Sălajul are 546 de monumente istorice

Judeţul Sălaj dispune de un bogat patrimoniu cultural imobil. În arealul său sunt peste 500 de mărturii cultural-istorice semnificative din punct de vedere arhitectural, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social, ştiinţific sau tehnic. În acest articol vă propunem o mai bună cunoaştere a fondului monumental de care dispune Sălajul, pornind de la Lista Monumentelor Istorice publicată de Ministerul Culturii.

Potrivit legislaţiei, monumentele istorice sunt bunuri imobile, construcții și terenuri situate pe teritoriul ţării noastre, semnificative pentru istoria, cultura și civilizația națională și universală. În România, monumentele istorice sunt protejate prin Legea nr. 422/2001. Lista Monumentelor Istorice reprezintă principalul document care asigură statutul juridic de protecție al monumentelor istorice. În lista respectivă, bunurile din patrimoniul cultural național sunt identificate printr-un cod LMI care cuprinde județul de proveniență, tipul și importanța monumentului şi un număr de ordine unic la nivelul întregii țări.

Monumentele istorice aparţin fie domeniului public sau privat al statului, al judeţelor, oraşelor sau comunelor, fie sunt proprietate privată a unor persoane fizice sau a unor persoane juridice de drept privat. Punerea sub protecție, întreţinerea, conservarea, consolidarea, restaurarea şi valorificarea prin mijloace adecvate a monumentelor istorice revin, după caz, proprietarilor sau titularilor altor drepturi reale asupra acestora.

Bunurile de patrimoniu sunt clasate sau declasate la solicitarea proprietarilor, a instituţiilor şi a organizaţiilor cu activitate în domeniul patrimoniului urmând procedura prevăzută de lege. Vechimea, raritatea într-o localitate, zonă sau regiune, reprezentativitatea pentru un stil, un curent artistic, o perioadă istorică şi valoarea memorială legată de personalităţi, evenimente sau momente din istorie sau valoarea de mărturie constituie principalele criterii pentru ca o construcţie să fie declarată monument istoric.

Calitatea de monument istoric se marchează prin simbolul grafic unic la nivel naţional, aprobat de Comisia Naţională a Monumentelor Istorice. În conformitate cu normele metodologice de semnalizare a monumentelor istorice, însemnul distinctiv care atestă regimul juridic de monument istoric al unui bun imobil trebuie amplasat de reprezentanţii administraţiilor locale la loc vizibil. După montare, grija menţinerii revine proprietarilor construcţiilor sau zonelor protejate.

Reglementările legislative şi politicile privind protejarea monumentelor istorice în România creează probleme în gestionarea patrimoniului cultural. „Gestionarea patrimoniului cultural din Sălaj şi în general din România suferă din cauza unei legislaţii care nu a fost adusă la necesităţile vremurilor curente. Patrimoniul cultural naţional are urgentă nevoie de o legislaţie specifică, adaptată vremurilor, care să poată fi implementată în teritoriu”, ne atrage atenţia Doina Cociș, directorul executiv al Direcției Județene pentru Cultură Sălaj.

La nivel naţional, foarte multe clădiri și monumente cu o valoare istorică impresionantă sunt lăsate de izbelişte. Fenomenele naturale și de eroziune care pot afecta intempestiv sau pe termen lung monumentele, lipsa resurselor financiare necesare pentru întreținerea sau restaurarea unor astfel de clădiri, nepăsarea unor proprietari, administratori de monumente istorice şi a unor autorităţi, presiunea asupra monumentelor istorice datorată legislației permisive din domeniul urbanismului şi inexistenţa unor politici locale de intervenție asupra monumentelor istorice se numără printre amenințările asupra patrimoniului cultural construit.

