Omagiații lunii septembrie (din Baza de date a Bibliotecii Județene I.S. Bădescu Sălaj)

Notă: Serviciul bibliografic al Bibliotecii Judeţene I.S. Bădescu Sălaj adună materiale pentru cuprinderea în Baza de date a județului Sălaj și reactualizarea informațiilor cuprinse în dicţionarul biobibliografic: Sălaj – Oameni şi Opere. Îi includem în acest proiect pe toţi cei care au contribuit la dezvoltarea social-culturală a judeţului (literatură, istorie, geografie, tehnică, muzică, artă, sport etc.), indiferent de naţionalitate. Baza de date se completează permanent (bibliografic_bjs@yahoo.com).

Avram G. Dan-Adrian – profesor, 1 septembrie 1977; Burian Vasile – învățător, 2 septembrie 1951; Gavrilă Gheorghe – istoric literar, 2 septembrie 1951; Somogyi Vengli Judith –  bibliotecară, 2 septembrie 1960; Irimuș Ioan Aurel – profesor, 4 septembrie 1958; Mostis Árpád – profesor, 5 septembrie 1941; Daróczi Adela Elena – artist plastic, 5 septembrie 1985; Oros Ioan – cercetător șt., 7 septembrie 1947; Crișan Teodor – profesor, 7 septembrie 1948; Dulamă (Man) Maria Eliza – profesoară, 8 septembrie 1956; Conțiș Maria – profesoară, 8 septembrie 1959; David Dan – inginer, scriitor, 9 septembrie 1936; Galiș Petru – învățător, istoric local, 10 septembrie 1949; Paul (Vas) Maria Andreea – economist, 10 septembrie 1978; Mocanu Augustin – profesor, scriitor, 12 septembrie 1932; Müller Dezső – preot, poet, 13 septembrie 1953; Pop Călin Cornel – profesor, 13 septembrie 1968; Feraru Marcela – jurnalist, 14 septembrie 1962; Șandor Teodor – profesor, scriitor, 15 septembrie 1938; Vedinaș Traian – profesor univ., 15 septembrie 1947; Katona Lajos – profesor, sculptor, 16 septembrie 1941; Gale Anuța – solistă, 16 septembrie 1958; Gârdan Gabriel Viorel – preot, 16 septembrie 1977; Boldan Mihai – profesor, 17 septembrie 1947; Bihari Adela Françoise – muzicolog, 17 septembrie 1968; Lucaciu Ozana Maria – profesoară, 18 septembrie 1975; Costin I. Niculae –  ofițer, 21 septembrie 1948; Taloș Daniel – profesor, istoric, 21 septembrie 1973; Joikits Attila –  profesor, 22 septembrie 1939; Moga Gheorghe – profesor, 23 septembrie 1946; Moldovan Nicolae – profesor, 23 septembrie 1946; Grigoruț Grigore – profesor, dirijor, 23 septembrie 1951; Groza Mircea – arheolog culinar, 23 septembrie 1953; Zaharia Luiza – scriitoare, 23 septembrie 1954; Boda Melinda Elisabeta – antreprenor, 23 septembrie 1973; Moldovan Florin – preot, 23 septembrie 1975; Caba Florian – general de brigadă, 24 septembrie 1947; Pintea Vasile – scriitor, 25 septembrie 1940; Birtalan István – handbalist, 25 septembrie 1948; Burghele Camelia Corina – etnolog, cercetător, 25 septembrie 1968; Tegzeș Mihai Valentin – preot, 26 septembrie 1974; Pop Ionuț – preot, 26 septembrie 1980; Talpoș Mihai Florin – antreprenor, 28 septembrie 1976; Czondi János – profesor, 29 septembrie 1955; Domuța Mastan Ileana – solistă, 30 septembrie 1947; Vid Trandafir Viorel – preot, 30 septembrie 1971.

Mircea Groza – 70 de ani de la nașterea

arheologului culinar

Groza-Bîja, Silvestru Mircea (Mircea Groza) – arheolog culinar. N. 23 septembrie 1953, Hida.

