Notă: Serviciul bibliografic al Bibliotecii Județene I.S. Bădescu Sălaj adună materiale pentru cuprinderea în Baza de date a județului Sălaj și reactualizarea informațiilor cuprinse în dicționarul biobibliografic: Sălaj – Oameni și Opere. Îi includem în acest proiect pe toți cei care au contribuit la dezvoltarea social-culturală a județului (literatură, istorie, geografie, tehnică, muzică, artă, sport etc.), indiferent de naționalitate. Baza de date se completează permanent (bibliografic_bjs@yahoo.com).
Boldor Sergiu (Sergiu Corbu Boldor)– muzician, 1 august 1985; Olah Diana Ioana – profesoară, 1 august 1986; Lele Daniela Ioana – poetă, 2 august 1979; Fodor Levente – pictor, sculptor, 3 august 1941; Méhes Kati – actriță, 3 august 1950; Oros Podișan Ioan – polițist, memorialist, 4 august 1943; Costălaș Dumitru – artist plastic, 4 august 1965; Csatlós Erzsébet Zsófia – redactor, 4 august 1975; Hatos Vasile – jurnalist, 5 august 1967; Lungu Adrian Simion – jurnalist, 8 august 1980; Drăgan Felicia – farmacistă, 9 august 1974; Mocuța Nicolae – medic veterinar, 10 august 1941; Gavra Augustin Leontin – profesor, 10 august 1975; Sepsi Iosif – sculptor, 10 august 1953; Pop Vasile Marinel – istoric, 12 august 1973; Barbur Gabriela – jurnalist, poetă, 12 august 1979; Deac Dan Augustin – cercetător științific, 12 august 1986; Chezan Ioan – profesor, 14 august 1945; Lung Aurel – profesor, 14 august 1954; Pațiu Iulia Mariana – inginer, 14 august 1960; Ciule Răzvan-Florin – scriitor, freelancer, 14 august 1989; Sabadoș Vlad – agent șef adjunct de poliție, 14 august 1991; Ioniță Ana Steluța – profesoară, 16 august 1951; Pop Aurel – analist programator, 16 august 1951; Croitoru Maria – profesoară, 17 august 1947; Szentes Zágon – artist plastic, 19 august 1976; Mihăilă Alexandru – preot, 21 august 1954; Moșoiu Daniel – poet, jurnalist, 23 august 1969; Lucăcel Flavius – artist plastic, prozator, 26 august 1968; Ardelean-Samanta Simona – profesoară, 27 august 1981; Adorján Ilona – artist plastic, 28 august 1957; Siladi Paul Bogdan – teolog, 28 august 1982; Dobai Bálint – poet, 28 august 1983; Bunta Ioan – profesor, 29 august 1949; Romocea Judith – învățătoare, 30 august 1967; Kovács Miklós – profesor, 31 august 1940; Dârjan Traian – jurist, 31 august 1955; Mureșan Călin – actor, 31 august 1968; Săuca Vasile Daniel – jurnalist, scriitor, 31 august 1973.
Ioan Chezan –80 de ani de la nașterea profesorului
Chezan, Ioan –profesor. N. 14 august 1945, Sântejude, județul Cluj.