„Monumentele istorice atrag tot timpul felurite ameninţări. Principalele ameninţări vin din două direcţii. În primul rând, documentaţiile de urbanism ale unităţilor administrativ-teritoriale (Plan Urbanistic General/ Plan Urbanistic Zonal), care unele dintre ele au fost elaborate şi avizate în 1991 şi care într-un mod defectuos, sunt în vigoare. Acestea cuprind, sau trebuie să cuprindă o serie de măsuri legale, specifice pentru tot ceea ce înseamnă patrimoniu cultural, inclusiv monumentele istorice. Funcţionarea unui UAT după un PUG elaborat cu mai bine de trei decenii în urmă invită felurite ameninţări la adresa monumentelor istorice. În al doilea rând, lipsa unor strategii pecuniare reale din partea majorităţii UAT-urilor privind protejarea şi promovarea monumentelor istorice. Ne referim la proiecte care să fie bugetate de către UAT-uri” a precizat Doina Cociş.

În ceea ce privește oportunitățile de finanțare dedicate patrimoniului cultural imobil, Doina Cociş ne-a declarat următoarele: „Principalele surse de finanţare pentru reabilitarea/conservarea monumentelor istorice sunt: Institutul Naţional al Patrimoniului prin Timbrul Monumentelor Istorice, Consiliul Judeţean Sălaj prin programe de finanţare, Ministerul Culturii prin Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice şi finanţări externe prin programe europene”.

Județul Sălaj are înscrise în Lista Monumentelor Istorice, publicată în anul 2015, un număr de 546 de monumente istorice. Faţă de 2015, în inventarul oficial al patrimoniului cultural imobil s-au înregistrat două modificări în Sălaj. Casa Morarului din satul Răstoci, comuna Ileanda, a fost clasată ca monument istoric printr-un ordin al Ministerului Culturii și Identității Naționale din 8 iunie 2017, iar Castelul Bay din Treznea, asimilat în memoria colectivă tragicului eveniment din 9 septembrie 1940, a fost declasat printr-un ordin al aceluiași minister, din 29 martie 2019. După numărul de monumente istorice clasificate, Sălajul se situează pe locul 23 la nivel naţional şi pe locul al patrulea în cadrul Regiunii de Nord-Vest.

Cel mai mare număr de monumente istorice din Sălaj se găseşte în municipiul Zalău. Reşedinţa judeţului este păstrătoarea a 67 de monumente istorice clasificate. Celelalte oraşe sălăjene (incluzând şi satele aparţinătoare) dispun de 56 de monumente istorice: Șimleu Silvaniei – 28, Jibou – 22 şi Cehu Silvaniei – 6. Unitatea administrativ-teritorială din mediul rural cu cea mai mare concentrare a patrimoniului cultural-istoric este comuna Ileanda, cu 29 de monumente istorice. În celelalte comune situaţia se prezintă în felul următor: Creaca – 23 de monumente istorice, Buciumi şi Mirșid – 22, Hida – 18, Hereclean şi Ip – 17, Dragu – 15, Meseșenii de Jos – 13, Almașu – 12, Bocșa, Gârbou şi Gâlgău – 12, Măeriște – 11, Dobrin, Letca, Lozna – 10, Băbeni, Crasna, Sărmășag şi Sălățig – 9, Pericei şi Zimbor – 8, Bobota, Horoatu Crasnei şi Românași – 7, Agrij, Marca, Năpradea, Nușfalău şi Surduc – 6, Treznea şi Vîrșolț – 5, Bălan, Benesat, Cuzăplac, Poiana Blenchii şi Someș-Odorhei – 4, Chieșd, Coșeiu, Valcău de Jos – 3, Camăr, Cristolț, Crișeni, Fildu de Jos şi Sîg – 2, Cizer, Sânmihaiu Almașului, Șamșud şi Zalha – 1. Două monumente istorice se află în arealul a două unităţi administrativ-teritoriale, astfel ansamblul arheologic Porolissum – cel mai important brand din județul Sălaj și o atracție arheologică și turistică unică la nivel european și mondial – se întinde pe teritoriul administrativ al satului Moigrad, comuna Mirşid şi al satului Jac, comuna Creaca, iar părţi din fortificațiile castrului roman (vallum de piatră – clausura) din zonele „Dealul Măguriţa – Valea Ortelecului – Vârful Poguior” sunt situate în arealul municipiului Zalău şi al localităţii Moigrad. Şapte comune (Bănișor, Boghiș, Carastelec, Halmășd, Plopiș, Rus şi Șimișna) nu au niciun monument istoric pe teritoriul lor.

