Omagiații lunii aprilie (din Baza de date a Bibliotecii Județene I.S. Bădescu Sălaj)

Notă: Serviciul bibliografic al Bibliotecii Județene I.S. Bădescu Sălaj adună materiale pentru cuprinderea în Baza de date a județului Sălaj și reactualizarea informațiilor cuprinse în dicționarul biobibliografic: Sălaj – Oameni și Opere. Îi includem în acest proiect pe toți cei care au contribuit la dezvoltarea social-culturală a județului (literatură, istorie, geografie, tehnică, muzică, artă, sport etc.), indiferent de naționalitate. Baza de date se completează permanent (bibliografic_bjs@yahoo.com).

Ștefan Marin – publicist, 1 aprilie 1945; Mureșan Viorel – scriitor, critic literar, 1 aprilie 1953; Kovács Kuruc János-Szabolcs – medic stomatolog, 1 aprilie 1977; Balogh Béla – preot, 4 aprilie 1955; Lascu Mircea Mihai – profesor, 5 aprilie 1957; Lazăr Loredana – profesoară, 5 aprilie 1981; Stanca Vasile – filolog, 6 aprilie 1935; Nagy Silvia – soprană, 6 aprilie 1981; Damian Mihai – muzicolog, 7 aprilie 1996; Meleg Vilmos – actor, regizor, 8 aprilie 1956; Horvath Bugnariu Corina – artist plastic, 9 aprilie 1946; Pitică Dan – profesor, inginer, 9 aprilie 1958; Tamba Dumitru Gheorghe – arheolog, 9 aprilie 1958; Daróczi Iosif – profesor, 10 aprilie 1958; Kocsis Éva – profesoară, 11 aprilie 1977; Marian Lazăr – inginer, 12 aprilie 1933; Rădeanu George – artist plastic, 12 aprilie 1950; Pintea Melania – educatoare, 12 aprilie 1956; Ciurean Codin Cristian – profesor, 12 aprilie 1977; Mihele Ioan – artist plastic, 13 aprilie 1955; Damian-Bicăzan Bianca Patricia – muzicolog, 13 aprilie 1996; Pece Ștefan – cercetător științific, 14 aprilie 1948; Horváth Gabriella Mária – profesoară, 14 aprilie 1957; Horváth Iosif – profesor, 14 aprilie 1957; Conțiș Petru – învățător, 15 aprilie 1936; Gelman Kiss Sofia –muzicolog, prozator, 15 aprilie 1948; Cîlb Lucia – farmacistă, 15 aprilie 1949; Daróczi Viorica – inginer, 15 aprilie 1960; Ispas Viorel – inginer, 16 aprilie 1949; Grec Aurica – inginer, profesor universitar, 16 aprilie 1962; Pop Florica – filolog, 16 aprilie 1965; Kovács Irina Elisabeta – profesoară, 16 aprilie 1966; Vlaicu Cosmin Radu – jurist, 16 aprilie 1973; Pop Florin Marian – preot, 16 aprilie 1981; Drugaș Iulia Alexandra – poetă, 16 aprilie 1989; Györfi-Deák György – scriitor, traducător, 17 aprilie 1964; Firicel Daniela – profesoară, 17 aprilie 1965; Pițoiu-Dragomir Ion – scriitor, 18 aprilie 1940; Beldi Paul Ladislau – scriitor, 18 aprilie 1955; Lazăr Mioara – profesoară, 19 aprilie 1952; Abrudan Elena – scriitoare, traducătoare, 20 aprilie 1956; Bara Ștefan – meșter popular, 21 aprilie 1962; Ardelean Carmen Georgeta – profesoară, scriitoare, 23 aprilie 1975; Fărcaș (Baciu) Nadia – editor, 23 aprilie 1977; Revnic Ioana – scriitoare, 23 aprilie 1978; Pop Gheorghe – profesor, 24 aprilie 1932; Ielciu Ioan – economist, 24 aprilie 1950; Popa Vasile – inginer, 25 aprilie 1941; Crecan Dan Vasile – artist plastic, 25 aprilie 1955; Seleși Ioan – actor, 26 aprilie 1946; Blaga Rodica Lucia – profesoară, 26 aprilie 1951; Oțelea Georgică Grighentie – preot, 26 aprilie 1968; Szabó Attila – artist plastic, 26 aprilie 1975; Szabó Róbert Csaba – prozator, 26 aprilie 1981; Pădurean Vasile – economist, 28 aprilie 1954; Tăutan Viorel Gheorghe – scriitor, 30 aprilie 1943; Daróczi Mihai Iosif – geograf, 30 aprilie 1990.

Marin Ștefan – 80 de ani de la nașterea profesorului, publicistului

Ștefan, Marin (pseudonime: Rinu, Nea Fane, Fane Maștei) – profesor, publicist. N. 1 aprilie 1945, Rîmești Beica (azi Șușani), satul Șușani de Jos (aproape de Drăgășani), județul Vâlcea.

