Dezbatere pe marginea noii cărţi a lui Ion Taloş

Academicieni, profesori universitari şi cercetători au punctat importanţa deosebită a tematicii recentei cărţi publicate de Ion Taloş, „Împăratul Traian şi conştiinţa romanităţii românilor. Cultură orală şi scrisă din secolele XV-XX”, în cadrul dezbaterii din 22 februarie 2022, organizată de Academia Română – Filiala Cluj-Napoca, Institutul „Arhiva de Folclor a Academiei Române” Cluj-Napoca, Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj (CCAJS) şi Editura Şcoala Ardeleană. Volumul a apărut sub egida CCAJS, fiind însoţit de o Prefaţă semnată de Ioan-Aurel Pop şi de o anexă realizată de Ion Taloş şi Petre Florea.

Manifestarea moderată de prof. univ. dr. Ion Cuceu s-a desfăşurat online, fiind transmisă pe pagina de Facebook a editurii clujene. În linii mari, pe marginea volumului s-au discutat despre miturile fundamentale ale naţiunii române, mitul traianic ca mit etnogenetic al românilor, imaginea marelui nostru strămoş în tradiţia populară şi s-au adus argumente în favoarea romanităţii poporului şi latinităţii limbii noastre.

La invitaţia moderatorului, Ion Taloş, profesor de folclor romanic şi de antropologie culturală a popoarelor romanice din Europa la Universitatea din Köln, a împărtăşit, cu generozitate, mărturii din procesul de creaţie al volumului prezentat şi a spus că a început cercetările pentru această carte în urmă cu peste trei decenii. A evidenţiat contribuţia profesorului Christian Wentzlaff-Eggebert, cel care a vorbit, la una dintre serile româneşti organizate la Seminarul de Romanistică al Universităţii de pe Rin, despre lucrarea „La obra de Trajano”, semnată de Ramón de Basterra. „Lucrarea respectivă mi-a trezit interesul imediat şi am început să cercetez prezenţa lui Traian în mentalitatea românească”, a precizat Ion Taloş. În continuare a evocat dezbaterea prilejuită de lansarea monumentalului corpus al baladei Mioriţa: „Dezbaterea îmi aminteşte de un eveniment similar petrecut în anul 1965, la un an după apariţia monumentalei lucrări «Mioriţa. Tipologie, circulaţie, geneză, texte» de Adrian Fochi, când neuitatul meu profesor, Ion Muşlea, a organizat un simpozion. Muşlea şi-a încheiat comunicarea astfel: «Credem că e o datorie a oricărui cercetător cu experienţă în domeniul folclorului, etnografiei, filologiei, istoriei şi literaturii, să examineze cu atenţie variantele Mioriţei şi studiile scrise despre ele, pentru a se aduce cât mai multă lumină în problema acestei balade, care de mai bine de un secol suscită interesul literaţilor şi cercetătorilor noştri». În această cheie, interpretez eu şi această dezbatere, pentru că orice informaţie în plus, orice nuanţă în interpretarea celor spuse în lucrare, e spre folosul ei şi mai ales al temei Traian în ansamblu, tema fundamentală a culturii noastre”.

Academicianul Mihai Bărbulescu, directorul Institutului „Arhiva de Folclor a Academiei Române”, a susţinut că volumul scris de Ion Taloş este o carte care îi interesează în egală măsură pe etnologi, istorici, arheologi, filologi şi nu numai. În intervenţia sa, a făcut referire la toponimele româneşti: Calea lui Traian, Drumul lui Traian, Troianul, Calea Troianului, Drumul Împăratului, Drumul Vechi, Drumul Bătrânilor, Brazda Troianului, Valul lui Troian, Calea lui Troian, Cetatea lui Traian, ce s-au păstrat de-a lungul timpului în tradiţia populară şi s-au transmis până la noi în diferite forme. „Ce vechime au în fond aceste toponime româneşti? este întrebarea fundamentală la care răspunde şi lucrarea profesorului Taloş”, a declarat cercetătorul antichităţilor romane din Dacia.

Prof. univ. dr. Otilia Hedeşan, de la Universitatea de Vest din Timişoara, a declarat că volumul lui Ion Taloş se va impune ca reper în etnologia românească. „«Împăratul Traian şi conştiinţa romanităţii românilor» e de adăugat într-o listă substanţială de lucrări, pe care domnia sa le-a publicat de-a lungul prodigioasei activităţi. Mă gândesc la «Meşterul Manole. Contribuţie la studiul unei teme de folclor european», la «Omul şi Leul. Studiu de antropologie culturală» şi la «Cununia fraţilor şi nunta soarelui. Incestul zădărnicit în folclorul românesc şi universal». Noul corpus este din punctul meu de vedere intrigant, ofertant şi în primul rând deschizător de întrebări mai degrabă decât un corpus care să ofere răspunsuri, cum e cazul celorlalte antologii pe care le-am menţionat”, a spus Otilia Hedeşan.

Prof. univ. dr. Nicolae Constantinescu, de la Universitatea din Bucureşti, a scris despre cele mai multe dintre cărţile lui Taloş, de fiecare cu admiraţie. El a declarat că „lansarea unei cărţi scrise de Ion Taloş este un moment de sărbătoare, de bucurie şi de înălţare spirituală. Tot ce a scris profesorul Taloş stă sub semnul definitivului, al ultimului cuvânt, peste care nu se mai poate spune nimic sau aproape nimic”.