După grupa valorică, la nivelul județului Sălaj au fost încadrate 116 monumente în grupa A – monumente istorice de valoare națională și universală, iar 430 în grupa B – monumentele istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local.

Din punct de vedere structural, monumentele din Sălaj sunt grupate în patru categorii, în funcţie de natura lor: monumente de arheologie – 318, monumente de arhitectură – 219, monumente de for public – 6 și monumente memoriale şi funerare – 3. Dacă monumentele arheologice, cele de for public şi cele memoriale şi funerare din Sălaj intră în patrimoniul autorităților publice, monumentele de arhitectură sunt deținute atât de administrațiile locale cât și de proprietari privați.

Monumentele de arheologie reprezintă 58,24% din totalul monumentelor istorice din judeţ. 174 sunt clasate ca monumente, iar 144 sunt situri. Din prima categorie, 28 de monumente sunt de valoare națională. Acestea sunt: burgus-ul roman de la „Fântâna Suşigului” (situat pe panta de nord a dealului Măguriţa, din cartierul Ortelec al Zalăului); vallum-ul de piatră (clausura) și burgus-ul roman situate pe capătul „Dungii” din Brebi; aşezarea din terasa „Csereoldal” aflată în Crasna; chiliile și cetatea de pământ situate în zona „Pe cămin” (pe partea stângă a Văii Pometului, la circa 300 m deasupra satului Jac); castrul roman, amfiteatrul roman, oraşul roman Porolissum, templul lui Liber Pater, complexul de cult dedicat lui Jupiter Dolichenus, complexul arhitectural şi drumul roman de pe dealul Pomet; valul şi turnul de observaţie al sistemului de apărare roman de pe dealul Citera; aşezarea fortificată „Cetate” din Marca; vama romană din punctul „La Poiana” (Moigrad); fortificaţia, aşezarea fortificată şi zona sacră din „Dealul Măgura” (Moigrad); fortificaţia şi aşezarea fortificată „Dealul Cetăţii” („Várhegy”) din masivul Măgura (de pe colina ce domină localitatea Şimleu Silvaniei dinspre Nord); aşezarea fortificată „Dealul Măgura – Observator” (Şimleu Silvaniei) şi aşezarea „Temetődomb” („Dâmbul Cimitirului”) din satul Zăuan.

Douăzeci dintre siturile arheologice din Sălaj sunt de importanţă naţională: situl arheologic de la Brebi, punct „Dealul Dungii şi Roata Dungii”; situl arheologic de la Brusturi, punct „La Ruine”; castrul şi vicus-ul militar din satul Buciumi; situl arheologic de la Crasna, punct terasa „Csereoldal”; peştera cu pictură rupestră din satul Cuciulat (una dintre cele mai vechi dovezi ale prezenţei omului în spaţiul administrativ sălăjean); situl arheologic de la Jac, punct „Pe cămin”; ansamblul arheologic Porolissum; situl arheologic de la Marca, punct „Cetate”; situl arheologic de la Moigrad-Porolissum, punct „Dealul Măgura”; aşezarea de la „Ţigoiul lui Benedek” din satul Nuşfalău; necropola tumulară „La Vulpişte”, situată la confluenţa râurilor Racâş şi Barcău în arealul satului Nuşfalău; aşezarea de pe terasa înaltă situată deasupra unei vechi cariere de calcar, mărginită la est de Valea Seacă sau Secătura şi la sud de drumul naţional DN1C, în apropierea satului Perii Vadului; castrul şi vicus-ul militar din Românaşi; castrul şi vicus-ul militar din satul Sutoru; necropola „Grădina Cetăţii” („Varkert”) din oraşul Şimleu Silvaniei; situl arheologic de la Şimleu Silvaniei, punct „Observator”; castrul şi vicus-ul militar din satul Tihău şi aşezarea fortificată „Burzuor” din zona satului Zalha.