Viața și activitatea: licențiat al Institutului de Educație Fizică și Sport (IEFS) din București. A activat ca: pedagog și profesor de educație fizică la Școala Tehnică Veterinară, actualul Liceu Tehnologic Ioan Ossian din Șimleu Silvaniei (1963-1965); instructor sportiv la Consiliul Raional Șimleu Silvaniei al Uniunii de Cultură Fizică și Sport (UCFS), regiunea Crișana (1965-1967); profesor de educație fizică și diriginte la Școala Gimnazială nr.1 Șimleu Silvaniei (1967-1970); profesor de educație fizică la Școala Specială Șimleu Silvaniei (1970-1971); profesor de educație fizică și diriginte la Liceul Teoretic Simion Bărnuțiu Șimleu Silvaniei (1971-1972); președinte al Consiliului Orășenesc pentru Educație Fizică și Sport Șimleu Silvaniei (1972-1990); membru al Biroului și Consiliului Județean pentru Educație Fizică și Sport Sălaj, precum și al Comisiei Mixte Județene Sălaj (1972-1990); profesor de educație fizică și diriginte la Școala Gimnazială Silvania Șimleu Silvaniei (1990-2009), de unde s-a pensionat; membru al Grupului de lucru pentru elaborarea programelor școlare de educație fizică la clasele I-VIII din cadrul Ministerului Educației, Cercetării și Inovării (1999 și 2008); președinte al Comisiei de Educație și Cultură Olimpică a Academiei Olimpice Române – Filiala Sălaj (1995-2022); profesor metodist formator și coordonator de grade didactice al Inspectoratului Școlar Județean Sălaj (1999-2009); responsabil al Cercului Pedagogic al profesorilor de educație fizică și sport din Centrul Metodic Șimleu Silvaniei (1999-2009); președinte al Comisiei Județene de Șah Școlar (1990-2009). La Casa Orășenească de Cultură Șimleu Silvaniei a fost coordonator al cercurilor de: șah, tenis de masă, rebus, cenaclu literar, activând și în echipa de teatru de amatori a acesteia (1966-1969). A înființat, la Școala Gimnazială nr. 1 din Șimleu Silvaniei, Asociația Sportivă Viitorul, Cercul Rebusist Anagrama și Cercul Olimpic Gaudeamus.Este arbitru republican de handbal și de volei (din anul 1972), membru al Asociației Jurnaliștilor din Județul Sălaj (din anul 2012), membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (din anul 2018), director al Clubului Olimpic Gaudeamus Șimleu Silvaniei (din anul 2001), antrenor de atletism (1974), membru fondator al Fundației Iuliu Maniu și responsabil al Comisiei de propagandă-publicitate al acestei fundații (12 martie 1992) și membru de onoare al Asociației Naționale Cultul Eroilor Regina Maria (2014). Premii: campion al Raionului Drăgășani (Regiunea Argeș) la săritura în lungime cu elan (școli elementare clasele V-VII, 1959); campion al Regiunii Crișana la Spartachiada de vară (la săritura în lungime, 1966); multiplu campion al Raionului Șimleu Silvaniei, Regiunea Crișana (la atletism, 100 m plat și săritura în lungime); handbalist la echipa Metal-Lemn Șimleu Silvaniei, în Campionatul Regiunii Crișana (1965-1968); locul I la Competiția Interjudețeană Zalău 500 (la săritura în lungime, 1973); locul III în Divizia Națională de Atletism, seria C (la 110 metri garduri și săritura în lungime, 1973-1977); câștigător al Concursului de dezlegări probleme de șah, prin corespondență, organizat de Federația Română de Șah (9 noiembrie 1981 – 9 ianuarie 1982); locul I la Concursul de Cultură Generală organizat de Jurnalul Național în anul 1999, precum și locul I la concursurile de cultură generală, organizate de săptămânalul cultural-științific Magazin București (2001 și 2004) și locul II (2002); locul I, cu echipa de handbal băieți și locul II cu cea de fete de la Școala Generală nr. 1 Șimleu Silvaniei, la Campionatul Școlilor Generale ale Regiunii Crișana (Oradea, 1967); locul I cu echipa de volei băieți a Școlii Gimnaziale Silvania Șimleu Silvaniei, etapa finală a Cupei Văilor Sălăjene (Zalău, 1998); mențiune, eleva Oana Hosu, la faza națională a Campionatului individual de șah (Poiana Pinului, județul Buzău, 2001); multiple locuri I-III, la atletism, handbal, volei, minifotbal, șah și tenis de masă, în cadrul campionatelor raionului Șimleu, Regiunea Crișana și cele ale Județului Sălaj (1969-2009). Titluri: Profesor Evidențiat (Ministerul Educației și Învățământului, 1980); Cetățean de Onoare al orașului Șimleu Silvaniei (2018); Membru de Onoare al Asociației Naționale Cultul Eroilor Regina Maria (2014). Medalii: Ziua Olimpică (Comitetul Olimpic și Sportiv Român, 2011); Olimpiada Națională a Sportului Școlar, volei băieți-gimnaziu (Șimleu Silvaniei, 2014); Festivalul de Umor De la leu la Șimleu (2015). Distincții: Merite deosebite în activitatea sportivă (Consiliul Național pentru Educație Fizică și Sport, 1982); Credință și Loialitate (Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, 2019); Fruntaș în Gospodărirea Orașului Șimleu Silvaniei (1980); Cercurile Olimpice (Academia Olimpică Română, 2002); Trofee de Excelență: Respect pentru sport (Direcția de Sport a Județului Sălaj, 2009); Respect pentru Șimleu (Primăria și Consiliul Local Șimleu Silvaniei, 2013); Volei – 30 de ani (ACS Volei Municipal Zalău, 2013). Diplome de Excelență: Consiliul Raional Șimleu al UCFS Regiunea Crișana (1966); PTTR Șimleu Silvaniei (1974); Consiliul Județean pentru Educație Fizică și Sport Sălaj (1978, 1982, 1983); Asociația Sportivă Silvania Șimleu Silvaniei (1982, 1983); Biblioteca Orășenească Alexandru Sterca-Șuluțiu Șimleu Silvaniei (2001); Școala Gimnazială nr. 1 Șimleu Silvaniei (1970, 1993, 1995, 2004, 2005, 2009); Casa Pionierilor și Șoimilor Patriei (1985); Clubul Copiilor Șimleu Silvaniei (2006, 2008); Școala Gimnazială Silvania Șimleu Silvaniei (2014, 2016); Primăria Șimleu Silvaniei (2001, 2004, 2012, 2019); Ministerul Educației, Cercetării și Inovării (2009); Inspectoratul Școlar Județean Sălaj (2004, 2005, 2009, 2013); Agenția pentru Protecția Mediului Sălaj (2007, 2011); Direcția de Sport a Județului Sălaj (2009); Școala Gimnazială Horea Șimleu Silvaniei (2011); Ministerul Apărării Naționale, Regimentul 39 Artilerie Mixtă Silvania (2016); CN Simion Bărnuțiu Șimleu Silvaniei (2009, 2019); Școala Gimnazială Ip (2014); Școala Gimnazială Plopiș (2015); Direcția Județeană pentru Cultură Sălaj (2015, 2017). Diplome de Onoare: Ministerul Educației și Cercetării (2001, 2003); Liceul Pedagogic Gheorghe Șincai Zalău (2006); Clubul Sportiv Școlar Zalău (2006); Oameni de Seamă ai Sălajului (Biblioteca Județeană I.S. Bădescu Sălaj (2010); Comitetul Olimpic Român – Direcția Educație Olimpică (2002); Fundația de prietenie româno-olandeză Șimleu Silvaniei (2005); Federația Română Sportul pentru Toți (2007); Școala Gimnazială Emil Racoviță din Bacău (2008). Diplome de Merit: Școala Generală Marca (1966); Ziarul Năzuința (1976); Primăria Șimleu Silvaniei (2003); Școala Gimnazială Petri Mór Nușfalău (2002); Grupul Școlar Industrial Șărmășag (2005); Școala Gimnazială nr. 1 Șimleu Silvaniei (2006); Revista Pro Memoria 1940-1945 (2015). Diplome Aniversare: Federația Română de Șah 50 de ani (1975); Federația Română de Volei 50 de ani (1981); Federația Română de Oină 50 de ani (1982); Ziarul Sportul 100 de ani (1980); Federația Română de Tenis de Masă 50 de ani (1979); Federația Română de Fotbal 75 de ani (1984); Federația Română de Handbal 50 de ani (1986); Federația Română de Atletism 75 de ani (1987); Graiul Sălajului nr. 3.000 (2004); Școala Gimnazială Silvania 125 de ani (2013); Revista Școala Noastră 90 de ani (2014); Revista Pro Memoria 1940-1945, 10 ani (2014); Grupul Școlar Ioan Ossian Șimleu Silvaniei, promoțiile 1952-1958 (2006); Asociația Jurnaliștilor din Sălaj – Marin Ștefan, 50 de ani de activitate în slujba presei sălăjene (2013); 45 de ani – Batalionul 315 Artilerie Simion Bărnuțiu Șimleu Silvaniei (2013). A participat la activități cultural-artistice și sportive, precum și la diferite conferințe și simpozioane având caracter științific, cultural-sportiv la nivel local, județean și național. Colaborări: Crișana, Sportul, Gazeta Sporturilor, Năzuința, Rebus, Integrame-Magazin, Tribuna Învățământului, Jurnalul Național, Revista Magazin, Scutul Patriei, Universul Șimleuan, Gazeta de Duminică, Condeie Sălăjene, Graiul Sălajului, Gazeta Șimleului, Informația Administrației Locale, Orizont Militar, Observatorul Militar, Tezaur, Flacăra, Flacăra lui Adrian Păunescu, Sportul Sălăjean, Gazeta, Sălăjeanul, Caiete Silvane, Sălajul European, Pro Memoria 1940-1945 (Cluj-Napoca), I.D.E.I., Gazeta de Șimleu, Viața Vâlcii, Școala Noastră, Gazeta Învățătorului, Gorjeanul, Hebraica, Flori de Crin, Viața Creștină, Almanah REBUS, Hepehupa, Pandurul, Anuarul presei sălăjene, Vatra veche, Știrile din Sălaj, ZTV.ro, UZPR, unde a publicat interviuri, reportaje, cronici de cultură, artă, sport și divertisment, teme de cultură generală, teste de perspicacitate și raționament, vorbe de duh (aforisme, cugetări, maxime etc.), careuri de cuvinte încrucișate și integrame, probleme de enigmistică, epigrame etc. Prezent în emisiuni televizate, pe teme cultural-artistice și sportive, la: Antena 1, OTV, Regio TV Transilvania, Sălăjeanul TV, Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj (video).

