Zona de influenţă reală a oraşului Jibou*

Estimated read time 9 min read

În definirea zonei de influenţă reală a oraşului Jibou, pe bază de fluxuri, s-a ţinut cont de un număr de arii de influenţă sectoriale referitoare la: influenţa comercială, influenţa serviciilor sanitare, educaţionale, culturale, religioase şi influenţa transporturilor (rutiere, feroviare, transportul în comun).

Aria de influenţă comercială a oraşului Jibou a fost stabilită pe baza unei analize care a urmărit, pe de o parte, aprovizionarea cu produse agroalimentare a pieţei oraşului, iar pe de altă parte, puterea de atracţie comercială exercitată de principalele unităţi comerciale de desfacere localizate în oraş.

În stabilirea relaţiilor oraşului Jibou cu mediul rural trebuie să se ţină seama de satisfacerea cerinţelor de consum ale populaţiei sale. Ca urmare, analizând necesarul de produse alimentare pentru întreg oraşul la nivelul unui an (cereale, carne, lapte, ouă, legume, cartofi, fructe), se ajunge la concluzia că suprafaţa agricolă de care dispune Jiboul nu poate reprezenta una corespunzătoare cerinţelor de acoperire în întregime a nevoilor la produsele alimentare menţionate. În acest fel, oraşul este silit să-şi extindă aria de aprovizionare în sistemele locale de aşezări care sunt corespunzătoare în mare măsură cu zona lui de influenţă. Centrele locale devin astfel furnizoare de bunuri şi de produse necesare pentru locuitorii oraşului, creându-se o serie de relaţii de complementaritate între oraş şi funcţiile specializate ale aşezărilor.

Referitor la relaţiile de aprovizionare ale oraşului Jibou cu zona agricolă periurbană, se constată că atât oraşul propriu-zis, cât şi comunele învecinate, care în general îşi înscriu spaţiul în zona de aprovizionare periurbană (ZAP), nu satisfac necesarul de consum al populaţiei, mai puţin necesarul în producţia de cereale. Relaţia de mai sus afirmă un raport deficitar al interacţiunii între populaţie (P), terenuri (T) şi consum (C) în cazul oraşului Jibou, ceea ce presupune să evidenţiem implicaţiile acestei relaţii dincolo de ZAP. Complexitatea şi implicaţiile acestor relaţii oferă posibilitatea unei analize reale a locului oraşului Jibou în reţeaua de localităţi a judeţului sau chiar a ţării, de a identifica bazele economico-sociale reale ale afirmării tendinţelor de autogospodărire şi autoaprovizionare teritorială.

În vederea acceptării conceptului de zonă agricolă periurbană ar fi necesară recunoaşterea poziţiei funcţionale a spaţiului geografic, chiar şi a celui suburban. Marea parte a terenurilor din zona agricolă periurbană sunt favorabile unei agriculturi intensive, cu profil predominant de legumicultură, creşterea animalelor (îndeosebi pentru lapte) şi apoi cereale. Situarea zonei de aprovizionare periurbană, mai ales în lunca Someşului, favorizează o astfel de gândire de ansamblu, dar şi posibilitatea realizării unor amenajări care să poată asigura o valorificare superioară a terenurilor.

Poziţia şi profilul zonei agricole periurbane scot în evidenţă identificarea a două zone de bază, respectiv o zonă agricolă periurbană apropiată, care se suprapune în limitele oraşului propriu-zis şi capătă forma unei centuri propriu-zise, inclusiv satele componente Cuceu, Husia, Rona şi Var, pe o distanţă de circa 4-5 km şi o zonă agricolă periurbană îndepărtată, cu prelungire spre nord-est, compusă din comunele Someş-Odorhei şi Năpradea, spre est comunele Surduc, Gârbou şi Cristolţ, spre sud comuna Creaca, pe o distanţă de 10-15 km.

Legat de aprovizionarea cu produse agroalimentare a pieţei, în spaţiul din vecinătatea oraşului s-au conturat de-a lungul timpului două bazine de aprovizionare cu produse agricole:

unul se suprapune pe comunele din jurul Jiboului sau nu foarte departe de acesta şi care coincide cu indicele de aprovizionare cu produse agroalimentare al acestuia, ca parte componentă a ariei de influenţă comercială.

Putem afirma că oraşul Jibou, încă din perioada anilor 1980-1990, pentru satisfacerea necesităţilor populaţiei, se aproviziona cu produse de la distanţe de 30-40 km în zonă (Vârşolţ, Pericei, Crasna, Hereclean – cu legume, Şimleu Silvaniei – cu fructe, Verveghiu, Naimon – cu struguri).

În acest sens, este cunoscut faptul că zona de aprovizionare a oraşului cu legume şi zarzavaturi are extindere în vestul judeţului, în comunele Pericei, Vârşolţ şi mai puţin în nord-estul zonei. De asemenea, zona de aprovizionare cu fructe este extinsă în afara ZAP, înspre vest, în bazinele pomicole ale Şimleului şi spre nord-est în cele ale Şomcutei Mari.

al doilea bazin, foarte bine conturat din punct de vedere al producţiei de legume şi fructe, este cel care provine din alte judeţe ca: Satu Mare (căpşuni), Bihor (caise), Maramureş (mere, răsaduri şi legume proaspete), Harghita, Covasna (cartofi), Teleorman (pepeni) etc.