Viața și activitatea: studii gimnaziale și liceu de cultură generală în Hida (1972), Școală postliceală de turism, specializarea agent de turism intern și internațional (1977-1979), brevet de turism (1983), Diplomă formare managerială din partea Ministerului Turismului (1998), absolvent al Facultății de Geografie a Turismului, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca (2008), a urmat un master în agricultură, USAMV, Cluj-Napoca, în domeniul Comportamentului alimentar tradițional versus comportament alimentar modern, cu studiu de caz județul Sălaj (2014-2016), expert la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Sălaj Plus, manager în turism, atestat de Ministerul Turismului, brevet nr. 3/1991, activând în turism în perioada 1977-2015, iar în perioada 2015-2018 a fost inspector patrimoniu cultural imaterial și tradiții locale la Consiliul Județean Sălaj, 1991-2015 a fost director general la Agenția de Turism Porolissum Turism Zalău, din 2019 este expert la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Sălaj Plus/Țara Silvaniei. Cercetează și promovează tradițiile alimentației populare din Transilvania și arta culinară a Imperiului Roman. A descoperit și documentat 397 de rețete (ciorbe, zămuri, supe, zupe, borșuri), 165 de variante de tocană, 26 de variante de gulaș, a fotografiat, filmat și înregistrat peste 800 de rețete tradiționale, peste 300 de rețete din bucătăria Imperiului Roman, reconstituind peste 60 dintre acestea. Colaborări: articole în ziare și reviste, local și național (România pitorească, Adevărul, Jurnalul Național, Dilema veche), a participat la peste 300 de emisiuni la televiziunile naționale (Cu tigaia-n spate, Sarea-n bucate ș.a.), precum și la diverse emisiuni radiofonice (Radio România Actualități, Radio România Internațional, Radio România Cultural, Radio Cluj), emisiuni speciale: în Sălaj cu TV Arte Berlin, iar în străinătate Salvăm gastronomia românească – Australia, a participat la numeroase conferințe, seminarii, mese rotunde, concursuri și festivaluri de gastronomie, în țară și străinătate (Campionatul Internațional în aer liber-Polus, Cluj-Napoca, Zilele României în regiunea Charonte-Braconne-Franța, Festivalul Folcloric Polonia-Bydgoszcz, Festivalul oierilor din Carpați-Polonia, Ludzmierz, Festivalul Internațional de Gastronomie din Slovacia, Margecany, a participat la 15 ediții ale Festivalului Porolissum Fest ș.a.), a reconstituit tabăra militară romană Legiunea 13 Gemina, a organizat Taberna (cantina), pregătind mâncare cu specific militar din gastronomia Romei Antice, colaborează cu elevii liceelor din Zalău, realizând campanii de cercetare pe teren, precum și cu membrii Asociației Impact, tipărind și albume Gusturi vechi cu impact nou, realizând și expoziții, a fost invitat și în alte județe pentru cercetare și colaborare. Inițiator și membru fondator al Asociației culturale de promovare a tradițiilor locale, Niște țărani, al cărui președinte este, cu care a participat la evenimente în țară și străinătate. Premii: Marele premiu la Festivalul internațional de gătit în aer liber, precum și 5 medalii de aur la toate categoriile din concurs, Diplomă de Excelență – Muzeul Astra Sibiu, a primit, cinci ani la rând, Diplomă și Trofeul Excelență în Cultură, din partea Ministerului Culturii, prin Direcția Județeană pentru Cultură Sălaj, Premiu Special acordat la Gala Chefi de România, Ed. I (2023).

Opera: Zămuri – supe, zupe și năcreli (rețete ardelenești din bătrâni) (Popești-Leordeni, Ed. GastroArt, 2023). A realizat peste 300 de emisiuni la televiziunile naționale, a participat la numeroase conferințe, pe teme, precum tradiții culinare, meșteșuguri, alimentație sănătoasă, a participat la concursuri și demonstrații culinare interne și internaționale. Pasiuni: grafica, caricatura, fotografia, muzica veche românească.

