Gheorghe Ilea, Haina de nuntă

Expoziţia actuală Haina de nuntă de la Galeria Arcade 24 din Bistriţa e o continuare a celei deschisă la Galeria Romană în 2018, la Bucureşti, dar are caracteristici specifice. Ea cuprinde picturi ce reproduc ţesături şi veşminte făcute de mamele şi bunicile din familia noastră.

Noi trăim în haine, dar şi în propriile noastre gânduri. În sens spiritual, Haina de nuntă e o haină frumoasă a faptelor bune. Acţiunile noastre ne însoţesc şi ne înconjoară ca un veşmânt, care poate fi frumos sau urât. El se întipăreşte în corpul nostru, şi din acest punct de vedere, o astfel de haină nu poate fi neutră; ea e văzută ori bună ori rea.

Am în expoziţie o lucrare care se numeşte Haina de nuntă. Ea reproduce o cartelă folosită la vechile războaie de ţesut, pentru a face o pânză cu modele. Cartela e dintr-o hârtie mai groasă şi densă, cam 32/220 cm, dar sunt şi alte dimensiuni, şi este perforată cu o mulţime de găuri. Ele reprezintă de fapt scrierea, instrucţiunile pe care urmează să le respecte maşina de ţesut; ea asta face – o pânză conform programului. Omul, în plan spiritual, e chemat să respecte şi el anumite instrucţiuni pentru a avea o haină frumoasă. M-am gândit să descifrez această scriere de pe cartelă, pe o pânză subţire de caşmir. Păstrând proporţiile, mi-am făcut o ştampilă mică şi rotundă, pe care scrie: Sfânt, sfânt, sfânt, şi am marcat pe pânză locurile găurilor din hârtie. Lucrarea are dimensiunile de 830/92 cm.

Am avut însă o dilemă cu alegerea imaginii de pe afişul expoziţiei. Toată expoziţia e plină de ţesături, dar a pune una pe afiş, inclusiv lucrarea de care am vorbit mai sus, şi a o identifica Haină de nuntă, nu este corect. Pentru că mesajul expoziţiei e unul cu precădere spiritual, nu se opreşte la o imagine, nici dacă ar fi în expoziţie o lucrare ce ar reda un costum de mire sau de mireasă. Nu despre asta e vorba. E mai degrabă o stare.

Am ales din expoziţie pictura Filmul IV Omul din gunoi, pictată după o fotografie făcută la Bucea, cu ocazia acţiunii Grămada de gunoi. Era momentul când am ieşit din nou la aer. A fost o umilinţă asumată, dar nu ca înfrângere, ci ca speranţa unei victorii. Pictura în sine, dar şi fotografia, nu e foarte explicită, e mai degrabă o vibraţie de alb şi negru, care nu-ţi oferă o explicaţie a titlului. Lasă loc de întrebări.

Pe pliant am pus totuşi Haina de nuntă, ca o repetare a unui şir nesfârşit de fapte bune. O curgere fără capăt, fără sfârşit. Dar ce a fost viața mamelor și a bunicilor noastre decât o muncă și o dăruire de la început până la sfârşit? Cum lucrau ele hainele ţesute sau tricotate, câte gânduri, câte îngrijorări, sau speranţe nu s-au împletit cu firele textile? Toate ne-au înconjurat şi ne-au protejat fără ca măcar să ştim. Picturile mele cu ţesături îşi duc tăcute povara lor de iluzii, că pe lângă culori şi forme au prins ceva din viața celor care au făcut veșmintele.

Dar în viața comunităţii, nunta și hainele de nuntă nu aveau un rol deosebit? Ba da, erau extrem de importante. Ele însoţeau un eveniment unic, un apogeu în viaţa unui cuplu şi în consecinţă erau tratate şi pregătite cu toată priceperea şi înfrumuseţate ca să fie la nivelul aşteptărilor. Cum e normal, mireasa e în centrul atenţiei.

Mireasa mea, soţia mea, a avut cea mai frumoasă rochie de mireasă din lume. Pentru că a fost îmbrăcată în iubire. Dar nu vă grăbiţi să fiţi de acord cu mine, şi să ziceţi: „A fost îndrăgostit, deci e subiectiv”.

Anii au trecut, avem doi copii şi mă întâlnesc tot mai des cu cunoscuţi sau colegi, femei şi bărbaţi, care-mi zic:

– Ai avut mare noroc cu Livia, că n-ai fi pictat tu atâta.

– Da… răspund eu.

Altul:

– Mare noroc ai avut tu cu nevastă-ta, că te-a înţeles şi ai putut picta.

– Da, e adevărat.

– Dacă n-ai fi fost cu Livia, nu făceai tu așa lucrări.

– Sigur, asta cred şi eu!

Şi mi-am dat şi eu seama, în sfârşit, că aveau dreptate. Hainele se strică, se demodează, le rod moliile, rămân doar în fotografii şi picturi.

Dar Livia şi-a păstrat strălucitoare Haina de nuntă. Prin iubire. Aşa e ea.

* Textul însoțitor al expoziției personale de pictură „Haina de nuntă” a pictorului Gheorghe Ilea, expoziție ce a avut loc în perioada 25 aprilie – 28 mai 2024 la Galeria Arcade 24 din Bistriţa.