cele mai «progresiste», cu ghilimelele subliniind pervertirea curentă a termenului.”

 

Cafeneaua literară, numărul 2/228, februarie 2022, anul XX, cuprinde poeme de Vasile Baghiu, Dan Drăgoi, Liviu Pendefunda, Amalia Elena Constantinescu, Elisabeta Boțan, Ionel Bota. Apoi, proză, eseuri, cronici literare, articole de Gheorghe Grigurcu, Jean Dumitrașcu, Adrian Dinu Rachieru, Zenovie Cârlugea, Ana Dobre, Robert Alter (în traducerea Lianei Alecu), Liliana Rus, Alex Ștefănescu, Valeria Manta Tăicuțu, Octavian Stoica, Petronela Apopei și Virgil Diaconu.

■ Menționăm apariția, la Editura Enesis, Baia Mare, 2022, a volumului de poezie CRUCI Vii, de Vasile Dan Marchiș. „Adunate laolaltă, poemele antologiei de acum aduc înaintea noastră un posibil autoportret al unei ființe ce se caută pe sine, cu puterile ei, în lumea în care trăiește și în poezie”, scrie Delia Muntean în prefața volumului.

 

Crime la Elsinore, de Horia Gârbea, Editura Neuma, 2022. „Romanul prezintă în mod ofensiv și caustic lumea teatrului românesc în ultimii ani ai secolului XX. Scăpată de cenzură, această lume se întoarce la o «democratizare» care este doar un primitivism comic, grotesc și absurd. Toate personajele sunt negative, atinse de viciu și nebunie, de orgolii sterpe și incompetență absolută.” (Autorul)

 

Cei care dansează, de Andrea H. Hedeș, Editura Neuma, 2022. „Regăsesc cu plăcere în eseurile scrise de Andrea H. Hedeș, în mijlocul înlănțuirilor de idei și de fraze, acea zbatere a minții care caută să ridice ceea ce e pus pe foaie deasupra exprimării obișnuite. Când scrii un eseu, ești mereu cu gândul la pândă – oare nu se poate spune acest lucru care-ți ocupă mintea altfel, mai plăcut, mai șlefuit, mai inventiv? Mi-o închipui pe Andrea plănuindu-și întorsăturile de frază și de idei pe care le găsești când te aștepți mai puțin în eseurile ei, revenind la ele când recitește, zâmbind mulțumită sau, ca orice om care scrie, întrebându-se dacă asta ar trebui să fie ordinea finală a gândurilor și a cuvintelor.” (Radu Toderici)

(C.Ș.C.)

 

 

■ Numărul 1-2 (51-52) din 2022 al revistei de cultură „Neuma” din Cluj-Napoca surprinde printr-un conținut extrem de variat. Sunt publicate versuri de Virgil Mihaiu, Gheorghe Grigurcu, Liviu Franga, Simona-Grazia Dima, Mihaela Oancea, Nicolae Nistor, Delia Bodea Iacob, Roxana Diana Toşu și de Jidi Majia, unul dintre cei mai reprezentativi poeți din China contemporană. Andrea H. Hedeș, director al publicației, propune un interviu cu Daniel Moșoiu, cunoscutul om de radio al Clujului. Menuţ Maximinian prezintă recentul volum semnat de Andrei Oişteanu, „Moravuri şi năravuri. Eseuri de istorie a mentalităţilor”. La secțiunea „Cartea de poezie”, Ioan Holban scrie despre „Protestul brazilor de Crăciun” de Răsvan Popescu, iar Ana Dobre despre „Ferice de cel orb” de Spiridon Popescu și despre „Mărul insomniei” de Emilia Dănescu. Alexandru Jurcan, critic de film și teatru, recomandă filmele lui Ridley Scott, „Dueliștii” (1977) și „Ultimul duel” (2021). Mai sunt incluse în revista editată de Asociația Culturală „Neuma” un fragment dintr-un volum de povestiri, în pregătire, de Adrian Alui Gheorghe și eseuri: „Teatrul popular” în semnătura lui Ioan Cristescu, „În căutarea lui Shakespeare” de Horia Gârbea și „Regalitatea în publicistica lui Rebreanu” de Iulian Bitoleanu.