Prof. univ. dr. Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, a spus că „Împăratul Traian şi conştiinţa romanităţii românilor” este o carte aşteptată de mult timp, pe care numai un cercetător autentic, de foarte mare profesionalism precum Ion Taloş o putea scrie, o carte necesară pentru întreaga noastră cultură. „Îi admir competenţa extraordinară şi felul de a aborda teme de cercetare din diverse puncte de vedere. Această carte era foarte necesară şi ar fi trebuit să apară de foarte mult timp, dacă ar fi avut cine să o scrie. Nu este o întâmplare, probabil, că nu a apărut până acum şi a aşteptat să se ocupe de ea un maestru al cercetării, aşa cum este Taloş. Cartea răspunde unor situaţii cu care ne confruntăm în ultima perioadă, unui trend care încearcă să decredibilizeze anumite aspecte ale istoriei noastre şi nu spun aceste lucruri dintr-o perspectivă patriotică, ci din perspectiva unui cercetător care doreşte să-şi păstreze obiectivitatea şi doreşte să regăsească aceeaşi obiectivitate în produsele cercetării ştiinţifice cu care are de-a face. Taloş este un cercetător de anvergură, de clasă europeană, un cercetător care nu este contaminat de toate discuţiile literar-istorice patriotice din cultura noastră, ci este departe de ele şi deasupra lor. Sper ca această carte să fie tradusă şi să aibă o circulaţie internaţională”, a spus Tudor Sălăgean.

Sabina Ispas, membru titular al Academiei Române şi director al Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”, a comparat volumul dezbătut cu „Romanitatea Românilor: Istoria unei idei” de Adolf Armbruster, o carte esenţială a identităţii lingvistice şi culturale a poporului român. În intervenţia sa, Ispas a vorbit despre rolul culturii orale în consemnarea evoluţiei istorice, într-o definire a identităţilor etnice: „Între folclorişti, folcloristică şi documentul produs de folclorişti şi de folcloristică şi documentul la care face referire istoricul, întotdeauna a existat un fel de neconcordanţă, să spunem aşa, dar numai din perspectiva istoricului. Cartea aceasta ridică exact această problemă, relaţia între documentul de cultură orală şi documentul pe care îl am într-o formă imprimată. Imprimat însemnând o gamă mai largă de expresii şi de limbaje, nu neapărat o scriitură, ci un complex mai mare din perspectiva folcloristicii. În acest context, Taloş – o personalitate deosebită a folcloristicii internaţionale şi implicit româneşti, formată iniţial la şcoala clujeană, dar pe urmă cu o deschidere şi o autoritate excepţionale în plan internaţional european şi nu numai european – ridică problema continuităţii. Ce probează cartea profesorului este o continuitate de metodologie şi o continuitate de teme de cercetare şi în aceste problematici ne întâlnim cu perspectiva academică, care a fost pusă în pagină perfect de chestionarele întocmite de Odobescu, Hasdeu, Densuşianu şi Muşlea. Un mare merit al acestei lucrări este valorificarea răspunsurilor la aceste chestionare şi pot să mărturisesc că există încă o mare lipsă în folcloristică, a publicării critice, a unei editări de tip tipologie, cum probabil folcloriştii ştiu, o sistematizare a răspunsurilor la cele patru chestionare mari. În felul acesta s-ar rezolva foarte multe probleme legate de ceea ce se cheamă valoarea documentului realizat de cercetarea folcloristică. Această lucrare arată şi că nu există o fractură între cultura orală şi cultura de autor. Punctul foarte important al lucrării îl reprezintă continuitatea în istorie a unui model care s-a constituit în setul acelea de modele abstracte existente în absolut toate culturile lumii”.

Vasile George Dâncu, directorul Editurii Şcoala Ardeleană, a spus că Ion Taloş se numără printre „ultimii mohicani ai etnografiei în sensul clasic umanist. Cărţile lui sunt în continuarea cărţilor esenţiale ale marilor etnografi şi etnologi. Volumul de faţă va rămâne în rafturile bibliotecilor un reper în domeniu. Această carte este un proiect editorial apărut sub egida Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj. Îi mulţumesc domnului director Daniel Săuca şi pe această cale, că este atent cu autorii originari din Sălaj. Datorită susţinerii CCAJS din Zalău am putut să edităm această carte într-o ediţie de lux, o ediţie cartonată, cu hârtie specială”. Dâncu a mai spus că volumul dezbătut ridică prestigiul Editurii: „Şi cu această carte, Editura Şcoala Ardeleană îşi merită numele”.

Şi Ion Taloş şi-a manifestat recunoştinţa faţă de sprijinul instituţiei de cultură subordonate administraţiei judeţene: „Mulţumesc Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, care a contribuit la tipărirea lucrării. Se vede că meleagurile natale nu m-au uitat, dar pot să vă asigur că nici eu nu le-am uitat pe ele, dovadă faptul că principalele mele lucrări au început în Sălaj, în special în Prodăneşti”.

Precum celelalte cărţi scrise de Ion Taloş, „Împăratul Traian şi conştiinţa romanităţii românilor. Cultură orală şi scrisă din secolele XV-XX” a fost realizată la cel mai înalt nivel de exigenţă academică, constituindu-se într-un volum care nu trebuie să lipsească din bibliotecile etnologilor, etnografilor, filologilor, istoricilor şi nu numai.

A consemnat Alexandru-Bogdan KÜRTI