Cea de-a XVI-a ediţie a Zilelor revistei „Caiete Silvane” a avut loc la Zalău, în perioada 28-29 martie 2024. Evenimentul desfăşurat sub deviza „Credem în cultură!” a fost organizat de Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, revista și Editura „Caiete Silvane”, sub egida Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, Consiliului Județean Sălaj și Primăriei Municipiului Zalău. Au fost prezenți scriitori din toate județele Regiunii Nord-Vest, iar rolul de amfitrion al manifestării culturale i-a revenit scriitorului, jurnalistului și managerului cultural Daniel Săuca.
Prima zi a manifestării culturale
Ca în fiecare an, prima zi a maratonului cultural și literar din reședința Sălajului a debutat cu desanturile scriitoricești organizate simultan la liceele din Zalău. Elevii şi profesorii s-au putut bucura de întâlniri cu următorii scriitori: Imelda Chinţa, Silvia Bodea Sălăjan, Gheorghe Vidican, Robert Laszlo, Menuț Maximinian și Olimpiu Nușfelean la Colegiul Național „Silvania”; Carmen Ardelean, Viorel Mureșan, Simone Györfi, Györfi-Deák György, Gheorghe Glodeanu și Gheorghe Cormoș la Liceul Pedagogic „Gheorghe Șincai”; Alice Valeria Micu, Angela Maxim, Nicolae Goja, Gheorghe Pop și Cornelia Bălan Pop la Liceul Ortodox „Sfântul Nicolae”; Viorel Tăutan, Doina Ira-Tăutan, Viorica Mureșan, Dina Horvath și Florin Horvath la Liceul Tehnologic „Mihai Viteazul”, respectiv Ion Pițoiu-Dragomir, Marcel Lucaciu, Loredana A. Știrbu și Ioan F. Pop la Colegiul Tehnic „Alesandru Papiu Ilarian”.
În aceeași zi, cu începere de la ora 16, Sala Porolissum a Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj a găzduit lansări, prezentări de carte și publicații ale scriitorilor prezenți din județ și din țară și lecturi publice.
Noutatea principală a manifestării culturale a fost lansarea publicației „Studia Caiete Silvane”, noul membru al familiei „Caiete Silvane”. „«Studia Caiete Silvane» este o publicație științifică a instituției noastre și ne propunem ca pe viitor să o acredităm după toate normele academice în vigoare astăzi. Este un vis mai vechi de-al meu. Tema primului număr a fost Zalău 550. Așa cum știți, anul trecut, orașul nostru a împlinit această vârstă de la atestarea ca oraş-târg. Vă invit să citiți publicația noastră, care este postată și pe site-ul caietesilvane.ro și, de ce nu, să contribuiți și la numerele următoare”, a spus Daniel Săuca. În continuare au fost vizionate trei scurte videoclipuri in memoriam Daniel Hoblea, Ioan-Pavel Azap și Nicolae Manolescu, „pentru că lumea literară și revista «Caiete Silvane» își aduc aminte, cu drag, cu nostalgie, de oamenii care au fost”.
Din partea oficialităților și autorităților care sprijină revista de cultură au vorbit Gheorghe Bancea, subprefect al judeţului Sălaj și Cristian-Claudiu Bîrsan, vicepreședinte al Consiliului Județean Sălaj. „Este ediția a XVI-a a acestui eveniment cultural de excepție, un eveniment în care această revistă prestigioasă se arată cu ceea ce are mai frumos sau de valoare, cu autorii ei și ceea ce se ascunde în spatele ei: un cenaclu literar de excepție, o instituție culturală de excepție, fiind oglinda unei vieți culturale pe care ne-o dorim în orașul nostru și în județul nostru, fiind cât mai dinamică. Această nouă ediție este, ca să parafrazez un titlu de roman, o oprire în stația Zalău a oamenilor cărții. Este o călătorie a oamenilor cărții, care se opresc în acest oraș, din nou, pentru a ne oferi o parte din ceea ce-au scris, în definitiv pentru a ne oferi nouă o parte a vieții lor. Atunci când deschidem o carte, vrem să ne regăsim, atât pe autor dar și pe noi”, a spus Cristian-Claudiu Bîrsan.