Opera: Retrospectiva sportului șimleuan (Zalău, Ed. Silvania, 2013); Amintiri din zodia Berbecului (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2021); Căutătorul de cuvinte. Și de imagini… (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2023); Izgonirea… (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2024); coautor: 30 de ani de profesionalism și performanță la Clubul Sportiv Școlar Zalău (Zalău, Ed. Școala Noastră, 2008). Volume colective: Profesorul – protagonist al Reformei învățământului (Șimleu Silvaniei, 1997); Copiii, Sportul și Natura (Comitetul Olimpic Român, 2002); Conjuncturi și performanțe. Breviar 2000-2003 (Zalău, Ed. Silvania, 2003); Educația 2003 (Șimleu Silvaniei, 2003); Educație Interculturală (Șimleu Silvaniei, 2004); Șușani, istorii familiale locale (Râmnicu Vâlcea, Ed. Fortuna, 2015). Prezent în volumele: Federația Română de handbal. Calendarul competițiilor sportive (Uz Intern, București, numerele din anii 1972-1991); De ce merg unii elevi încruntați la școală (Iași, 2000); Contribuția unor personalități la dezvoltarea patrimoniului cultural românesc și universal (Bacău, Ed. Sam, 2008); Doctorul Ioan Pușcaș, pentru viață fără bisturiu – monografie (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2022); Anuarul presei sălăjene (Zalău, 2012 – prezent); Oameni de seamă ai Sălajului –volumul II, Biblioteca Județeană I.S. Bădescu Sălaj (Zalău, 2006); Sălaj – Oameni și opere. Dicționar biobibliografic (Zalău, Biblioteca Județeană I.S. Bădescu Sălaj, 2017); Colecția „Magazin Sălăjean”, Descoperim Sălajul (Zalău, Ed. Caiete Silvane) – volumele 5/2013, 6/2015, 8/2017, 9/2018, 11/2022, 12/2023; Gânduri botezate și cântecele vârstelor. Reflecții subiective despre viață și semne ale trecerii noastre prin ea (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2023). Volume în pregătire: Dincolo de Carpați, Dincoace de orice taină, Vorbe încrucișate, Sportul Șimleuan.

