Versuri de Ileana Petrean-Păușan

Estimated read time 2 min read

***

cele mai frumoase poeme

cele mai profunde mesaje

cele mai plastice metafore

cele mai dorite trăiri

pe toate „cele mai”

mi le-a furat

amânarea

hoața mea

de moarte…

gata, stai!,

i-am zis

dar acum

nu vrea

sau nu poate

să mi le dea înapoi

zice că le-a risipit

pe la ei,

pe la voi

sau aiurea

printre alte amânări

habar nu are

mă consolează spunându-mi

„Nimic nou sub soare…”

dar eu știu:

în egoismu-i desăvârșit

se bucură că numai ea

le-a trăit…

***

gând

înveșmântat

în lacrimi

nicicând

cuvintele

nu te vor

înflori

***

în ultima vreme

mă cert cu mine

ca la ușa

cortului

nimic nu-i bine

cenușa

acoperă amintiri

visuri

culmi

și abisuri

încât nu mai sper

și-mi vine

să alung ideea

că se va naște în mine

pasărea aceea

***

păpușă

supusă

a vieții…

purtată de invizibile sfori

de parcă

jocul mă trăiește

iubirea mă trăiește

durerea mă trăiește

viața mă trăiește

cum vrea ea…

vreau să mă bucur

să mă joc

să iubesc

să plâng…

vreau să te trăiesc eu, viață –

se răzmeriți

bătăușă

o păpușă

căzând

în genunchi

fulgerată

cu sfoara

tăiată

***

poem-gând

flămând

nu de cuvinte

ruginite

ci iară

și iară

de tremurul

de vioară

al sufletului meu

Poeme inedite dintr-un volum aflat în pregătire.

Poate nu ai vazut...

+ There are no comments

Add yours