A urmat lansarea volumelor apărute la Editura „Caiete Silvane”: „(e timpul să vorbim)” de Simone Györfi, „Luminile iertării” de Silvia Bodea Sălăjan și „Înscrisuri transparente” de Viorica Mureșan, precum și prezentarea celei mai recente cărți de publicistică a lui Daniel Săuca, „ok.ds”. Profesoara Carmen Ardelean a vorbit despre temele celui de-al doilea volum de poezie semnat de Simone Györfi, apărut la un interval de 25 de ani de la volumul de debut „Galaxia cotidiană” (Editura „Marineasa”, Timişoara, 1999). „Citind și recitind «(e timpul să vorbim)» am ajuns la concluzia că n-au fost 25 de ani de abstinență poetică, ci acești 25 de ani au fost de existență întru poezie”, a spus Carmen Ardelean.
Gheorghe Glodeanu, critic și istoric literar, și-a lansat cea mai recentă apariție editorială: „Istoria prozei fantastice româneşti”, volum apărut la Editura „Școala Ardeleană” din Cluj-Napoca. „A trebuit să mă opresc și asupra prozei fantastice românești pentru că reprezintă un subiect realmente extrem de interesant, un subiect care promite altceva decât literatura de factură realistă. Presupune o altă interacțiune între scriitor și cititor, este o literatură care te obligă să gândești pe marginea textului și de aici această fascinație. Avem niște autori formidabili, începând cu Eminescu, continuând cu Caragiale, tatăl și fiul, apoi Mircea Eliade, Mircea Cărtărescu și mulți, mulți alții”, a spus Gheorghe Glodeanu. Despre același volum, Imelda Chința a spus că: „Este o carte eveniment, de fapt o sinteză a întregii creații a domniei sale. Genul acesta fantastic, așa cum mărturisește în deschidere domnul profesor, îl fascinează încă din adolescență. Cartea este gândită în două secțiuni. Prima, așa cum ne-a obișnuit domnia sa, este strict teoretică, în care conceptualizează fantasticul și îl trece printr-o evoluție a lui, a marilor scriitori care s-au ocupat de concept. A doua secțiune a cărții este interpretativă, critică și cuprinde chiar și o viziune comparatistă asupra fantasticului în literatura română”.
Membrii Cenaclului și revistei „Cronograf”: Robert Laszlo, Loredana A. Știrbu, Cornelia Bălan Pop și Gheorghe Cormoș au recitat versuri din propriile creații. Au fost prezenți și membri ai Cenaclului „Vasile Lucaciu” de la Cicârlău: Nicolae Goja și-a prezentat ultimele volume, iar preotul Gheorghe Pop a citit poezii.
Scriitorul și eseistul Ioan F. Pop, colaborator permanent al revistei „Caiete Silvane”, și-a lansat noul volum de versuri: „poemele de dincolo de poem”, apărut la Editura „Școala Ardeleană”, cu sprijinul Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj. El a mulțumit managerului instituției de cultură din Zalău: „Aș vrea să mulțumesc, în primul rând, lui Daniel Săuca, pentru că face un lucru rarisim în cultura română, ajutându-i pe toți scriitorii sălăjeni, să publice câte o carte. Este un lucru extrem de rar pentru că, în general, în România, scriitorii, ca și toți ceilalți, ne urâm în mod sincer. Domnul Săuca ne ajută pe toți și ăsta este un lucru fantastic. Nu știu dacă se mai întâmplă în România, nu am o statistică dacă în țara noastră, undeva, se mai întâmplă un asemenea fenomen, ca un centru de cultură și artă să-i promoveze pe toți scriitorii dintr-o anumită regiune. Este un lucru fantastic, îl felicit, îl laud, făcându-i în mod evident un rău, lăudându-l, pentru că în România, dacă lauzi pe cineva, nu e de bine”. Despre cea de-a șaptea carte de versuri publicată, Ioan F. Pop a spus: „Vreau să fie o experiență dusă la limita limbajului, acolo unde poezia poate să mai semnifice sau să nu mai semnifice nimic. Poezia poate să te facă praf și pulbere. Deci încerc aceste limite ale poeticității, mă lupt cu această chestiune, pentru că nu vreau nici să versific, nici să cânt, nici să doinesc, nici să «postmodernizez», vreau să duc poezia la limitele ei și la limitele limbajului, să vedem până unde poate rezista poezia scrisă și probabil citită”.