 

■ Numărul 225/februarie 2022 al revistei de cultură „Nord Literar” propune cititorilor cronici literare, interpretări critice, proză, poezii și traduceri. Mircea Popa scrie despre cartea „America, America” de Sanda Golopenția, scriitoare, lingvistă, semioticiană, etnoloagă migrată în anii ’80 în Statele Unite. Criticul și istoricul literar Mircea Muthu comentează culegerea de poeme „Spre Aleph cuvânt” de Raul Constantinescu, iar managerul revistei din Baia Mare, Săluc Horvat, prezintă antologia „Cuvintele Nordului” apărută sub egida Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, Reprezentanței Maramureș a USR și a revistei „Nord Literar”. Poezii semnează: Cassian Maria Spiridon, Ștefan Jurcă, Mihai Păcuraru, Vasile Bele și Lucia Ileana Pop (versuri în limbile română și italiană). Remus Jurcă publică un fragment din „Gheorghe, iubitorul de pământ”.

 

■ Numărul 2/februarie 2022 din revista „Acolada” debutează cu editorialul „Stalin reîncarnat” semnat de Radu Ulmeanu, directorul general al Asociației Societatea Literară „Acolada” din Satu Mare. Poetul şi criticul literar Gheorghe Grigurcu scrie despre volumul lui Ioan Moldovan, „Viața fără lume”, apărut la Editura Junimea în 2020, iar criticul și istoricul literar Theodor Codreanu, despre antologia dedicată creației poetice a lui Radu Ulmeanu, publicată în cadrul prestigioasei colecţii a Editurii Academiei Române, „O sută și una de poezii”, în anul 2021. Filologul Zenovie Cârlugea prezintă volumul apărut în anul 2020, la Editura Pleiade, „Constelația de aur a scriitorilor români” de Constantin Trandafir, „o culegere de studii și articole, începând cu scriitori din epoca veche (Dosoftei, Gr. Ureche, M. Costin, Ion Neculce, D. Cantemir, I. Budai-Deleanu), continuând cu pașoptiști, mari clasici și scriitori de tranziție (C. Negruzzi, V. Alecsandri, B.P. Hasdeu, Eminescu, Caragiale, Creangă, Slavici, Macedonski, G. Coșbuc, O. Goga), apoi cu autori din epoca interbelică (Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, H.P. Bengescu, L. Rebreanu, Mateiu I. Caragiale, Bacovia, Arghezi, Blaga, Barbu, E. Cioran, Eugen Ionescu)”.

 

■ Poemul „Dangăt de fructe” de Ana Blandiana deschide numărul 32/ianuarie-februarie 2022 al revistei „Tomisul cultural”. Andrei Marga scrie despre programul de înnoire a Germaniei, negociat de partidele din coaliția de guvernare. „Punerea lui în aplicare îi asigură Germaniei pe mai departe, în epoca multiplelor crize ale societăților și statelor, un loc din față în avangarda lumii, cu avantaje și răspunderi aferente”, concluzionează cunoscutul filosof şi politolog. Alexandru H. Popa scrie despre „Amintiri dobrogene”, text memorialistic publicat de romanciera și nuvelista Hortensia Papadat-Bengescu în revista „Cele trei Crișuri” în anul 1936. Mai reţinem din publicația editată de Universitatea Maritimă Constanţa poemele semnate de Liviu Ioan Stoiciu, Florea Burtan, Fekete Vince și Ion Tudor Iovian.

 

■ De la Centrul de Cultură „Augustin Bena” din Alba Iulia am primit la redacție volumul „Monografia localităţii Oarda, judeţul Alba” de Doina Bocşa. „Consider că prin publicarea prezentei monografii folclorice mi-am îndeplinit o datorie de onoare şi de suflet, aceea de a restitui satului meu şi conaţionalilor ceea ce înainte cu mulţi ani am cules de la oamenii minunaţi pe care i-am întâlnit şi de a face cunoscute aceste valori identitare”, precizează autoarea în cuvântul înainte.

 

■ La Editura OMG din Alba Iulia a apărut volumul „Adevărul e că posterității nu îi va păsa cum nu ne țineam noi de mână” de Ana Goia, tânăra poetă ce trăiește în Cluj-Napoca și studiază Literatura Comparată. „Protagonista care se deschide în acest volum încearcă de la bun început să-și proiecteze viitorul, însă reușește abia la final, după ce își explorează trecut-prezentul cu o necruțătoare onestitate”, susține poetul Vasile Gribincea.

 

■ Cel mai recent volum semnat de poetul, prozatorul și eseistul Olimpiu Nușfelean a fost lansat în cadrul Zilelor revistei „Caiete Silvane”, a XIV-a ediție. „Ultima zi a Peștișorului de aur”, ce cuprinde 75 de povestiri, a văzut lumina tiparului la Editura Charmides din Bistrița. „Poveștile, deși relaxante, sunt agenți ai neodihnei, ai acelei neodihne ce adună lumea în corăbii salvatoare ca să o ducă dincolo de diluviul extincției, într-un spațiu unde imaginația e mai puternică decât simpla realitate”, scrie directorul revistei „Mişcarea literară”.

