Voichița Lung, Cărți princiare

Cărțile care abordează în manieră autobiografică sau memorialistică lumi de mult apuse, peisaje impresionante, medii sociale elevate, scrise de personalități ale culturii, vin întotdeauna însoțite de un aer inefabil al simțirii și expresiei stilistice. Cele două cărți care fac obiectul impresiilor de lectură se înscriu în acest registru și bucură orizontul de așteptare al cititorului.

Poeta de origine română (născută în 1876 la Paris), care își semna primele versuri cu numele Anne de Brancovan, este descendenta unor nume ilustre din istoria noastră: Brâncoveanu, Bibescu, Mavrocordat. După debutul răsunător în 1901, cu volumul „Le Coeur Innombrable” – premiat de Academia Franceză – domină lumea poeziei franceze de început de veac. Reputația literară e desăvârșită de apariția a trei volume de versuri și trei romane lirice. Poemele sunt străbătute de vitalism, exaltare lirică, limpezime clasică și emoție în fața miracolelor naturii. Aprecierile critice pun pe seama spiritului „valah”, „balcanic”, „danubian”, singularitatea creației sale.

„Cartea vieții mele”, scrisă cu eleganță de prințesa valahă Anna Brâncoveanu de Noailles, conține textul apărut la Paris, ed. Hachette, 1932, „Le livre de ma vie”, adăugând un prim capitol din cea de-a doua carte pe care o proiectase autoarea. Traducerea din limba franceză este realizată de Virgil Bulat, fiind tipărită la Editura Bookstory din București în 2022. Confesiunea e sinceră, detaliată, fină, dictată de dorința de a spune adevărul, păstrând totuși discreția, cu digresiuni și cu inovații lexicale de nuanță poetică. Copilăria este evocată prin ochii vârstei inocente, dar cu o inteligență lucidă și cu o sensibilitate aparte, adolescența și modelarea prin studiu a unei conștiințe umaniste complexe dezvăluie cititorului un destin ce aspiră la genialitate, încadrat într-un climat generos. Crâmpeie de amintiri, evocarea unor mari personalități ale istoriei și culturii pe care a avut privilegiul de a le întâlni: doamna de Staël, George Sand, Sully Prudhomme, Marcel Proust, Eduard al VII-lea al Angliei, locuri de o rară frumusețe: Paris, Viena, Constantinopol, toate acestea adaugă farmec atmosferei epocii evocate.

Partea a doua include texte din corespondența adresată Annei de Noailles de către Marcel Proust, portretul și amintirile despre ilustrul scriitor, culminând cu omagiul adus prietenului de suflet: „Când Marcel Proust ne-a părăsit“.

Cartea nu e doar povestea unei vieți de prințesă, Anna Brâncoveanu de Noailles e prin tot ceea ce consemnează o ambasadoare a spiritualității românești, așa cum remarca Nicolae Iorga: „aduce genial acordurile misterioase ale sufletului nostru într-una din cele mai mari literaturi ale lumii“.

Martha Bibescu ne oferă o altă carte prețioasă, „Imagini de album. Evocări, impresii portrete”. Tradusă din franceză de Elena Bulai, este tipărită în 2021, la Editura Curtea Veche.

Autoarea, înzestrată deopotrivă cu frumusețe, inteligență, talent scriitoricesc, este o personalitate apreciată în cercurile culturale europene. Descendenta domnitorului Constantin Mavrocordat pe linie maternă (născută în 1886), devenită prințesa Martha Bibescu, unește destinele a două dintre ilustrele familii românești cunoscute în mediul politic, diplomatic și cultural. De-a lungul vieții a scris peste 40 de cărți (eseu, corespondență, memorii, biografii). Întreaga sa activitate literară este recunoscută și omagiată de către Academia franceză, în anul 1954, prin acordarea Marelui Premiu pentru Literatură.         

Portretele realizate cu subtilitate transmit informații, emoții, trăiri complexe în preajma unor personalități: Albert – Regele Belgiei, Nicolae al II-lea – ultimul țar al Rusiei, Carol I – primul rege al României, Prințesa Maria-Mignon, fiica lui Ferdinand I și a Mariei – familia regală a României, George al V-lea – rege al Marii Britanii și Irlandei, Alice Roosevelt – fiica președintelui SUA, Theodore Roosevelt. Se regăsesc în carte și portrete de oameni fără sceptru regal, dar foarte cunoscuți în epocă: Charlie Chaplin, autor, actor, regizor, sau Charles Lindbergh, aviator american care a efectuat primul zbor de traversare fără escală a Atlanticului, în 1927. Autoarea reușește să transmită plenitudinea vieții dintre cele două războaie mondiale, frumusețea locurilor natale, lăsând moștenire pagini meșteșugite cu talent și rafinament.

În ultima parte a cărții sunt inserate „Scrisori ale combatanților englezi” – texte redactate de ofițeri și soldați, cu puțin timp înainte de a cădea jertfă pe front, adevărate scrieri testamentare ale unor bărbați demni, cu simțul datoriei păstrat intact până în ultima clipă a vieții.

Cititorul de azi nu poate decât să vibreze la pasajele entuziaste, cum este viziunea despre viitor a celebrului aviator Charles Lindbergh: „Vom zbura într-un spațiu nelimitat, de culoarea safirului închis. Vom părăsi furtunile, vârtejurile, stupidele împărțiri omenești vor fi departe, sub picioarele noastre”… Și minunata completare a ideii, realizată de Martha Bibescu în cheie poetică, erudită:

 „– Ce  leac ai pentru durerile lor? spuneau Oceanidele Celui-pe-care-pasărea-îl-sfâșie pentru că voia să-i salveze pe oameni.

Și Prometeu răspunde:

 – Le-am adus în inimi speranța oarbă!”

Cele două cărți ale prințeselor valahe sunt dovada că talanții nu trebuie îngropați, ci înmulțiți și transmiși ca moștenire spirituală prețioasă, iar universul cărților e o cetate eternă de înțelepciune.