Au citit versuri: Angela Maxim, Ion Pițoiu-Dragomir, Dina Horvath, Marcel Lucaciu, Viorel Tăutan, Gheorghe Vidican, Viorel Mureșan, Menuț Maximinian, Olimpiu Nușfelean, iar Florin Horvath, Györfi-Deák György și Gheorghe Moga au transmis gânduri. Intermezzoul muzical a fost asigurat de Ansamblul Folcloric „Meseșul” din cadrul Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj.
Momente speciale cu profesorul Mircea Popa
A doua zi a manifestării culturale a programat un moment special, de acordare a Premiului Revistei „Caiete Silvane”. „Am discutat cu mulți colegi, am discutat la Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor și cu toții am votat pentru acordarea în acest an a Premiului Revistei «Caiete Silvane» domnului Mircea Popa”, a spus Daniel Săuca.
Carmen Ardelean, redactor la revista „Caiete Silvane”, a prezentat un Laudatio și a vorbit despre personalitatea, activitatea și opera profesorului Mircea Popa, cel care i-a coordonat teza de doctorat despre Hortensia Papadat-Bengescu, „marea europeană” a literaturii române. „Am beneficiat de sprijinul domniei sale și mai cu seamă de ceea ce am văzut că înseamnă un profesor adevărat, dincolo de puterea de muncă a domniei sale, de principiile pe care le-am văzut ilustrate în fiecare dintre întâlnirile pe care le-am avut, la cursuri sau la cele în care am discutat diverse aspecte legate de teza de doctorat. Am înțeles că un profesor adevărat trebuie, în primul rând, să susțină, să îndrume și mai cu seamă să sprijine orice inițiativă, oricât de îndrăzneață sau absurdă pare la momentul acela. Datorită domniei sale, am finalizat teza și am depus-o la Uniunea Scriitorilor pentru concursul Filialei Cluj”, a menționat Carmen Ardelean.
Vasile George Dâncu, directorul Editurii „Şcoala Ardeleană”, a prezentat câteva cărți semnate de Mircea Popa. A spus că volumul „Avram Iancu, făuritor de istorie națională” cuprinde comentat „tot ce este bun în istoriografia și în literatura română despre Avram Iancu”; volumul „Ioan Piuariu Molnar” este cea mai frumoasă și mai bună monografie despre primul medic oculist român și reprezentant de seamă al meritocrației românești din Transilvania, iar lucrarea „Lucian Blaga. Perspective transilvane” se remarcă prin capitolul privind participarea scriitorului din Lancrăm la Marea Unire.
A urmat lansarea volumului „Eminescu. Trepte ale devenirii” (Editura „Școala Ardeleană”, 2024). „Mircea Popa este reprezentantul de modă veche, în sensul bun al cuvântului, a ceea ce înseamnă un critic și istoric literar. E cel mai mare istoric literar din Transilvania și mă bucur pentru acest lucru. Recomandăm cu mare căldură una dintre cele mai bune cărți scrise în ultimele decenii despre Mihai Eminescu”, a spus Vasile George Dâncu.
În continuare, Mircea Popa a susținut conferința „Eminescu și Sălajul” și a vorbit despre cele patru momente prin care marele poet a intrat în această zonă geografică, despre împrejurările care pun județul Sălaj pe harta eminescologiei. Primul moment a fost apariția revistei manuscrise „Steaua Mării” în anul 1869, la seminarul teologic din Gherla, unde au învățat preoți și dascăli din Sălaj care, mai apoi, l-au tradus și l-au comentat pe Eminescu.