Patrimoniul arhitectural are și el o pondere semnificativă, reprezentând 40,11% din obiectivele înscrise în Lista Monumentelor Istorice din judeţul Sălaj. În funcție de complexitatea alcătuirii, dintre cele 219 monumente de arhitectură: 27 sunt ansambluri, 9 situri, iar 183 monumente. Cele şapte ansambluri de grupa valorică A sunt: cetatea Almaşului (ruine) din satul Almaşu; ansamblul bisericii reformate din Coşeiu; ansamblul castelului Bethlen din satul Dragu; ansamblul castelului Wesselényi din oraşul Jibou; ansamblul bisericii reformate din Meseşenii de Jos; ansamblul bisericii reformate din satul Mineu şi ansamblul cetăţii Báthory din oraşul Şimleu Silvaniei. Încadrate în grupa valorică B (locală) sunt ansamblurile urbane din Zalău: „Strada 22 Decembrie 1989”, „Strada Corneliu Coposu”, „Piaţa Iuliu Maniu”, „Strada Andrei Şaguna” şi grupurile de construcţii urbane din jurul bisericii romano-catolice, bisericii reformate şi bisericii ortodoxe „Adormirea Maicii Domnului”. Tot de importanţă locală sunt şi ansamblul castelului Csaki din satul Almaşu şi ansamblul castelului Haller din satul Gârbou.

Două situri din Sălaj – amenajări din jurul unor vechi castele care au aparținut unor familii nobiliare – au fost încadrate în grupa valorică A. Este vorba despre parcurile situate în zona castelului Bethlen din Dragu, respectiv din zona castelului Wesselényi din Jibou.

Din cele 183 monumente arhitecturale din Sălaj, 58 sunt monumente istorice de importanță națională, edificiile religioase având ponderea cea mai însemnată.

Bisericile de lemn din Sălaj se înscriu printre monumentele de seamă ale judeţului. Vechimea lor se întinde de la mijlocul secolului al XVI-lea până spre sfârşitul secolului al XIX-lea, cele mai multe fiind ridicate în secolul al XVIII-lea. Bisericile de lemn din localităţile Baica, Bălan (Cricova), Bârsău Mare, Bârsa, Borza, Bozna, Brebi, Brusturi, Bulgari, Camăr, Cehei, Chieşd, Ciumărna, Creaca, Derşida, Doba, Dobrin, Domnin, Dragu, Fildu de Sus, Fodora, Hida, Horoatu Cehului, Ileanda, Nadiş, Păduriş, Păuşa, Poarta Sălajului, Poieniţa, Racâş, Romita, Sânmihaiu Almaşului, Sânpetru Almaşului, Şoimuşeni, Topliţa, Tusa, Ulciug, Vădurele, Voivodeni şi Zimbor figurează ca monumente istorice din grupa valorică A, iar bisericile de lemn din Bălan (Joseni şi a fostei mănăstiri Bălan), Bic, Bocşiţa, Chichişa, Cubleşu, Husia, Inău, Jac, Letca, Lozna, Măgura, Muncel, Negreni, Noţig, Piroşa, Podişu, Porţ, Prodăneşti, Purcăreţ, Răstoci, Răstolţu Deşert, Răstolţu Mare, Sighetu Silvaniei, Sârbi, Solomon, Turbuţa, Zalnoc şi Var se regăsesc în grupa valorică B.