Florica Pop – 60 de ani de la nașterea filologului, scriitoarei

Pop, Florica – filolog, scriitoare. N. 16 aprilie 1965, Deleni, comuna Dobrin.

Viața și activitatea: absolventă a Facultății de Filologie, secția Limba și Literatura română –Limba rusă; Studii postuniversitare: Biblioteconomie; numeroase cursuri (efectuate în țară și străinătate) în domeniile: Management, Comunicare și Relații publice, Marketing și Publicitate, Advocacy, Leadership ș.a. A fost profesoară de limba și literatura română, are atestat de traducător-limba rusă și limbi slave, a fost director la Școala Gimnazială Iaz, comuna Plopiș (1987-1990), iar din anul 1990 și-a desfășurat activitatea la Biblioteca Județeană I.S. Bădescu Sălaj, îndeplinind, pe rând, următoarele atribuții: bibliotecar Relații cu publicul, lider sindical, președintă a Filialei ANBPR – Sălaj, director/manager al Bibliotecii Județene Sălaj (2004-2021), coordonând și activitatea profesională a bibliotecilor publice de pe teritoriul județului; bibliotecar-documentarist (2021-2023); a inițiat și coordonat activități și proiecte de mare amploare la nivel instituțional, județean, național, colaborând și în cadrul unor proiecte internaționale. A susținut comunicări pe teme profesionale la numeroase conferințe, simpozioane, seminarii, workshopuri ș.a., în județ, în țară și străinătate. Este membră în: Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România, ANBPR (2008-2021 membră în Biroul Executiv și Consiliul de Conducere); Asociația Prietenii Bibliotecii; Asociația Cultul Eroilor Regina Maria – Filiala Sălaj; Asociația Culturală Dacia Porolissensis Zalău, Sălaj, Asociația Culturală Dialog,Italia, Asociația Omenia Dobrin, Asociația Scriitorilor din Județul Sălaj, Cenaclul literar Silvania. Colaborări: Condeie Sălăjene, Biblioteca, BiblioMAGAZIN, Silvania, Caiete Silvane, Graiul Sălajului, Magazin Sălăjean, Sălajul European, Sălăjeanul, alte reviste de cultură din țară și străinătate. Interviuri și emisiuni radio (local, național). Colaborează cu Sălăjeanul TV, realizând emisiunile Minute de poveste (2011-2013) și Provocare la lectură (2013-2020). Participă la diverse emisiuni tematice sau interviuri, atât local, cât și național (radio și TV). A fondat și a fost redactorul-șef al revistei de specialitate I.D.E.I. (Informare. Documentare. Educație. Implicare) (2005-2021). A coordonat activitatea Cenaclului Literar al tinerilor de pe lângă Biblioteca Județeană Sălaj, cuprinzând cele mai apreciate creații în plachete și broșuri (Tinere talente,2001; Adolescență, 2003). A înființat și a coordonat trupe de teatru, punând în scenă piese din literatura română și străină. A primit numeroase premii, diplome, aprecieri, distincții la nivel local, județean, național, internațional și Diplomă de excelență în cultură pentru întreaga activitate (Ministerul Culturii și Direcția Județeană pentru Cultură, Sălaj, 2024). Este prezentă în Enciclopedia Personalităților din România, în volume de critică literară și în dicționare.

Opera: Șoapte cu ecou (Cluj-Napoca, Ed. Dacia XXI, 2011), Straița cu merinde. Povești sățioase din satul meu (Cluj-Napoca, Ed. Ecou Transilvan, 2013), Petale cu inscripții (Cluj-Napoca, Ed. Ecou Transilvan, 2013), Destin cu aplauze. Flori de cântec românesc. Ileana Domuța Mastan (Cluj-Napoca, Ed. Ecou Transilvan, 2014), Ei… și?! (Cluj-Napoca, Ed. Ecou Transilvan, 2022), Tastatura cu povești (Cluj-Napoca, Ed. Ecou Transilvan, 2022). Coordonator:Oameni de seamă ai Sălajului, vol. I-II (Zalău, Tipografia Color Print, 2004, 2006), dicționar biobibliografic, Sălaj – Oameni și Opere. Dicționar biobibliografic (Cluj-Napoca, Ed. Dacia XXI, 2011, Ediția a II-a, revizuită și adăugită, Zalău, Tip. Color Print, 2017), Sălaj – Ghidul localităților (Zalău, Tip. Color Print, 2013, Ediția a II-a, revizuită și adăugită, Zalău, 2017), Bulgari – O istorie sentimentală (Zalău, Tip. Color Print, 2017), 2018 – Unitate. Realitate. Promisiune. Zalău – Sălaj – România (Zalău, Ed. Silvania, 2019), Dobrin – nume de legendă (Zalău, Ed. Silvania, 2020). Volume colective: Drumul spre Betleem (Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, 2022), Ecouri feminine (Cluj-Napoca, Ed. Ecou Transilvan, 2024), Enciclopedia publicațiilor istorice și culturale din România, Tomul I Transilvania și Bucovina (Iași, Cluj-Napoca, Ed. Pim, 2024) ș.a. Coautor: Ghid de bune practici în situații de risc pentru uzul bibliotecilor publice (Brăila, Ed. Proilavia, 2011), Ghidul activităților de îndrumare metodică în bibliotecile publice (Brăila, Ed. Proilavia, 2013), Servicii pentru comunitate în bibliotecile publice din România (Brăila, Ed. Proilavia, 2013). A prefațat volumele: Pași prin Bibliosferă, autor Liliana Moldovan (Cluj-Napoca, Ed. Ecou Transilvan, 2015), Nume de locuri în comuna Năpradea, autor Aurel Medve (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Monografii, 2020)ș.a. A scris Prefață și Cuvânt-înainte la mai multe volume. A făcut recenzii și a prezentat scriitori și opere pe parcursul întregii activități profesionale. Volume în curs de apariție: Drumul fără… semnalizare (roman), Frânturi de gând în amurg (meditații). Volum în pregătire: Gentuța Georgianei (povești).

