Versuri de Ancuța Mărieș însoțite de o parodie semnată de Lucian Perța

Intro: Venus, zeița frumuseții și a dragostei, cunoscută în Grecia ca și Afrodita, răsare din valurile mării. Cuvântul „venerație” are rădăcina în numele acestei zeițe.

Venus

Mi se-oglindește-n ochi rotunda lună

Tălpile goale roua o adună,

Stau astfel, picurând cu stele

Din vârful alb al degetelor mele,

Stau astfel, într-o dulce feerie

Și marea vălurește argintie

Și pletele îmi unduie prea grele

Cu degetele vântului prin ele.

Intro: Nemesis, zeița răzbunării și a dreptății era venerată de gladiatori înainte de a intra în arenă.

Nemesis

Prin cioburi de lună lucind aurie,

Sălbatică urcă pe culmile disperării,

Încununată cu ură, înarmată cu mânie,

Flămânda Nemesis, zeița Răzbunării.

De setea ce-o arde, ea țipă nebună,

Ea știe, ea știe, ea știe ce vrei!

Și setea nu-i trece cu somn nici cu strună,

Ci numai cu sângele dușmanilor ei.

Intro: Poate cel mai popular cult în Imperiul Roman era al zeiței Vesta, zeița casei, având ca simbol focul. Cuvântul „vestală” provine de aici, denumind fecioarele care serveau la templul zeiței Vesta.

Vesta

Pierdut am fost și însetat demult,

Soarele-aprins pe piele mi-a fost rană,

În nopți nenumărate-am stat s-ascult

Suflarea vântului în loc de hrană.

Tu, Mater Vesta, ia-mi toată durerea,

Îndrumă-mă pe calea cea spinoasă

Căci doar eu știu că-n lume nicăierea

Nu e atât de bine ca și-acasă.

Intro: Fortuna, zeița șansei, a norocului, se considera că are trei fețe: șansa bună, șansa egală și neșansa. Se considera că Fortuna este oarbă și capricioasă, totuși, era venerată de toți oamenii.

Fortuna

Frică mi-a fost să te-nțeleg, Fortuna,

De teamă să mă pierd printre cuvinte,

Prin gânduri multe și nu toate sfinte,

Tu, mai presus ca soarele și luna.

Am înțeles, Fortuna, că tu vii

În viața omului când nu te-așteaptă

Capricioasă, uneori nedreaptă,

Pierzând și ridicând împărății.

Și totuși! Trebuind la fiecare,

Tu îl iubești pe cel vizionar

Din oportunități îi faci altar,

Norocul nu se-mparte la-ntâmplare!

Am înțeles acum, mai la sfârșit,

Că tu nu ești nici oarbă cum se spune

Atunci când copleșești cu lucruri bine

Pe omul ce deja e fericit.

Intro: Diana sau Artemis era venerată de către daci sub numele de Bendis, zeița vânătorii, protectoarea animalelor sălbatice. De la Sancta Diana provine cuvântul românesc Sânzâiana, iar numele de zână vine tot de la Diana.

Diana

Diana poartă arcul protectoare,

Sub talpa-i frunze ruginii se frâng,

O însoțesc sfioase căprioare,

În umbra-albastr-a codrului adânc.

Vestale-i sunt copile care-n taină

Se întâlnesc sub lună prin poiene,

Purtând cununi de flori și albă haină,

În Dacia le zice Sânzâiene.

Intro: Cybele, mama tuturor zeilor, era venerată de preoți care se numeau corybanți, sărbătoarea ei fiind primăvara, când se considera că iubitul ei, Attis a murit și apoi a înviat. Sărbătoarea și mitul Cybelei stă la baza obiceiurilor creștine de Paște, inclusiv a vopsitului ouălor roșii.

Cybele

Trec corybanții-n clinchet de cimbale

Țipă, sălbatic, tobele izbesc,

Moartea și învierea o vestesc,

E primăvară pentru fiecare.

Sancta Cybele, de durerea ta,

Căzut-a-n mâna morții care-l frânge,

Trupul lui Attis, înroșit de sânge,

Azi este mort, dar mâine va-nvia.

Poeme citite de Ancuța Mărieș la ședința Cenaclului „Silvania” din 14 noiembrie 2024.

Parodie de Lucian Perța

Ancuța Mărieș

Intro: Fortuna, pe numele ei grecesc Tyche, de unde se și trage, zeiță a norocului sau a sorții, are trei fețe: una spre răsărit, una spre apus și una nehotărâtă.

Fortuna

Înfricoșată, Fortuna, am priceput

Că tu ești de origine greacă,

Mă gândesc la ce-ar fi fost dacă

Pe pământul Daciei te-ai fi născut.

Ai fi fost o nimfă sau o zână* cu rost,

Poate chiar o mamă a zânelor noastre

Și fără capricii și nedreptate printre astre

Și printre împărății drumul ne-ar fi fost.

Și totuși! Românii încredere au

Că îi iubești și pe ei de departe,

Chiar de oportunități nu au parte

Și nici cu norocul prea bine nu stau.

Am înțeles, în sfârșit, acuma cum stăm

De ce nu ne cauți, fiindcă la vamă

Sunt cozile încă mari și ți-e teamă,

Așa că în Schengen aștepți să intrăm!

*Cuvintele scrise cu bold reprezintă sau fac referire la titluri de volume ale autoarei.