Viața și activitatea: absolvent al Conservatorului de Muzică din Cluj, secția pedagogie muzicală (1970). A obținut doctoratul în anul 2008 cu teza Profesionalismul Corului de Cameră cu Statut de Ansamblu Amator. A fost profesor de muzică la Liceul Pedagogic Zalău (1970-1977), directorul Școlii Generale de Muzică și Arte Plastice Zalău (1975-1991), director la Școala cu Program de Artă (1991-1993; 1995-2004), iar în perioada 2004-2009 a fost directorul Liceului de Artă Ioan Sima. În perioada 1993-1995 a fost consilier teritorial șef la Inspectoratul pentru Cultură al Județului Sălaj. A fost profesor metodist, a condus lucrări metodico-științifice pentru obținerea gradului didactic I la învățători și educatoare, lector pentru perfecționarea în specialitate a învățătorilor și educatoarelor, profesor colaborator la Universitatea din Oradea, profesor formator. A fost consilier municipal, președinte al Comisiei de Învățământ, Cultură, Sănătate din Consiliul Municipal Zalău, Senator de Onoare al Parohiei Ortodoxe Române – Zalău, vicepreședinte al Asociației Române de Cânt Coral, vicepreședinte al Fundației Madrigal – Marin Constantin, reprezentant al Asociației Române de Cânt Coral în Consiliul Internațional À Coeur Joie. În anul 1970 a înființat Corul Cadrelor Didactice, apoi Corul de Cameră al Clubului Tineretului, iar din 1991, Reuniunea Corală Camerata Academica Porolissensis. A participat la festivaluri și concursuri naționale: Ion Vidu (Lugoj), Gheorghe Dima (Cluj-Napoca), Augustin Bena (Cluj-Napoca), Festivalul Tineretului (Cluj-Napoca), Sâmbăta de Sus. A efectuat turnee în țară: Câmpia Turzii, Reșița, Tulcea, Baia Mare, Satu Mare, Pitești, Constanța, București, Bistrița etc. și în străinătate: Italia, Franța, Ungaria, Norvegia, Polonia, Elveția. A efectuat turnee cu Reuniunea corală Cantorino a Școlii cu Program de Artă – Zalău în Anglia (1997) și Spania (1999). A participat la întruniri corale în calitate de vicepreședinte al Asociației Române de Cânt Coral și reprezentant al acesteia în Consiliul Internațional À Coeur Joie: Brașov (1994), Marrakesh (Maroc, 1998), Lyon (Franța, 2002).
Premii: Medalia de brevet 75 de ani de existență a învățământului muzical românesc – Academia de Muzică Gh. Dima, Diploma de Excelență cu ocazia împlinirii a 80 de ani de învățământ muzical superior în Cluj-Napoca – Academia de Muzică Gh. Dima, Medalia Pro Arte – Una vite per musica – Fundația Madrigal – Marin Constantin, Medalia Fiii Cetății, Premiul I la concursuri corale naționale, Premiul al II-lea la Concursul Național de Creație cu lucrarea Cucule, de unde vii, Premiul al III-lea la Concursul Național de Interpretare a Muzicii Corale Gh. Dima – Cluj-Napoca, Ordinul Meritul pentru Învățământ, în grad de Cavaler, Diplomă de Onoare Oameni de seamă ai Sălajului (Zalău, Biblioteca Județeană Sălaj, 2010), distincția Soarele Sălăjean, acordată de Consiliul Județean Sălaj (2024).
Opera: Profesionalismul Corului de Cameră cu Statut de Ansamblu Amator (Zalău, 2008), Prelucrări și lucrări corale pentru copii și adulți; Culegere de cântece pentru uzul elevilor din Liceul Pedagogic; Liturghia Ortodoxă, armonizată pentru Catedrala Adormirea Maicii Domnului; Sună clopoțelul. Culegere de cântece pentru cei mici (Zalău, 2006). Coordonator al volumelor: Camerata Academica Porolissensis. Străluciri la a 35-a aniversare (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2006), Camerata Academica Porolissensis 45 de ani – de Ciprian Ghiurco (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2016). Volum omagial: Maestrul Ioan Chezan la trei sferturi de veac deBianca-Patricia Damian-Bicăzan (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Didactica, 2020).
Traian Dârjan – 70 de ani de la nașterea juristului
Dârjan, Traian –jurist. N. 31 august 1955, Valea Ciurenilor.
Viața și activitatea: absolvent al Facultății de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (1988) și al unor studii postuniversitare la aceeași universitate (2007). În perioada 1990-1993 a fost consilier juridic, apoi judecător la Judecătoria Cluj-Napoca (1993-1995), judecător la Judecătoria Bistrița (1995-1997), judecător la Judecătoria Cluj-Napoca (1997), judecător la Tribunalul Cluj-Napoca (1998), judecător la Curtea de Apel Cluj-Napoca între 1999 și 2016, iar din 2009 până în 2016 a fost și președintele Secției I civilă. Colaborări: Dreptul, Revista de drept comercial, Pandectele române, Curierul judiciar, Săptămâna juridică, Revista română de jurisprudență.