În vederea aprovizionării cu celelalte produse agroalimentare de bază se constată că oraşul Jibou depăşeşte cu mult spaţiul zonei periurbane, extinzându-se atât la nivelul judeţului (pentru carne şi ouă – Zalău, Hida, pentru lapte din comunele zonei – Creaca, Someş-Odorhei, Năpradea), cât şi la nivelul ţării, cum ar fi de exemplu: Cluj-Napoca, Baia Mare, Oradea etc.

Acest lucru se datorează saturaţiei pieţelor agroalimentare din oraşele judeţelor respective, oferta de produse agroalimentare depăşind cu mult cererea, determinând ca o parte a producătorilor să desfacă produsele şi în piaţa agroalimentară din oraşul Jibou.

O astfel de abordare, care are numeroase implicaţii practice, scoate în evidenţă un alt aspect al dinamicii rural-urbane în cadrul oraşului Jibou, acela al gradului de utilizare a zonei agricole periurbane şi a terenurilor agricole în cadrul structurii interioare a oraşului. Ne referim aici la o caracterizare amplă a aspectelor, mai ales funcţionale, cum ar fi: folosinţă în producţie, circulaţie, agrement şi transporturi, apoi cele de natură igienică şi estetică.

În ceea ce priveşte atracţia comercială a oraşului Jibou, se constată faptul că supermarketurile localizate în oraş exercită o putere de atracţie destul de mare asupra populaţiei din localităţile situate în jurul său, observându-se că majoritatea clientelei provine din partea de nord-est, sud, sud-vest sau nord, datorită prezenţei unor importante artere de circulaţie care converg spre Jibou (drumurile naţionale, cele judeţene sau calea ferată). Aria de atracţie comercială se extinde pe o distanţă de peste 25 km, pe direcţie nord-estică (comuna Letca), sudică (comuna Hida), sud-vestică (comuna Creaca) sau sudică (comuna Someş-Odorhei).

Aria de influenţă sanitară a Jiboului este dată de numărul de pacienţi care au beneficiat de serviciile medicale în unităţile medicale localizate în oraş, luându-se în calcul atât spitalizările de lungă durată, cât şi cele ambulatorii sau cazurile de urgenţă. Aşa cum reiese din datele prezentate la subcapitolul anterior, aria de influenţă sanitară a Spitalului Orăşenesc Jibou are o suprafaţă foarte extinsă, datorită faptului că este singurul spital din zonă.

Se observă un flux mai important şi o predominare a pacienţilor cu domiciliul în comunele situate în partea de nord, sud, nord-est şi sud-vest: Someş-Odorhei, Benesat, Bălan, Hida, Surduc, Năpradea, Băbeni, Letca, Creaca, Gârbou, Cristolţ, iar restul din comune mai îndepărtate: Ileanda, Gâlgău pe Someş şi Poiana Blenchii, acest lucru fiind favorizat de infrastructura rutieră şi feroviară mai dezvoltată, care facilitează accesul mai rapid al ambulanţelor.

Aria de influenţă educaţională a oraşului Jibou a fost delimitată luându-se în calcul numărul elevilor din satele şi comunele care au optat pentru şcolile şi liceele din oraş. Atracţia exercitată de Jibou în legătură cu numărul elevilor este mare, ca urmare a mai multor factori, dintre care cei mai importanţi sunt: gradul de dotare al infrastructurii de învăţământ, laboratoare dotate cu materiale didactice, cadre didactice mai bine pregătite etc. La acestea se adaugă motivaţia multor liceeni de a urma studiile superioare la universităţile de prestigiu din marile centre universitare ale ţării.

Cea mai mare pondere a elevilor care optează pentru a urma studii primare, gimnaziale şi liceale în oraşul Jibou provine din satele şi comunele din imediata vecinătate.

Aria de influenţă a transporturilor pentru oraşul studiat a fost delimitată luându-se în calcul atât transporturile rutiere, prin numărul de curse de microbuze, cât şi cele feroviare (prin numărul de curse perechi) care fac legătura între Jibou şi unităţile administrativ-teritoriale din aria polarizatoare a acestuia.

În aria de influenţă a oraşului Jibou nu există transporturi rutiere efectuate de operatori cu capital de stat, ci doar operatori privaţi, aceştia reuşind să acopere toate traseele solicitate de către cei interesaţi.

Referitor la transporturile pe calea ferată, rezultă că cele mai multe trenuri din cadrul arealului studiat leagă oraşul Jibou, care reprezintă un important nod feroviar, de municipiile Baia Mare, Zalău şi Dej.

În urma suprapunerii hărţilor care redau diferitele arii de influenţă, rezultă că oraşul Jibou exercită o anumită influenţă asupra municipiului Zalău, oraşelor Şimleu Silvaniei şi Cehu Silvaniei, respectiv 51 de comune ale judeţului Sălaj, din totalul de 57, ceea ce denotă importanţa lui ca pol de dezvoltare locală pentru o bună parte a judeţului Sălaj; doar comunele Camăr, Boghiş, Bănişor, Meseşenii de Jos, Şamşud şi Coşeiu din partea de vest şi nord-vest a judeţului nefiind influenţate de niciunul dintre criteriile studiate.

Conform datelor conţinute în Studiul de fundamentare în vederea actualizării PATN – Etapa III-a – vol. I, la Anexa nr. 2, în care este publicat clasamentul localităţilor urbane din România, dintr-un total de 319 localităţi urbane ale României, Jiboul ocupă locul 43.

Daróczi Mihai Iosif, Daróczi Iosif

 

*Fragment din volumul „Jibou – Arc peste timp” de dr. Daróczi Mihai Iosif şi Daróczi Iosif, în curs de apariţie la Editura Caiete Silvane.

 

Poate nu ai vazut...

+ There are no comments

Add yours