Publicitatea construiește realitatea?

Ne vine greu să acceptăm, însă, destul de probabil, așa este. Nuanțând, publicitatea construiește o parte din realitatea de astăzi. Din păcate, „realitatea care contează”. Într-o societate de consum, cum a ajuns și România. Sandu Frunză, în cartea „Publicitatea construiește realitatea. Eseu despre ființa umană, religie și publicitate în societatea de consum” (Eikon, 2023), afirmă: „Trăim într-un univers al consumerismului în care comunicarea este determinantă în construcția realității și mai ales ne apare cu evidență faptul că publicitatea construiește realitatea. Suntem pe teritoriul unei noi culturi, cea a comunicării globale și a publicității ca mod de viață. Vizăm aici atât reclama ca instrument al culturii, cât și publicitatea în calitatea sa de cultură” (p. 23). Sună cumva odios, „reclama, instrument al culturii” sau „publicitatea în calitatea sa de cultură”, dar, evidențele sunt copleșitoare în acest sens. Aproape orice „produs cultural” („bunuri/servicii culturale”) nu „există” dacă nu e „marketizat”, dacă nu e pus în mecanismele de funcționare ale noii societăți. Sandu Frunză: „Din perspectiva schimbărilor culturale, cred că putem vorbi de o revoluție culturală care abia a început cu noile creații din domeniul inteligenței artificiale. Digitalizarea culturii – indiferent ce ar trebui să însemne această expresie, ambiguă deocamdată – este ireversibilă și cu consecințe imediate la nivelul vieții comunitare și personale. Ca un prim pas, putem să ne așteptăm ca roboții, de orice tip, să fie supuși unui proces similar celui de socializare prin apelul la caracteristici culturale. Cultura publicitară va fi semnificativă în acest sens” (p. 24). Încă o revoluție, cea „culturală”? Să ne fie frică de Inteligența Artificială?

Cultura Viitorului

Așa sună una dintre politicile publice propuse de Ministerul Culturii – Unitatea de Management a Proiectului. „Politica publică «Cultura viitorului» pornește de la realitatea noilor tehnologii care, în Sectoarele Culturale și Creative, sunt utilizate într-o măsură foarte mică și inegal, cu diferențe semnificative între regiunile României și între urbanul mare și celelalte tipuri de comunități. Scopul politicii este pregătirea societății, a beneficiarilor și producătorilor de cultură pentru un viitor durabil, centrat pe oameni, care integrează universul digital. Obiectivul general asociat scopului enunțat este salvarea și punerea la dispoziție a  patrimoniului cultural și a creației contemporane folosind modalități durabile, incluzive și accesibile pe scară largă, în contextul noilor tehnologii” (umpcultura.ro). De urmărit.

De culoare. Publicitate involuntară pentru „Caiete Silvane”

„Caz bizar în Zalău. Doi tineri care au furat un monument din oraș au fost arestați” (fanatik.ro). „Doi bărbaţi au furat și vândut vulturul de bronz de pe monumentul din Cimitirul Eroilor din Zalău” (adevarul.ro). „Au fost prinși hoții care au furat vulturul de pe monumentul din Cimitirul Eroilor din Zalău. Ce au făcut cu statueta din bronz de 100 de kilograme” (ziarulevenimentul.ro). „Doi tineri, arestaţi după ce au furat vulturul de pe monumentul din Cimitirul Eroilor din Zalău” (libertatea.ro). Toate materialele de presă găsite pe net au ca sursă corespondența colegului nostru din Asociația Jurnaliștilor din Sălaj, Sebastian Olaru, de la „Agerpres”. La finalul corespondenței a inserat și citatul: „Monumentul eroilor ridicat şi dezvelit în cimitirul oraşului Zalău are o înălţime de aproximativ patru metri şi este construit din plăci mari de granit. În vârful său, pe o placă de marmură albă, se întinde majestos vulturul roman, care simbolizează idealurile măreţe pentru care s-au luptat şi s-au jertfit eroii din Primul Război Mondial şi din toate timpurile, «ridicând prin moartea lor sus de tot cinstea ţării şi făcând-o temută de duşmani». Crucea şi sabia îmbinate în corpul vulturului simbolizează cele două puteri pe care s-a rezimat neamul românesc de-a lungul timpului: credinţa în Dumnezeu şi tăria braţelor», a scris istoricul Marin Pop, într-un articol dedicat monumentului, în Revista Caiete Silvane” (libertatea.ro). Și, uite-așa, a fost menționată și revista noastră prin tabloidele patriei…