Opera: Jurisprudență civilă a instanței supreme 2003-2007 (București, Ed. C.H. Beck, 2008), Probleme de drept civil și drept procesual civil din practica instanței supreme 2008-2009 (București, Ed. C.H. Beck, 2010), Uzucapiunea sau prescripția achizitivă (București, Ed. Monitorul Oficial, 2010), Practică judiciară de casare în materie civilă 2010-2011 – rezumată și comentată (București, Ed. C.H. Beck, 2011), Probleme de drept civil și procesual civil din practica instanței supreme 2010-2011 (București, Ed. Universul Juridic, 2012), Cartea funciară – cartea de identitate a imobilului (București, Ed. Hamangiu, 2013), Ordonanța președințială (București, Ed. Universul Juridic, 2013), Satul risipit de vreme (folclor literar din Valea Ciurenilor) (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2016). Volum colectiv: Du-te dor și vino dor (Zalău, 1972).
Doru E. Goron – 70 de ani de la nașterea arhivarului, istoricului
Goron, Doru E. – arhivar, istoric. N. 22 august 1955, Jibou – m. 25 decembrie 2005, Zalău.
Viața și activitatea: absolvent al Liceului Real-Umanist Jibou (1974). Din anul 1977 și-a desfășurat activitatea în cadrul Direcției Județene Sălaj a Arhivelor Naționale. A avut preocupări constante în domeniul cercetării și publicării documentelor de arhivă privind istoria modernă și contemporană a Sălajului. În perioada 1978-1990 a fost secretarul cenaclului literar județean Silvania. Colaborări: a fost secretar de redacție, redactor și colaborator al revistelor de cultură și istorie: Acta Mvsei Porolissensis, Limes, Școala Noastră, Alma Mater Porolissensis, Silvania, Gazeta de Duminică, Năzuința, Graiul Sălajului, Sălajul Orizont, Opinia noastră, Magazin Sălăjean, Unirea (Alba Iulia), Tribuna, Scutul patriei (Cluj-Napoca), Tribuna (Sibiu) și redactor-șef al publicațiilor Curierul rutier, Curierul poliției sălăjene, Poliția sălăjeană, Jurnalul polițist (Zalău).
Opera: coautor: Sălaj. Monografie (București, Ed. Sport-Turism, 1980), Tiparul Sălăjean. File de istorie (Zalău, 1980), Filiala Arhivelor Statului – Județul Sălaj (București, 1982), Victor Deleu. 1876-1939 (Zalău, 1999), 1918-1919. Contribuții sălăjene la Marea Unire (Zalău, Ed. Limes, 2000), Camera de Comerț și Industrie a județului Sălaj. Schiță monografică (1936-1990-2000) (Zalău, 2000), Prefecții județului Sălaj (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2007, volum postum). Volume colective: Sovietizarea nord-vestului României 1944-1950 (Satu Mare, Ed. Muzeului Sătmărean, 1996), 1917. Pe frontul de Est (Focșani, Ed. Vrantop, 1997), 1918. Sfârșit și început de epocă (Satu Mare și Zalău, Ed. Muzeului Sătmărean, 1998), Istoria Sălajului în „Caiete Silvane” – articole apărute între 2005 și 2021, vol. I-II (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Memoria, 2022).
Iulia Mariana Pațiu – 65 de ani de la nașterea inginerului, scriitoarei
Pațiu, Iulia Mariana – inginer, scriitoare. N. 14 august 1960, Jibou.
Viața și activitatea: absolventă a Institutului Agronomic Cluj-Napoca (1984).
Opera: Inima Stalagmită (Cluj-Napoca, Ed. Limes, 2012), Fruct întors în floare (Cluj-Napoca, Ed. Limes, 2014), Secera profetului (Cluj-Napoca, Ed. Limes, 2016). Prezentă în antologii: Poezii (Drobeta-Turnu Severin, Ed. Dandes Press, 2014), Mama (Craiova, Ed. Autograf MJM, 2014), Tata (Craiova, Ed. Autograf MJM, 2014), Prietenii poetice eCreator (Cluj-Napoca, Ed. Grinta, 2017).