Ion Pițoiu-Dragomir – 85 de ani de la nașterea profesorului, scriitorului

Pițoiu-Dragomir, Ion (pseudonimul Dragomir l-a adăugat numelui său din respect crucial pentru Ecaterina și Dumitru Dragomir, care l-au făcut fiu al lor, înseninându-i copilăria, fără familia de bază) – profesor, scriitor. N. 18 aprilie 1940, București.

Viața și activitatea: absolvent al Facultății de Filologie a Universității Babeș-Bolyai, din Cluj-Napoca. A fost profesor la școlile gimnaziale din Sângeorgiu de Meseș, Domnin și Școala George Coșbuc, Zalău (1962-1974). A fost profesor la Liceul Industrial nr. 2 (azi Colegiul Tehnic Alesandru Papiu Ilarian) și la Liceul Reformat Wesselényi. A participat la schimburi culturale cu județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș și cu țări din Europa: Ungaria, Austria, Franța, Italia etc. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Asociației Scriitorilor din Județul Sălaj. Cenacluri:este membru al Cenaclului literar Silvania. Premii: Diplomă de Onoare Oameni de seamă ai Sălajului (Zalău, Biblioteca Județeană Sălaj, 2010), Diplomă și Trofeu de Excelență acordate de Ministerul Culturii și Identității Naționale, prin Direcția Județeană pentru Cultură Sălaj, în cadrul premiilor Galei Culturii Sălăjene. A participat la concursuri și festivaluri literare, unde a primit mențiuni și premii valoroase: București, Botoșani, Oradea, Râmnicu Vâlcea, Satu Mare, Târgu Mureș, Zalău etc. Pentru activitatea desfășurată de-a lungul timpului a fost decorat cu Ordinul: Meritul pentru Învățământ, în grad de Ofițer, precum și cu numeroase Diplome de Onoare și Excelență, Distincția Soarele Sălăjean, acordată de Consiliul Județean Sălaj (2022). S-a implicat în mișcarea culturală ca interpret, obținând premii remarcabile: Premiul I pe țară și titlul de LAUREAT.

Colaborări: Tribuna, Flacăra, Năzuința, Familia, Jurnalul Sălajului, Silvania, Transilvania, Orizont, Vatra, Hepehupa, Legea românească etc.

În calitate de dascăl și scriitor a format discipoli, a îndrumat și a descoperit talente literare. Cercetarea științifică s-a concretizat în numeroase studii publicate în presa de specialitate, precum și în culegeri valoroase din didactica românească. A fost coordonator, regizor și actor în ansambluri artistice, atingând cotele măiestriei interpretative de nivel județean, interjudețean și național.

Opera: În răs-cruci (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 1999), Ana-Teme în cântec (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2000), În-crinări (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2001), La-crima lui Moromete (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2001), Tur-nul de viespi (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2002), Prin-soare cu șoimii (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2002), Ful-ger de iriși (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2003), Săbii nipone de rouă (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2003), Samurai de crini (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2004), Scor-pioni de cleștar (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2004), Panoplia lui Nero (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2005), Fântâna cu flăcări (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2005), Cupa lui Socrate (Zalău, Ed. Dacia Porolissensis, 2006), Gheișe de rubin (Geisas of ruby) (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2006), Sânger albastru (Zalău, Ed. Dacia Porolissensis, 2006), Hai-Ta (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2007), Amanții (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2007), Arpegii pe sakura (Des arpeges sur sakura) (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2008), Dresorul de spini (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2008), Doar 7611! (București, Ed. Delta III, 2008), Miracole – Haiga (Miracles – Haiga) (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2008), Ikebane de jad (Ikebana of jade. Ikébanas d’enfer) (București, Ed. Rao, 2009), Fire de Mare Șal (Esprit de Grand Châle) (București, Ed. Delta III, 2010), Pergole pe fulger (București, Ed. Delta III, 2010), Fracul de lut (București, Ed. Rao, 2010), Lumini în „Apocalipsa” Sf. Ioan (București, Ed. Rao, 2011), Coroana de spini (Cluj-Napoca, Ed. Dacia XXI, Colecția: Romanele istoriei, 2011), un roman excepțional (București, Ed. Rao, 2012), Pescar de oameni – roman (Zalău, Ed. Ordo ab Chao, 2013), Interviu interzis (București, Ed. Rao, 2014), Răni pe lumini – Sebek a fényben (Zalău, 2015), Tableta lui Făt-Frumos (București, Ed. Rao, 2016) – lucrare cuprinsă de O.R.D.A. în Registrul Național de Opere, Cerul unui ocnaș (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2017), Zori la Bălgrad (poeme) (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2019). Prezent în volumele:Arpegii (Zalău, 1970), Silvania (Zalău, 1979), Flacăra vieții, Poeme – Versek – Gedichte (Zalău, CCS, 1999), Zece Poeți – Tíz költő. Poeme, Versek (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2006), Iuliu Suciu – Poeți sălăjeni ai Cenaclului Silvania (Zalău, Ed. Silvania, 2008), Primăvara Poeziei – A Költészet Tavasza (Zalău, Ed. Caiete Silvane și Revista Hepehupa, 2009), Primăvara Poeziei 10 – A Költészet Tavasza 10 (Zalău, Ed. Caiete Silvane și Revista Hepehupa, 2010), Primăvara Poeziei – 11 – Költészet Tavasza (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2011), Primăvara Poeziei – Költészet Tavasza XII-XX (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Poesis, 2012-2020, 2022), Primăvara Poeziei. A Költészet Tavasza. Spring of Poetry (Zalău, Ed. Caiete Silvane; Budapesta, Ed. AB-Art, 2023); 18 poeți – antologie (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Scriitori sălăjeni, 2020), 11 prozatori – antologie (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Scriitori Sălăjeni, 2020), Însemnări de pe frontul cuvintelor. Antologie, cronici și comentarii critice. Asociația Scriitorilor din Județul Sălaj (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Scriitori sălăjeni, 2021), 27 de scriitori sălăjeni, Antologie (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2023), 17 poeți sălăjeni – 17 szilágysági költő (Asociația Scriitorilor din Județul Sălaj, Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Poesis, 2024). Coautor: De dor și de omenie, Du-te dor și vino, dor (culegeri de folclor din Sălaj). A cultivat structuri ale poeziei nipone: haiku, katauta, dodoitsu, renga, sedoka, tanka, haiga etc. Unele dintre volumele sale: Săbii nipone de rouă, Samurai de crini, Ikebane de jad, Gheișe de rubin, Sânger albastru, Hai-Ta, Miracole – Haiga, Ikebane de jad etc.au fost donate Ambasadei Japoniei din București.

