1. Reședința județului Sălaj este una dintre cele mai vechi așezări din Transilvania. Din însemnările lui Anonymus aflăm că Zalăul exista în jurul anului 900. Celebrul notar al regelui Ungariei a specificat în „Gesta Hungarorum” că „… ungurii au ajuns la Zyloc (Zalău) la poalele Meseșului. Aici au oprit și au ținut sfat, hotărând ca hotarul Imperiului lui Árpád să fie la poarta Meseșului…”.
2. Învățământul liceal la Zalău are o tradiție de aproape 380 de ani. Cea mai veche instituție școlară din Țara Silvaniei, Colegiul Reformat din Zalău (actualmente Colegiul Național „Silvania”) a fost înființat în anul 1646, numărându-se printre primele unități liceale din Transilvania.
3. În 9 noiembrie 1714, la Zalău, a poposit regele Suediei, Carol al XII-lea, în drumul de întoarcere spre țara sa, după Bătălia de la Poltava. Casa în care a înnoptat cel supranumit „Leul Nordului” se mai păstrează pe actuala stradă Corneliu Coposu.
4. Grupul statuar Wesselényi din municipiul Zalău reprezintă o mărturie a bunei conviețuiri româno-maghiare. Opera sculptorului Fadrusz János a fost inaugurată în 18 septembrie 1902. Cea mai veche statuie din Zalău reprezintă o scenă a Revoluției de la 1848, în care un țăran dezrobit, modelat după chipul ciobanului Samson Pop din Rona, își exprimă recunoștința, pentru abolirea iobăgiei, față de Wesselényi Miklós jr., baronul din Jibou.
5. Clădirea Transilvania este edificiul cu cea mai mare pictură murală din țară. Având dimensiuni impresionante – aproximativ 300 de metri pătrați – pictura de pe tavanul fostului teatru orășenesc este unică în România prin mărimea, dar și prin concepția și compoziția sa, fiind în egală măsură decorativă și figurativă. Clădirea Transilvania este un reper al patrimoniului arhitectonic local, care a constituit, la sfârșitul secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea, centrul vieții culturale din zonă.
6. Iulian Andrei Domșa (1887-1978) a fost primul primar român al Zalăului. După Marea Unire din 1918, Domșa a fost numit de Consiliul Dirigent în funcția de primar al orașului Zalău. A deținut importante funcții politice și administrative în perioada interbelică, a fost marginalizat în timpul regimului comunist, iar în perioada 1967-1968 a avut o contribuție importantă în reînființarea județului Sălaj.
7. În perioada 12-14 septembrie 1926, Zalăul a găzduit Adunarea Generală a Astrei. Manifestarea, una dintre cele mai importante ale perioadei interbelice, desfășurată la Zalău, s-a bucurat de prezența unor personalități marcante ale culturii românești, precum: Vasile Goldiș, ministrul Cultelor și Artelor, Ioan Lupaș, ministrul Sănătății și Ocrotirilor Sociale, Ilie Dăianu, vicepreședintele Senatului României, profesorii universitari Gheorghe Bogdan-Duică, Iuliu Hațieganu, Iuliu Moldovan și Alexandru Lapedatu, Zaharia Bârsan, directorul Teatrului Național din Cluj, precum și a unei impresionante delegații basarabene, formată din 80 de persoane, în frunte cu ÎPS Arhiepiscopul Gurie al Basarabiei și profesorul universitar Onisifor Ghibu.
8. În anul 1979, Zalăul a fost ridicat la rangul de municipiu, ca urmare a ponderii pe care o deține în zonă, atât ca dezvoltare social-economică și edilitară, cât și ca număr de locuitori. Actul administrativ prin care Zalăul a primit noul statut a fost Decretul nr. 281 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România din 27 iulie 1979.
9. La sporturile de echipă, cluburile din Zalău au cucerit zece titluri naționale. Echipa de handbal feminin a câștigat trei trofee de campioană națională în anii 2001, 2004 și 2005, iar în 1996, zălăuancele pregătite de Gheorghe Tadici au cucerit cel mai important trofeu din istoria clubului: City Cup. Echipa de volei masculin s-a impus în campionatul național în anii 1997, 1998, 1999, 2010, 2011, 2012 și 2017, iar pe plan internațional a fost primul club din România care a evoluat în cea mai importantă competiție intercluburi din Europa.
10. Zalăul are 33 de cetățeni de onoare: Coriolan Codrean, Felicia Țilea, Nicu Lăpușan, Dumitru Popescu, Mugur Isărescu, Gheorghe Tadici, Olimpia Vereș, Cristina Iloc, Teodor Bidian, Vasile Breban, Ștefan Popa, Patrick Colquhoun, Mircea Spătăceanu, Florian Tuduce, Flaviu Iepure, Ioan Dumuța, Aurel Contraș, Sven Slipsager, Victor Gaga, Gheorghe Terheș, Nicolae Gudea, Joseph Sampermans, Gheorghe Gușet, Ramona Farcău, Florian Pop, Lakó Éva, Osvath Lajos, Călin Marincaș, Gheorghe Șișeșteanu, Călin-Dorel Dindelegan, Ioan Aurel Irimuș, Constantin Traian Cobîrzan și Szilágyi Iuliu.
Bibliografie:
1. Sălajul la Centenar; ediția a II-a, coordonată și îngrijită de prof. univ. dr. Traian Vedinaș, Editura Caiete Silvane, Zalău, Editura Eikon, București, 2020.
2. Istoria Sălajului în „Caiete Silvane”– articole apărute între anii 2005 și 2021, vol. I-II, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2022.
3. „Studia Caiete Silvane” nr. 1/2024 și 2/2025, publicația științifică a Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj.