Monumente arhitecturale de importanţă naţională sunt şi bisericile reformate din Cehu Silvaniei, Coşeiu, Crasna, Mineu, Nuşfalău şi Stana; castelul Bethlen şi anexele din Dragu; castelul Wesselényi şi curia din Jibou; biserica reformată şi clopotniţă de lemn din satul Meseşenii de Jos; biserica romano-catolică din Şimleu Silvaniei; bastioanele, zidul de incintă şi poarta cetățiimedievale Báthory din Şimleu Silvaniei; turnul clopotniţă de lemn din satul Recea şi biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Meseșenii de Sus.

De importanță locală au fost clasificate monumentele arhitecturale din Zalău: Biserica „Adormirea Maicii Domnului”; cazarma „General Dragalina” (în prezent sediul Consiliului Judeţean Sălaj); casa memorială „Ady Endre”; corpul principal al Galeriilor de Artă „Ioan Sima”; Prefectura veche, azi Primăria municipiului Zalău; Clădirea „Transilvania” (fost teatru orăşenesc, corpurile A, B, C); sediul Direcţiei de Sănătate Publică; clădirea Direcţiei Judeţene pentru Cultură; Şcoala Gimnazială „Simion Bărnuţiu” (fosta şcoală de fete); Colegiul Naţional „Silvania” (fost sediu al Colegiului Reformat „Wesselényi”); Cazinoul Asociaţiei Meşteşugarilor, azi sediul Secţiei de Istorie „Vasile Lucăcel” din cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă. Dintre monumentele istorice de importanţă locală din Sălaj mai amintim clădirile de o certă valoare arhitecturală: Biserica „Schimbarea la Faţă” din Bădăcin; bisericile „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril” din Miluani şi Şamşud; Centrul Cultural „Simion Bărnuţiu” din Bocşa; Casa – Muzeu din Cizer; castelul Beldy din Jibou, azi Spitalul de bolnavi neuropsihici; casa natală „Iuliu Maniu” din oraşul Şimleu Silvaniei; sinagoga din oraşul de la poalele Măgurii Şimleului; conacul Zsombory din satul Zimbor şi casa memorială „Iuliu Maniu” din Bădăcin. Ultima, reabilitată datorită eforturilor depuse de către Biserica Greco-Catolică din Bădăcin și de către preotul paroh Cristian Borz, reprezintă un exemplu în ceea ce priveşte salvarea unei clădiri de patrimoniu prin includerea ei într-un proiect responsabil de restaurare.

Lista Monumentelor Istorice include şase monumente de for public, toate de importanţă locală. Acestea sunt: bustul lui Simion Bărnuţiu din faţa Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj; grupul statuar Wesselényi din centrul municipiului Zalău (monument care a împlinit 120 de ani de la dezvelire în 18 septembrie 2022); statuia de piatră a Maicii Domnului din satul Benesat; fântâna de piatră situată pe strada Cetăţii nr. 35 din oraşul Cehu Silvaniei; monumentul comemorativ pe locul luptei lui Mihai Viteazul din 3 august 1601, situat la cinci kilometri de satul Guruslău şi bustul lui Simion Bărnuţiu din Şimleu Silvaniei, aflat în curtea liceului care poartă numele ideologului mişcării revoluţionare de la 1848 din Transilvania.

Cele trei monumente memoriale şi funerare din Sălaj care figurează pe Lista Monumentelor Istorice sunt: mormântul şi monumentul lui Simion Bărnuţiu din satul Bocşa; monumentul amintind de foametea din 1814, situat la aproximativ un kilometru de satul Ileanda şi ruinele criptei familiei Wessélenyi din Jibou. Dacă primele două monumente se încadrează în categoria valorilor culturale de interes local, al treilea a fost clasificat ca monument de importanţă naţională.

Datorită bogăției și diversităţii bunurilor cu valoare de patrimoniu cultural construit, ridicate pe parcursul a secole şi milenii, precum şi a gradului ridicat de dispersie pe întregul teritoriu al judeţului, monumentele istorice, alături de elementele de patrimoniu natural, constituie unele dintre cele mai valoroase resurse de care Sălajul dispune. Astfel că se impune de la sine responsabilitatea și grija pentru păstrarea și protejarea lor.