Beldi Paul Ladislau – 70 de ani de la nașterea scriitorului

Beldi Paul Ladislau – scriitor. N. 18 aprilie 1955, Vișeu de Sus, jud. Maramureș.

Viața și activitatea: absolvent al Facultății de Zootehnie și Medicină Veterinară, secția Zootehnie, Cluj-Napoca (1984) și al Facultății de Jurnalism – Comunicare Vasile Goldiș – Filiala Baia Mare (2009). A lucrat ca impiegat de mișcare la stațiile CFR din Mirșid, Jibou, halta Rus, inginer zootehnist la CAP Coroieni, Maramureș, supraveghetor la Școala Specială pentru copii cu deficiențe Tg. Lăpuș, patron și director la săptămânalul de satiră și umor Ora exactă a Maramureșului Baia Mare. Din anul 2012 s-a stabilit în Cehu Silvaniei. Debut: în anul 1998, cu romanul Dincolo de adevăr. Cenacluri frecventate: Cenaclul Ioan Filip (Tg. Lăpuș), Cenaclul Scriitorilor din Baia Mare, pe vremea poetului Ion Burnar. Reviste întemeiate: Caietele cenaclului Ioan Filip și Seratele literare lăpușene. Colaborări: a publicat poezii și proză scurtă în revistele: Pro Unione, Nord Literar, Archeus, Caiete Silvane, E Creator. Premii: premiul Proză pentru volumul 1948… ultimul șuier de tren regal… (Asociația Scriitorilor Baia Mare, 2011).

Opera: Dincolo de adevăr (roman, Baia Mare, Ed. Gutinul, 1998), Dincolo de mirarea îngerilor (roman, Baia Mare, Ed. Gutinul, 2001), Se-ntorc păsările mele… (poezii, Baia Mare, Ed. Helvetica, 2001), Nu-l mai răstigniți pe Christos (roman SF, Baia Mare, Ed. Gutinul, 2002), Pustnicul din Valea Soarelui (roman, Baia Mare, Ed. Gutinul, 2003), Bucla (roman SF, Tg. Lăpuș, Ed. Galaxia Gutenberg, 2005), Evadare pe arca lui Noe (mini-roman SF și alte povestiri și poeme, Tg. Lăpuș, Ed. Galaxia Gutenberg, 2006), Am fost agent CIA… (roman, Baia Mare, Ed. Gutinul, 2006), Înapoi în viitor (roman SF, Baia Mare, Ed. Scriptorium, 2009), Și mama a zis: Iisus Christos rămâne!… (cinci povestiri, Baia Mare, Ed. Enesis, 2010), 1948… ultimul șuier de tren regal… (roman istoric, Baia Mare, Ed. Enesis, 2010), Născuți la Auschwitz II (roman sau Jurnal de călătorie prin viață, Baia Mare, Ed. Enesis, 2012), Bufonul regelui Mihai I (Bufoniadă contemporană) (Baia Mare, Ed. Enesis, 2013), Copiii baronului Jozsef (roman, Cluj-Napoca, Ed. Eikon, 2015), Se-ntorc moșierii… (mini-roman istoric, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2016), Ospețele fantomelor (Baia Mare, Ed. Pandaprint, 2021), Răzvrătirea nebunilor (roman, Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Roman, 2023). Este autorul unui scenariu de film, intitulat Povara blazonului, inspirat din romanul său, Copiii baronului Jozsef.

Dan Vasile Crecan – 70 de ani de la nașterea artistului plastic

Crecan, Dan Vasile – artist plastic. N. 25 aprilie 1955, Bălan.

Viața și activitatea: absolvent al Facultății de Arte Plastice și Decorative Ion Andreescu din Cluj-Napoca (1980). A participat la numeroase documentări în străinătate. Din anul 1980 lucrează la secția creație a I.N.C.O.V. Alba Iulia, fiind apoi șeful atelierului de proiectare al aceleiași societăți. Membru: UAPR, președintele filialei Alba Iulia (2005-2011) și al Asociației Internaționale a Artiștilor Plastici Profesioniști în cadrul UNESCO.

Opera: Expoziții personale: Bienala Tineretului Alba Iulia (1982), Bienala Tineretului Cluj-Napoca (1983), Bienala Tineretului Tg. Mureș (1985), Bienala de Pictură și Sculptură București (1986), expoziția UAPR – Alba Iulia, Arnsberg – Germania (1988), Alba Iulia (1996, 1998, 2015), Cărți nescrise (Cluj-Napoca, 2017), Magie și Tradiție (București, 2022), expoziție aniversară – Cum să înveți de la păsări (Galeria de Artă a Municipiului Alba Iulia, 2023). Expoziții de grup: Alba Iulia (2009), Cluj-Napoca, Sibiu (1986-1991), Salonul Artei Transilvane (1996-2000), Salonul Internațional Reșița (1998), tabere de creație 1985-1995, 1996, 1999, 2000, Identități multiculturale. 100 de artiști (Alba Iulia, 2018; New York, 2019), Petroșani (2021), Botoșani (2021), Rute culturale: Castele și cetăți din România (Hunedoara, 2022), Expoziție de artă contemporană a membrilor UAPR, filiala Alba Iulia (Chișinău, 2022), Art Arca (Bacău, 2023). Are numeroase lucrări în colecții particulare din țară și străinătate.