Dumitru Costălaș – 60 de ani de la nașterea artistului plastic
Costălaș, Dumitru –artist plastic. N. 4 august 1965, Șimleu Silvaniei.
Viața și activitatea: absolvent al Școlii Populare de Artă Zalău, clasa profesor Demeter Attila și al Institutului de Arte Plastice Ion Andreescu din Cluj-Napoca, secția grafică-pictură.
Debutează în cadrul unei expoziții de grup la Festivalul Național Cântarea României. Din anul 1980 participă la toate expozițiile de artă (municipale, anuale, bienale, republicane) organizate în România. A înființat Cercul de Pictură Art la Casa Municipală de Cultură Zalău și Cercul de Pictură Silvan Art din Șimleu Silvaniei. A fost mentorul a peste 300 de elevi în Zalău și Șimleu. Este președintele UAP Sălaj – sucursala Șimleu Silvaniei (2013). A descoperit și a brevetat pictura în sticlă, fiind primul artist din lume care a abordat această tehnică. Premii: medalia de aur la Festival Național cu tematica Magistrale, locul al II-lea (Italia – Modena Artist in the World), 1 Decembrie 2013 – Șimleu Silvaniei, premiul 10 pentru Șimleu oferit de Primăria orașului, numeroase premii, diplome, distincții, plachete și foarte multe emisiuni TV.
Opera: pictează tablouri cu tematică religioasă în diferite biserici și mănăstiri, peisaje, portrete etc. Lucrările sale sunt prezente în colecții de stat și particulare din: Austria, Belgia, Canada, Elveția, Franța, Germania, Grecia, Israel, Italia, Japonia, Olanda, Polonia, România, Rusia, SUA, Suedia.
Augustin Leontin Gavra – 50 de ani de la nașterea profesorului
Gavra, Augustin Leontin – profesor. N. 10 august 1975, Jibou.
Viața și activitatea: absolvent al Facultății de Științe Socio-Umane, specializarea Istorie-Geografie, Universitatea Oradea (2000) și studii aprofundate de Istoria Vestului românesc la aceeași universitate (2001). Din anul 2000 a fost profesor titular la Clubul Copiilor din Cehu Silvaniei, iar din 2012 este directorul aceleiași instituții. A organizat simpozioane județene pe teme de istoria orașului Cehu Silvaniei. A coordonat proiecte finanțate de Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj: Noi promovăm Sălajul (2014, 2015). Colaborări: a publicat studii de istorie în revistele: Școala Noastră, Caiete Silvane, Acta Mvsei Porolissensis, Învățământ și cultură la Cehu Silvaniei.
Opera: Istoria parohiei Motiș (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2013), Istoria comunei Benesat (Tg. Mureș, Ed. Edu, 2014), Realități demografice și social-economice în plasa Cehu Silvaniei (1848-1950) (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Scientia, 2022). Coordonator: Istorie și civilizație în Sălajul istoric (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2020; București, Ed. Eikon, 2020). Volum colectiv: Istoria Sălajului în „Caiete Silvane” – articole apărute între 2005 și 2021, vol. I-II (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Memoria, 2022).
Daniel-Victor Săbăceag – 50 ani de la nașterea profesorului, arhivistului
Săbăceag, Daniel-Victor –profesor, arhivist. N. 13 august 1975, municipiul Arad.
Viața și activitatea: absolvent al Facultății de Științe Socio-Umane, specializarea Istorie-Geografie din cadrul Universității din Oradea (1994-1998), dar și al unui Masterat în Management educațional la Departamentul pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului Didactic, Universitatea din Oradea (2003-2005). A obținut doctoratul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie și Filosofie, cu teza Biserică și societate în protopopiatul greco-catolic Băsești (2025). A fost profesor de istorie la: Școala Gimnazială Nr. 1 Jibou (1998-2001); Grupul Școlar Voievodul Gelu Zalău (2001-2007), unde a îndeplinit și funcția de Consilier educativ. Coordonator pentru proiecte și programe educative școlare și extrașcolare în perioada octombrie 2002 – mai 2007. Din 1 iunie 2007 este încadrat la Arhivele Naționale Sălaj, inspector principal, iar din anul 2012, inspector superior. Autor, coautor și coordonator de volume, studii și articole referitoare la istoria locală, publicate în presa locală și reviste de specialitate. Colaborator la realizarea unor expoziții în parteneriat cu Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, printre care se numără De la satul tradițional interbelic la satul colectivizat (2009); Școala de altădată. De la tăbliță la tabletă. De la cercetași la pionieri (2016); Marea Unire și Sălajul (2018) sau cu Arhivele Naționale ale României Campania militară din Ungaria, 1919 (2019). A participat la manifestări culturale și simpozioane științifice.
