Poeme pentru „Caiete Silvane”: Elena Ilash, Ștefan Melancu și Valentin Talpalaru, însoțite de o parodie semnată de Lucian Perța

Estimated read time 3 min read

Elena Ilash

Apus

Să desenăm noaptea în culori de zi

Cu lacrimi reci pe obraz fierbinte

Desprinse

Picurate din oglinzi

Lacrimi calde pe reci epiderme

Descriind un orizont vertical-carnal

E frig, rece, toamna se-ntoarnă

Inimile sunt în cercuri de apă adunate

Privirea îmi e spre nor

Aștept.

(Din volumul Patruzeci și cinci de inimi îmi bat în piept, de Elena Ilash, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2023)

Ștefan Melancu

Patria mea de acum

Poezia patrie subversivă și lichidă de-acum

mușcând din ce-a mai rămas. Îi sărut norii

cu gura de-atunci îi mestec apoi cum aș mesteca

propria-mi viață

târziul cuvintelor și literele lor ploioase

cu burta în jos lunecând

patria mea de acum doarme sub nori. Îi aud norii

cu auzul de-atunci (se auzeau cum treceau

în zarea plouând)

norii mestecă-apoi zarea în stradă

înmulțitorul de puncte albind

punctele-coadă-de-timp-de-picuri-de-noapte-

de-lună-norând

văd alb cu un ochi alb cum aș vedea propria-mi

viață orbind. În stradă

interjecții de apă

mă strig

nu mai e timp nu mai e

timp!

Valentin Talpalaru

made by DONICI MARIUS

1

În miezul somnului năluci

Încă nebotezate-n pîntec

Au fost la fel de vii și-atunci

Cînd au tăcut, cînd au fost cîntec

Dormea adînc cel înțelept

Ceva ce-ar fi putut fi somn

Iar somnul plămădea în piept

Celui ce se va naște, tron.

Și drumul încă nu era

Bătut în sunet și-n tăceri

Ca o efigie în era

Cînd timpul fi-va temnicer.

Nimic, nimic prevestitor

Sub golul agățat de-o stea

Nici semn, nici umbra nopților

Atunci cînd El se înfiripa…

(Din volumul Scara lui Rodion, ediția a II-a, de Valentin Talpalaru, Editura Junimea, Iași, 2024)

Parodie de Lucian Perța

Valentin Talpalaru

1.

În miezul versului plantând

Figuri de stil nebotezate,

Poetul are-un singur gând:

Să le prefacă-n cântec toate.

Adoarme-apoi, când reușește,

Dar somnul lui e drum deschis,

Desculț prin visul său pășește

Înspre lumina* altui vis.

Și drumu-acest spre poezie

În zori dispare, se-ngustează,

nopțile-i sunt cu chirie,

Nu le plătește, nu visează.

Nimic, nimic nu mai contează

Când umbra nopții îl cuprinde,

Așteaptă muza și vibrează

Atunci când Ea mâna-i întinde…

*Cuvintele scrise cu bold reprezintă sau fac referire la titluri de volume ale autorului.

Poate nu ai vazut...