Un moment important în procesul de receptare al poeziei eminesciene a fost reprezentat de traducerea, începând cu anul 1889, în limba maghiară, a poeziilor lui Eminescu, de către preotul greco-catolic Laurenţiu Bran, ajuns mai târziu vicar al Silvaniei şi senator al Sălajului. Poeziile au fost publicate în „Szilágy-Somlyó”, publicaţia maghiară ce apărea în Şimleu Silvaniei. A fost, conform profesorului Mircea Popa, momentul în care Sălajul a intrat pe poarta marilor relații culturale.
Un alt moment se referă la preotul greco-catolic Antoniu Băliban, cel care a scris în „Amicul familiei” de la Gherla un necrolog extraordinar de frumos la trecerea la cele veşnice a poetului nepereche.
Al patrulea moment este legat de prezența lui Eminescu în presa românească din Sălaj, unde au fost publicate mai multe materiale legate de Eminescu, de prietenia sa cu poetul și publicistul sălăjean Ioniță Scipione Bădescu. Profesorul Mircea Popa a menționat și evocările lui Eminescu, făcute de către gazetarul foarte versat Dionisie Stoica, cel care a condus „Gazeta de duminecă” de la Șimleu Silvaniei și a ținut mai multe conferințe despre Eminescu. „În «Gazeta de duminecă», Stoica vorbește de Eminescu, de modul în care trebuie să ne ridicăm la o anumită demnitate și la o anumită responsabilitate față de națiunea noastră. El a pus accentul pe sentimentul patriotic-național citând din poeziile lui Eminescu”, a spus profesorul Mircea Popa. „Prin oamenii din trecut care au reprezentat cu onoare cultura județului, Sălajul s-a ridicat la un nivel de înălțime, extraordinar din epocă, astfel încât să poată fi trecut pe harta eminescologiei românești cu mult mai multă șansă decât alte zone din țara noastră în care Eminescu a trecut, mai mult sau mai puțin, întâmplător”, a concluzionat Mircea Popa.
A doua serie de lansări și prezentări de carte
A doua parte a manifestării culturale din 29 martie 2024 a cuprins lansări, prezentări de carte și de reviste și lecturi publice, în Sala Porolissum a Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, cu începere de la ora 16.
Poetul sălăjean Viorel Mureșan a lansat antologia „Arca poeziei. 75 de poeți străini în selecția lui Viorel Mureșan”, ediția a II-a, augmentată, apărută la Editura „Caiete Silvane”. „Cartea aceasta este, în primul rând, un jurnal de relectură. În 2022 am scos prima ediție. Erau practic poeții pe care generația mea și eu i-am frecventat în studenție, i-am frecventat în toată tinerețea noastră. Mie mi se pare o carte foarte importantă, cel puțin în biobibliografia mea, deoarece reprezintă un exercițiu de viață practic. Adică, în fiecare dimineață, mă trezesc în jurul orelor cinci și în primele două ore din zi citesc poezie. Într-un astfel de context, îmi aleg textele pentru rubrica «Arca Poeziei» din revista «Caiete Silvane». Sunt poeți din toate continentele, din toate orientările literare și din toate contextele care au influențat generația mea, autori care s-au dovedit a fi reprezentanți ai marilor mișcări de la sfârșitul secolului XX și începutul secolului XXI”, a spus Viorel Mureșan și a recitat poeziile „Fotografia lui 11 septembrie” de Wisława Szymborska și „Oglinda” de Halina Poświatowska.
A urmat lansarea volumului „Dor de vis. Profeție împlinită”, apărut la Editura „Caiete Silvane”, în colecția „Roman”. Autoarea, Doina Ira-Tăutan, a spus: „Cartea aceasta pot să o numesc cartea mea de suflet. E începută de când aveam 14 ani. Primele notițe sunt de la vârsta de 14 ani. Prima ediție a apărut în urmă cu 11 ani, într-un format care nu m-a mulțumit la momentul respectiv sau după momentul respectiv, însă a trebuit să o scriu atunci. Era absolut necesar pentru mine să o scriu atunci și după un timp mi-am dat seama că nu este ceea ce aș fi vrut eu să fie și atunci am rescris-o, am îmbunătățit-o mult, am adus-o la zi”. Viorel Tăutan a spus: „Sunt primul cititor a ceea ce scrie Doina Ira, care a acceptat și numele meu și pot să vă spun că am trăit cu mari emoții experiențele prin care a trecut pubela, copila, adolescenta și ajunsă la prima parte a stadiului de adult, Doina. Sunt experiențe peste care foarte puțini dintre noi am reuși să trecem și să rămânem întregi. Este un roman care îl poate traumatiza pe lector. E o narațiune lungă, întreruptă, așa cum se cuvine, de dialog și de scurte descrieri, și demonstrează o influență netă a lecturilor pe care autoarea le-a avut înainte de a scrie”.