Müller Dezső – 70 de ani de la nașterea preotului, poetului

Müller Dezső – preot reformat, poet. N. 13 septembrie 1953, Zalău.

Viața și activitatea: absolvent al Institutului Teologic Protestant din Cluj-Napoca (1979). Este capelan la Zalău (1980-1981), preot suplinitor la Băbești (județul Satu Mare) (1982), preot suplinitor la Pelișor (județul Satu Mare) (1983-1986), preot paroh la Vama (județul Satu Mare) (1987-2008), din anul 2008 trăiește în Lazuri (județul Satu Mare) și este pensionar. În perioada 1971–1975 a publicat poezii în revista Ifjúmunkás. A frecventat cercul literar Zilahy Kiss Károly. Colaborări: Református Szemle, Református Család, Igehirdető, Helikon, Várad, Ifjúmunkás, Ififórum, Szatmári Friss Újság, Szamoshát, Bányai Új Szó, Erdélyi Féniks, Bihari Napló, Limes, Erdélyi Napló, Harangszó, Kelet-Nyugat, Hepehupa, Romániai Magyar Szó, Versmondó (Budapesta) etc.

Opera: Törpe Hold (Luna pitică) (Cluj-Napoca, Ed. Alsand, 1996), Eleven áldozat (Jertfa vie) (Miercurea Ciuc, Ed. Pallas Akadémia, 1999), Rimánkodó szívverésben: Versek 2000-2002 (În ruga bătăilor inimii) (Miercurea Ciuc, Ed. Pallas Akadémia, 2003), Szomorúfűz: Versek 2003-2005 (Zalău, HepeArtHupa, 2006), Fénylő arcú Isten (Dumnezeu cu fața strălucitoare) (Oradea, Királyhágómelléki Református Egyházkerület, 2008), Örök menetelés: Versek (2006-2008) (Miercurea Ciuc, Ed. Státus, 2009), Fogadj szívedbe (versuri alese, 2011), Harangkehely (Versek: 2009-2013) (Oradea, Királyhágómelléki Református Egyházkerület, 2014, 2017), Alámerül Atlantiszom (Arad, Ed. Irodalmi Jelen, 2020). Este prezent în antologiile: Primăvara Poeziei – A Költészet Tavasza (Zalău, Ed. Caiete Silvane şi Revista Hepehupa, 2009), Primăvara Poeziei 10 – A Költészet Tavasza 10 (Zalău, Ed. Caiete Silvane şi Revista Hepehupa, 2010), Primăvara Poeziei – 11 – Költészet Tavasza (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2011), Primăvara Poeziei – Költészet Tavasza XII (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2012).

Teodor Șandor – 85 de ani de la nașterea profesorului, scriitorului

Şandor, Teodor – profesor, scriitor. N. 15 septembrie 1938, Marin, com. Bănişor.

Viaţa şi activitatea: absolvent al facultăţii de Istorie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. A fost profesor la Școala din Mărişel (1959-1974) şi la Școala ajutătoare din Gilău (1974-2000). Este membru fondator al Asociaţiei Normaliştilor Clujeni (2002), secretar general al Societăţii Avram Iancu, membru în Liga Scriitorilor din România – Filiala Cluj (2008). Colaborări: Normaliştii clujeni.

Opera: Pelaghia Roşu – eroina moţilor (2001), Munţii Apuseni – cetatea rezistenţei româneşti (2003), Sacrificii şi împliniri (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Cluj-Napoca, Ed. Ecou Transilvan, 2014), Harul lui Dumnezeu să fie cu noi (Cluj-Napoca, Ecou Transilvan, 2014); coordonator al volumelor: Muntele Găina – urcuşul spre pragul unui zeu (2004), Doamne, auzi rugăciunea mea (2005), Cântecele Mărişenilor (2011). Volum colectiv: Marinul: vatră românească a Sălajului (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2012).