Szabó Attila – 50 de ani de la nașterea profesorului, artistului plastic

Szabó Attila –profesor, artist plastic. N. 26 aprilie 1975, Zalău.

Viața și activitatea: absolvent al Academiei de Arte Vizuale Ion Andreescu din Cluj-Napoca, secția pedagogia artei, specializarea grafică publicitară – fotografie artistică (2000). Din anul 2000 este profesor titular de educație plastică la Liceul de Artă Ioan Sima Zalău. Din anul 2009 până în 2024 a activat ca muzeograf la secția de artă a Muzeului Județean de Istorie și Artă – Zalău. Este membru fondator al grupului de artiști plastici EVENTual, și membru al Asociației Ipp Art, membru fondator al Asociației Culturale Katakomba și Atelier Z din Zalău. Este inițiatorul Festivalului de artă Muza Fest. Are activități în domeniul graficii aplicate, respectiv graficii publicitare: tehnoredactarea și concepția grafică pentru diferite reviste de cultură din Zalău: Hepehupa, Dalbimbó, Arcadia, Caiete Silvane, concepție grafică albume de artă Szabó Vilmos, Székely Géza; proiecte coperți de cărți, afișe. Publică critică de artă în revistele culturale din Sălaj și Cluj-Napoca. Colaborări: Szilágyság, Művelődés, Hepehupa etc. A participat la tabere de creație de la Jebucu (2009, 2010, 2014-2024) etc.

Opera: expoziții personale: Tabăra Peniel (Leșu, 1997). Expoziții de grup în țară: Saloanele anuale de artă din județul Sălaj (1994-2003), Expoziția artiștilor plastici sălăjeni la Galeria de Artă din Cluj-Napoca (1995), expoziții itinerante Ipp Art (Zalău, Șimleu Silvaniei, Cehu Silvaniei, Baia Mare, Cluj-Napoca, București, 1997-2010), Expoziție de afișe organizată de Civic Education Project Cluj (Cluj-Napoca, 1998), Expoziție de grup la Cluj-Napoca (1998), Baraolt (1999), A 3-a Bienală Internațională de Grafică Mică (Cluj-Napoca, 2001), la Galeria Csoma (Covasna, 2001, 2002), Expoziția EVENTual (Zalău, Cluj-Napoca, 2001, 2002, 2004), la Biblioteca Județeană Ioniță Scipione Bădescu Sălaj (Zalău, 2002), expoziții internaționale: Baia Mare (2002), Zalău (2004, 2005). Expoziții de grup în străinătate: Földvár (1996), Kétegyháza (Ungaria, 1997), Copenhaga (1998), Târgul Internațional de Artă Art Budapest (1999-2000), Expoziție la Galeria Erlin (Budapesta, 1999), Târgul de artă din Geneva (2002), Institutul Cultural Român din Viena (2004), expoziția Etno Art (Debrețin, 2014) etc.

Redactorul volumelor: Tíz éves az Ipp Art alkotótábor (împreună cu Hajdu Attila) (Zalău, 2006), Képzőművészet Zsobokon. A kalotaszegi alkotótábor 1996-2020 = Artă plastică la Jebucu. Tabăra de creație din Țara Călatei 1996-2020 (Cluj-Napoca, Művelődés, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2020). Coautor: Arta socialistă în colecțiile Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău (Zalău, Ed. Porolissum, 2017), Artă plastică și contemporană: colecția Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău (Zalău, Ed. Porolissum, 2019), Ceramica Centrului de Olari Deja = A Désházai Fazekasközpont Kerámiája = Ceramics of the Deja Pottery Centre (Zalău, Ed. Porolissum; Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2019), Colecția de artă clasică a Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău – Klasszikus művészet a Zilahi Történelmi és Művészeti Múzeum gyűjteményében (Zalău, Ed. Porolissum, 2020), Ceramica Centrului de Olari Tihău/A Tihói Fazekasközpont Kerámiája/Ceramics the Tihău Pottery Centre (Cluj-Napoca, Ed. Mega; Zalău, Ed. Porolissum, 2021). Volume colective:Zalău – locuri de poveste (Zalău, Ed. Porolissum, 2012),Lăcașuri de cult din municipiul Zalău (Ed. Mega, 2013), Ioan Sima (Zalău, Ed. Porolissum, 2013), Ceramica de Zalău. A Zilahi Kerámia. Ceramic of Zalău (Cluj-Napoca, Ed. Mega; Zalău, Ed. Porolissum, 2014), Noi despre noi – Elemente reprezentative ale patrimoniului cultural sălăjean[Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău] (Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2016).

Viorel Varga – 75 de ani de la nașterea jurnalistului, poetului

Varga, Viorel (pseudonime: Viorel Vărgescu, Vasile Prodan)– jurnalist, poet. N. 14 aprilie 1950, Prodănești – m. 18 septembrie 2020.

Viața și activitatea: a urmat cursurile Facultății de Filologie din Cluj (1971-1972), Facultatea de Litere din București (1972-1974), Institutul Politehnic din București, secția mecanica fluidelor (1974-1977). A debutat în presa scrisă în anul 1969, în ziarul sălăjean Năzuința, însă cea mai mare parte a carierei sale jurnalistice de peste 30 de ani se leagă de cotidianul Graiul Sălajului, de unde s-a și pensionat. Cenacluri:a frecventat cenaclurile Silvania (Zalău), Echinox (Cluj-Napoca), Junimea, Clepsidra, Luceafărul (București). Premii:Diplomă de Onoare Oameni de seamă ai Sălajului (Zalău, Biblioteca Județeană Sălaj, 2010). Colaborări: Tribuna, Steaua, Luceafărul, România literară, Viața românească, Cronica, Convorbiri literare, Familia, Ramuri, Tomis, Amfiteatru, Vatra, Năzuința, Graiul Sălajului etc. A fost tradus în limbile rusă și sârbă.