 

■ Dacă la ediția precedentă a Zilelor revistei „Caiete Silvane”, Gheorghe Glodeanu a lansat volumul „Mitografii. Incursiuni într-o bibliotecă mitologică”, la ediția a XIV-a din perioada 24-25 martie 2022, criticul și istoricul literar a prezentat lucrarea apărută la Editura Ecou Transilvan din Cluj-Napoca, „Scriitori, cărți, muze. Ipostaze ale discursului amoros în literatura română”. Potrivit autorului, cartea „reprezintă un voiaj inițiatic în sfera literaturii de frontieră, cu accent pe corespondența de dragoste, memorialistică și interviuri. Pornindu-se de aici, în unele cazuri, se ajunge și la sfera romanului. Memorialistica, epistolarul, jurnalul intim ne introduc în culisele literaturii, făcându-ne să cunoaștem mai bine omul care a creat opera, dezvăluind mobilurile evenimentelor și raporturile reale dintre scriitorii unei epoci. În ciuda curiozității firești de a afla cât mai multe despre biografia autorilor investigați, nu ne-au interesat aspectele de suprafață, picanteriile, ci maniera în care marile pasiuni au generat sau nu opere de valoare”.

(A.-B.K.)

 

 

■ Dintr-un sumar, ca întotdeauna, divers și bogat al revistei „Vatra”, nr. 1-2/ 2022, alegem cea mai amplă fascicolă (80 de pagini), aflată sub genericul Portret în oglindă: Ioana și Liviu Petrescu. Coordonatorul acestui grupaj, Iulian Boldea, argumentează: „Dosarul tematic al revistei „Vatra” /…/ are rostul de a ne readuce în memorie două dintre figurile exemplare ale vieții literare românești.” Sunt 30 de semnături, de la foști colegi, la foști studenți sau colaboratori, care comentează operele sau evocă figurile umane ale „dinastiei Petrescu”, așa cum se exprimă unul dintre ei. În deschiderea dosarului se află un dialog emoționant și edificator, realizat de Iulian Boldea cu Ioana Bot despre cuplul irepetabil de literați ai Universității clujene.  O evocare a celor doi, aproape de neîntrecut, prin încărcătura ei emoțională, semnează Ion Pop. Luisa Valmarin evocă, răscolitor, o singură zi din ultimul an de viață al Ioanei Em. Petrescu. Irina Petraș face o reconstituire a atmosferei din viața cuplului evocat, din poziția sa de fostă studentă, iar mai apoi prietenă apropiată. Tot ea lasă și pătrunzătoare observații despre jurnalul Ioanei. La Horia Bădescu, apropierea chipului Ioanei Em. Petrescu de cel al poetei Magda Isanos are forța unei metafore revelatoare. Mircea Braga scrie despre Ioana Em. Petrescu, eminescolog. Mircea Popa, comentând jurnalul Ioanei, adaugă detalii biografice, pe alocuri, uimitoare, iar Liana Cozea comentează același jurnal, ca specialist de primă mână în acest gen literar. Alexandru Ruja abordează statutul de eminescolog al Ioanei, publicând și două scrisori inedite, primite de la aceasta. Constantin Cubleșan realizează două pregnante portrete ale criticilor omagiați, în timp ce Cornel Ungureanu face evocări fulgurante. Sub semnătura lui Gheorghe Manolache, îi vedem pe cei doi în ipostaza de exegeți ai postmodernismului. Iulian Boldea vine cu abordări monografice asupra protagoniștilor dosarului critic. Gheorghe Glodeanu analizează studiile critice ale lui Liviu Petrescu, și „jurnalul unei doamne”. Gheorghe Perian urmărește contribuția Ioanei Petrescu la îmbogățirea și rafinarea terminologiei critice românești, precum și crearea terenului pe care se va instala generația postmoderniștilor. Mai semnează: Ion Buzași, Cornel Munteanu, Ovidiu Moceanu, Dumitru Chioaru, Dorin Ștefănescu, Ruxandra Ivăncescu, Mircea Moț, Silviu Mihăilă, Mirela Tomoiagă, Daniela Petroșel, Jessica Andreoli, Gina Puică. Grupajul tematic al revistei „Vatra” reprezintă un eveniment major în peisajul revuistic actual.

 

(V.M.)

 

Poate nu ai vazut...

+ There are no comments

Add yours