Silvia Bodea Sălăjan
În vremea asta
(după poezia În vremea aceea)
Cerul este absolut imprevizibil,
Acum e soare, acuma-i zăpadă și vânt,
Toamna și-a risipit talanții* penibil,
Și de aceea-i sărăcie în cer și pe pământ.
Am văzut cetățeni stând de dimineață
La coadă la supă, foști fericiți,
Porniți în căutarea Graalului în viață,
Dar rătăciți în tranziție și obosiți.
Și pe mine m-a ispitit tranziția, este normal,
Mi s-a oferit chiar și tronul de crini,
Dar sunt femeie bine ancorată-n real
Și-mi port cu mândrie coroana de spini
A Cuvântului prin lumină în poem preschimbat
Și strig ca din gură de șarpe când e parodiat!
*Cuvintele scrise cu bold reprezintă titluri de volume ale autoarei.
+ There are no comments
Add yours