Opera: Trecerea (București, Ed. Eminescu, 1971), Niciodată departe (București, Ed. Albatros, 1976), Fericit cel care (București, Ed. Albatros, 1978), Aproape destin (București, Ed. Albatros, 1984), O vârstă a florilor (București, Ed. Ion Creangă, 1987). Prezent în volumul Iuliu Suciu – Poeți sălăjeni ai Cenaclului Silvania (Zalău, Ed. Silvania, 2008).

Wesselényi Miklós jr. – 175 de ani de la moartea baronului, scriitorului, publicistului, omului politic

Wesselényi Miklós jr. – baron, scriitor, publicist, om politic. N. 30 decembrie 1796, Jibou – m. 21 aprilie 1850, Pesta (Ungaria).

Viața și activitatea: a studiat în particular la Jibou și la Cluj. În anul 1814, a călătorit în Austria și în Italia. A intrat în viața publică din Transilvania în anul 1817, fiind organizator al unor acțiuni umanitare, luptând împotriva sărăciei din Transilvania. În 10 decembrie 1818 a fost numit asesor în comitatul Solnocu de Mijloc, în 9 septembrie 1819 a devenit prim notar onorific în Solnocu de Mijloc. Din 20 aprilie 1820 a fost comite al comitatului Solnocu de Mijloc. În anii 1821 și 1822 a efectuat mai multe călătorii de studii în Occident (Franța, Anglia, Germania, Italia etc.), împreună cu contele Széchenyi István. La întoarcerea în țară au devenit conducătorii opoziției din dietă, până în 1830, când din cauza divergențelor de opinii între ei, și-au continuat activitatea politică pe căi diferite. Din anul 1827 a fost curator principal al Colegiului Reformat din Zalău, funcție pe care a îndeplinit-o și după grațiere (1841). A participat la Dieta din Ungaria din 1830 și din 1832-1836, la Dieta din Transilvania din 1834-1835. Până în anul 1833 a participat la ședințele curatoriului sau i-a invitat pe membrii acestuia la Jibou, apoi a ținut legătura cu ei prin corespondență. A corespondat și cu Kölcsey Ferenc. A fost consilier la Curtea de Apel a mai multor comitate. Viața și activitatea lui au constituit un model pentru Kossuth Lajos. Din anul 1830 a fost membru în Consiliul Directoral, iar din 1831, membru provincial onorific al Academiei Maghiare de Științe. A avut merite deosebite în activitatea de protecție a minorilor, în creșterea viermilor de mătase, în agricultură, în creșterea animalelor. A fost proprietarul celei mai importante herghelii din Transilvania. A fost un călăreț de elită, câștigător al mai multor dueluri. Wesselényi a fost unul din cei mai pricepuți agricultori ai epocii respective din Transilvania, fiind în același timp și un orator deosebit, poliglot, vorbea pe lângă limba maghiară, limbile română, latină, germană, franceză, engleză, italiană. În perioada 1830-1833 a fost conducătorul principal al opoziției aristocratice liberale maghiare din Transilvania, luptând pentru combaterea cenzurii, pentru libertatea presei, pentru desființarea iobăgiei, pentru egalitatea între naționalități. A fost membru al Dietei din Transilvania și al Dietei Ungariei. Cel mai important rol l-a avut în dieta din 1834, când a editat publicația Relatări de la adunarea țării, după care (în 1835) s-a intentat proces împotriva lui în Transilvania și în Ungaria, fiind condamnat de ambele instanțe la trei ani de închisoare în fortăreața de la Buda. După o captivitate scurtă a fost grațiat pe probleme de sănătate (și-a pierdut vederea). Kölcsey Ferenc a fost avocatul apărării în procesul intentat baronului. În timpul inundației catastrofale din 1838 la Pesta a salvat sute de vieți omenești. În perioada 1843-1848 a trăit la Jibou ca vicecomite al Comitatului Cluj, iar din aprilie 1848 a fost comite suprem la Solnocu de Mijloc. A urgentat convocarea Dietei Transilvaniei (mai-iulie 1848), unde a prezentat proiectul legii privind eliberarea iobagilor și jelerilor, care a și fost votat. În luna august 1848 a înaintat parlamentului maghiar un proiect de lege privind drepturile românilor. În septembrie 1848 s-a retras împreună cu familia, în Gräfenberg (stațiune balneară) din Moravia. Colaborări: Szilágy, Erdélyi Híradó, Vasárnapi Újság.Scrisorile sale au fost publicate în: Családi Kör, Alföldi Segélyalbum, Figyelő, Ellenőr, Pesti Hírlap, Szilágy, Egyetértés, Nemzet, Irodalomtörténeti Közlemények, Erdélyi Múzeum, Történelmi Tár, Budapesti Hírlap.13 scrisori au fost publicate de Váczy János în volumul Kazinczy Ferenc Levelezései VII, VIII, IX-XIII, XVII, XVIII.

Opera: A régi híres ménesek egyike megszűnésének okairól (Pest, 1829); Balítéletekről (Despre prejudecăți) [lucrare social-politică, București, de fapt Leipzig (din cauza cenzurii), 1833; reeditată în 1986]; Szózat a magyar és szláv nemzetiség ügyében (Cuvântare pentru cauza națiunii maghiare și slave) [pamflet politic, Leipzig (din cauza cenzurii), 1843] – reeditată în 1944, în două volume de Gál István la Cluj, în cadrul seriei Erdélyi Ritkaságok (12-13), apoi reeditat în 1992; Teendők a lótenyésztés körül (Cluj, 1847). Volume postume:Báró Wesselényi Miklós és munkái (Baronul Wesselényi Miklós și lucrările sale) (Cluj, 1903) – editat de Petri Mór; Báró Wesselényi Miklós naplójából (Din jurnalul baronului Wesselényi Miklós) – editat de Rubinyi Mózes, 1938 în cadrul seriei Magyar Irodalmi Ritkaságok (40); Br. Wesselényi Miklós Útinaplója (1821-1822) (Cluj, 1925). În memoria lui au fost ridicate statui: renumita statuie a lui Fadrusz János din centrul Zalăului, statuia din Jibou a sculptorului Sepsi Iosif ș.a.