Acceptând că întreg Universul este o lumină, dar o lumină dependentă de o lumină supremă, deci o lumină creată în relaţie cu o existenţă care e lumina necreată şi creatoare, avem o șansă primordială. Nevoia de mântuire a omenirii din robia răului a fost simţită de toate popoarele. Dorinţa de răscumpărare a sufletelor şi jertfele, semn al acestei dorinţe şi mijloc de împăcare, le întâlnim la toate religiile. Miturile şi legendele multor popoare din antichitatea păgână exprimă în diferite forme nădejdea într-un Răscumpărător. Dumnezeu n-a dorit moartea cea veşnică a omului, căci nu de aceea L-a creat pe om. Pentru aceasta, în nemărginita Sa bunătate şi iubire de oameni, Dumnezeu a găsit, prin înţelepciunea Sa, mijlocul cel mai bun al izbăvirii de rău, hotărând astfel întruparea Fiului pentru mântuirea lumii (Efeseni 2, 4-5; Tit 3, 4-5).
Întruparea Fiului pe pământ, pentru ridicarea omului, a fost concepută şi hotărâtă de către Dumnezeu, din eternitate, întrucât El fiind mai presus de timp, ştia că omul va cădea. În Sfânta Scriptură, această hotărâre din veşnicie a lui Dumnezeu, referitoare la mântuirea omului, se numeşte: „Taină a voii Sale, după bunăvoinţa Sa, precum mai înainte a hotărât întru Sine” (Efeseni 1, 9), „Taina cea din veac ascunsă în Dumnezeu” (Efeseni 3, 9; Romani 16, 25-26; Coloseni 1, 26), buna voie a Sa şi dar „…care ni s-a dat nouă întru Hristos Iisus mai înainte de toţi vecii” (2 Timotei 1,9).
Iisus Hristos este centrul spiritual al organismului universal, lucrarea Sa mântuitoare se identifică cu creștinismul, aceasta nefiind altceva decât o religie a iertării și împăcării, a salvării, a mântuirii.
Legătura între Persoana lui Iisus Hristos și lucrarea Lui mântuitoare se arată în faptul că El este Mântuitorul nostru prin Însăși Persoana Sa. El rămâne tot timpul ușa mântuirii, „calea și viața”. Prin jertfa Sa pe cruce a adus răscumpărarea, împăcarea omului cu Dumnezeu, oferind oamenilor eliberarea din robia păcatului. Noi ne însușim roadele mântuirii printr-o permanentă colaborare cu Harul divin, care ni se oferă în mod gratuit și este universal. Hotărârea din veci a lui Dumnezeu cu privire la mântuirea lumii a fost împlinită de Fiul şi Cuvântul lui Dumnezeu, care S-a întrupat la „plinirea vremii”, adică atunci când pregătirea omenirii de către Providenţa divină pentru primirea Mântuitorului se împlinise.
Sfânta Scriptură (Biblia) exprimă ideea că activitatea de pregătire a mântuirii cuprinde pe toţi oamenii, zicând despre Cuvântul că „…era lumina cea adevărată, care luminează pe tot omul ce vine în lume” (Ioan 1, 9). În iconomia mântuirii, Adevărul se revelează în Hristos Însuşi, „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa” (Ioan 14, 6), iar Duhul Sfânt – Mângâietorul este Duhul Adevărului, întrucât El, Mângâietorul Îl întrupează pe Hristos în umanitate.
Cartea „Mântuirea universală şi personală” este un real sprijin oricărui doritor şi căutător al împlinirii binelui în şi prin Hristos Domnul.
Fiinţa Tainelor cât şi a virtuţilor este Dumnezeu, este Hristos Dumnezeu – Omul. Scopul lor, împreună este împărtăşirea vieţii Lui, Hristos este şi viaţa lor (Ioan 1, 4).
În propovăduirea Sa, Mântuitorul începe cu pocăinţa şi credinţa: „Pocăiţi-vă şi credeţi în Evanghelie” (Marcu 1, 15).
Carte recomandată de „Mărturii Maramureșene”, revistă de cultură, tradiție și atitudine civică.
+ There are no comments
Add yours