Al treilea volum apărut la Editura „Caiete Silvane” și lansat în 29 martie 2024 a fost „Lecturi. O perspectivă subiectivă”, semnat de Menuţ Maximinian, membru al redacției revistei „Caiete Silvane”. Volumul conține cronici apărute în perioada 2021-2023 în revistele „Caiete Silvane”, „Mișcarea Literară”, „Neuma”, „Tribuna”, „Apostrof”, „Nord Literar”, „Răsunetul cultural” ș.a.m.d. „Este o onoare pentru mine să fiu colaborator apropiat al revistei «Caiete Silvane». Este un exercițiu și în același timp o bucurie să fiu lună de lună în paginile unei reviste foarte apreciate. «Caiete Silvane» este printre singurele publicații care are și o editură. Mulțumesc și domnului Andrei Marga, că a așezat câteva cuvinte pe coperta a patra a acestei cărți”, a spus Menuţ Maximinian și a amintit proiectele editoriale ale Societății Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud.
A urmat lansarea volumului 12 din proiectul „Descoperim Sălajul”. Cartea ce cuprinde reportaje publicate în „Magazin Sălăjean” reprezintă o veche colaborare a Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj cu
cotidianul zălăuan. „Eu sunt un adept al jurnalismului pe stil vechi și mă bucur de fiecare dată când mai citesc în presa locală un reportaj sau chiar un interviu, nemaivorbind de editoriale, de rubricile de opinii care să fie cu adevărat opinii”, a precizat Daniel Săuca. „Ne încăpățânăm să facem reportaj. Știm că este un gen nu prea facil astăzi într-o presă care nu mai respectă astăzi nicio regulă”, a spus Daniel Mureșan, directorul cotidianului „Magazin Sălăjean”.
A fost prezentată și cartea lui Gheorghe Vidican, „Ieșirea din intrarea în peșteră”, apărută la Editura „TipoMoldova” din Iași, iar Olimpiu Nușfelean a prezentat cel mai recent număr al publicației „Mișcarea Literară” din Bistrița. Au luat cuvântul și membrii redacției „Nord Literar” din Baia Mare: Dana Gagniuc Buzura a citit un fragment din volumul în curs de apariție „Buzura la Berința”, despre poveștile neștiute ale scriitorului și academicianului Augustin Buzura; Delia Muntean a citit pasaje din cronica „O mână de cuvinte” la volumul de versuri „Încet, foarte încet” (Editura „Școala Ardeleană”, 2022) de Daniel Săuca, iar Nicolae Scheianu a recitat poezia „Plecarea din cetate” dedicată regretaților poeți Ion Burnar și Daniel Hoblea.
Alice Valeria Micu, Daniel Moșoiu, Ioan-Vasile Bulgărean, Marcel Lucaciu, Ion Pițoiu-Dragomir, Dina Horvath, Viorica Mureșan, Anca Gaidoș, Menuţ Maximinian, Viorel Tăutan și Voichița Lung au citit versuri, iar muzeograful de la Muzeul Memorial „Iosif Vulcan” din Oradea, Ioan F. Pop, a vorbit despre personalitatea lui Iosif Vulcan, „omul generozității literare”, cel care a publicat pentru prima dată o poezie a lui Mihai Eminescu. Intermezzourile muzicale au fost asigurate de profesori și elevi de la Școala Populară de Arte și Meserii din cadrul Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj.
Alexandru-Bogdan Kürti
+ There are no comments
Add yours