Opera: coautor: Documente privind zona Codru și Subcodru din Sălajul istoric (Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2017), Colectivizarea agriculturii în Sălaj. Contribuții documentare (1949-1962) (Cluj-Napoca, Ed. Mega; Zalău, Ed. Porolissum, 2020), Cartea de aur a județului Sălaj (1933-1937) (Cluj-Napoca, Ed. Argonaut, 2020). Volume colective: Participarea locuitorilor din plasa Cehu Silvaniei la Marele Război și la realizarea Marii Uniri (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2018), Istoria Sălajului în „Caiete Silvane” – articole apărute între 2005 și 2021, vol. I-II (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Memoria, 2022). Editor, în colaborare: Marea Unire și Sălajul. Contribuții documentare (Arhivele Naționale ale României. Serviciul Județean Sălaj, Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Restituiri, 2018).
George Pop de Băsești – 190 de ani de la nașterea juristului, omului politic
Pop de Băsești, George –jurist, om politic. N. 1 august 1835, Băsești (azi județul Maramureș) – m. 23 februarie 1919, Băsești.
Viața și activitatea: a început cursurile școlii primare în satul natal, apoi la mănăstirea Strâmba. A urmat șase clase la liceul din Baia Mare, iar ultimele două la liceul cezaro-crăiesc al călugărilor premontrei din Oradea, pe care l-a absolvit în 1854. S-a înscris la Academia de Drepturi din Oradea. În această perioadă a intrat în Societatea literară a Junimei studioase. În anul 1859 a fost înrolat în armata austriacă și a fost dus la Veneția. După întoarcerea în Sălaj a ocupat diferite funcții administrative. A fost primpretor, apoi judecător la Scaunul orfanal și apoi la cel județean sau comitatens. Ca primpretor al cercului administrativ al Hododului, s-a îngrijit de administrația românească a comunelor aparținătoare și de școlile respective. În acest timp a înființat cea mai veche asociație culturală a Sălajului, Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni. La alegerile Dietei din 22 iunie 1872, George Pop de Băsești a candidat în cercul electoral Cehu Silvaniei și a fost ales deputat în Parlamentul de la Budapesta. În această calitate a fost reales în anul 1875 și în 1878. S-a alăturat Partidului Independent al kossuth-iștilor, al cărui vicepreședinte a fost, crezând că va putea apăra interesele românilor, dar nu s-a putut identifica cu programul și interesele partidului. George Pop de Băsești a avut o bogată activitate culturală, națională, economică și politică în congregațiunea comitatensă. Astfel s-a numărat printre membri fondatori ai Reuniunii Femeilor Române Sălăjene, a fost activ în cadrul ASTREI și în cadrul institutelor financiare Silvania din Șimleu, Sălăjana din Jibou, Codreana din Băsești, institute care au avut un rol hotărâtor în viața economică a județului. La 28 mai 1892 s-a aflat printre membrii delegației ardelene care au dus la Viena Memorandumul, acțiune care nu a avut urmările dorite. Guvernul maghiar a venit cu sancțiuni oficiale, este citat la Tribunalul din Cluj întregul Comitet al Partidului Național Român, din care făcea parte și George Pop de Băsești, care a fost închis la închisoarea de la Vácz (1894). După un an de închisoare, la 1 august 1895, prezidează Congresul naționalităților de la Pesta. În anul 1905 a devenit președintele Partidului Național Român, reluându-și activitatea parlamentară și candidând la Cehu Silvaniei, fără însă a avea sorți de izbândă. A luat parte la Marea Adunare de la 1 Decembrie 1918.
