Omagiații lunii septembrie

(din Baza de date a Bibliotecii Județene I.S. Bădescu Sălaj)

Notă: Serviciul bibliografic al Bibliotecii Judeţene I.S. Bădescu Sălaj adună materiale pentru cuprinderea în Baza de date a județului Sălaj și reactualizarea informațiilor cuprinse în dicţionarul biobibliografic: Sălaj – Oameni şi Opere. Îi includem în acest proiect pe toţi cei care au contribuit la dezvoltarea social-culturală a judeţului (literatură, istorie, geografie, tehnică, muzică, artă, sport etc.), indiferent de naţionalitate. Baza de date se completează permanent (bibliografic_bjs@yahoo.com).

Avram G. Dan-Adrian – profesor, 1 septembrie 1977; Burian Vasile – învățător, 2 septembrie 1951; Gavrilă Gheorghe – istoric literar, 2 septembrie 1951; Somogyi Vengli Judith –bibliotecară, 2 septembrie 1960; Irimuș Ioan Aurel –profesor, 4 septembrie 1958; Popiț Maria Valentina (n. Hălbac) – profesoară, 4 septembrie 1973; Mostis Árpád –profesor, 5 septembrie 1941; Daróczi Adela Elena – artist plastic, 5 septembrie 1985; Oros Ioan –cercetător științific, 7 septembrie 1947; Crișan Teodor – profesor, 7 septembrie 1948; Tout Denisa-Maria – asistent universitar, 7 septembrie 1988; Keresztes Timea – arheolog, 7 septembrie 1994; Dulamă (Man) Maria Eliza –profesoară, 8 septembrie 1956; Conțiș Maria – profesoară, 8 septembrie 1959; David Dan C. –inginer, scriitor, 9 septembrie 1936; Galiș Petru –învățător, istoric local, 10 septembrie 1949; Paul (Vas) Maria Andreea –economist, 10 septembrie 1978; Müller Dezső –preot, poet, 13 septembrie 1953; Pop Călin Cornel –profesor, 13 septembrie 1968; Feraru Marcela –jurnalist, 14 septembrie 1962; Șandor Teodor –profesor, scriitor, 15 septembrie 1938; Vedinaș Traian –profesor univ., 15 septembrie 1947; Katona Lajos –profesor, sculptor, 16 septembrie 1941; Gale Anuța –solistă, 16 septembrie 1958; Gârdan Gabriel Viorel –preot, 16 septembrie 1977; Pop Ioan – profesor, 16 septembrie 1951; Boldan Mihai –profesor, 17 septembrie 1947; Bihari Adela Francoise –muzicolog, 17 septembrie 1968; Lucaciu Ozana Maria –profesoară, 18 septembrie 1975; Balogh Lucian-Claudiu – profesor, 19 septembrie 1970; Costin I. Nicolae –ofițer, 21 septembrie 1948; Taloș Daniel –profesor, istoric, 21 septembrie 1973; Joikits Attila –profesor, 22 septembrie 1939; Moga Gheorghe –profesor, 23 septembrie 1946; Moldovan Nicolae –profesor, 23 septembrie 1946; Grigoruț Grigore –profesor, dirijor, 23 septembrie 1951; Groza Mircea –arheolog culinar, 23 septembrie 1953; Zaharia Luiza –scriitoare, 23 septembrie 1954; Boda Melinda Elisabeta –antreprenor, 23 septembrie 1973; Moldovan Florin –preot, 23 septembrie 1975; Caba Florian –general de brigadă, 24 septembrie 1947; Pintea Vasile –scriitor, 25 septembrie 1940; Burghele Camelia Corina –etnolog, cercetător, 25 septembrie 1968; Tricu Ana – scriitoare, 25 septembrie 1944; Tegzeș Mihai Valentin –preot, 26 septembrie 1974; Pop Ionuț – preot, 26 septembrie 1980; Talpoș Mihai Florin –antreprenor, 28 septembrie 1976; Czondi János –profesor, 29 septembrie 1955; Domuța Mastan Ileana –solistă, 30 septembrie 1947; Vid Trandafir Viorel –preot, 30 septembrie 1971.

Petru Galiș – 75 de ani de la nașterea învățătorului, istoricului local

Galiș, Petru – învățător, istoric local. N. 10 septembrie 1949, Cizer.

Viața și activitatea: absolvent al Liceului Pedagogic din Cluj (1962-1968). A fost învățător în Cizer (1968-2012). În perioada decembrie 1989 – februarie 1992 a fost primar al comunei Cizer, iar apoi consilier local, conducând comisia pentru cultură. A făcut parte din Consiliul Administrativ al școlii și a fost metodist-formator la Inspectoratul Școlar al Județului Sălaj, coordonând o perioadă activitatea cercului pedagogic al învățământului din bazinul Crasna. Premii: în perioada 2002-2006 a primit Gradația de merit, diploma de Cetățean de Onoare al comunei Cizer (2009), Diploma de Onoare Oameni de seamă ai Sălajului (Zalău, Biblioteca Județeană Sălaj, 2009). A frecventat cenaclul liceului pedagogic din Cluj. Colaborări: Scânteia tineretului, Tribuna școlii, Năzuința, Educație pionierească, Telegraful român, Graiul Sălajului, Gazeta de Duminică, Sălajul Orizont, Caiete Silvane, Tribuna învățământului.A colaborat cu TV Cluj, emisiunea Măsurișul oilor (1992), Sălăjeanul TV,Provocare la lectură (realizator Florica Pop, 2013), Radio România Actualități,emisiunea 365 de muzee (realizator Mihaela Helmis, 2015). 

Opera: Școală veche-n sat străvechi (Zalău, Ed. Școala Noastră, 2007), Cizer – 790 (1219-2009) – file de monografie (Zalău, Ed. Școala Noastră, 2009), Jubileu la Măgura Priei: Măsuriș – 50 (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2016), Cizerul eroic (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Memoria, 2019), Cizer – 800 (1219-2019) (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Monografii, 2019), Pria, plai pastoral – 540 de ani de la atestarea documentară (1481-2021) (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Monografii, 2021). Coautor: Veronica din Sălaj – o poetă uitată (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2001; ediția a 2-a revizuită și adăugită 2012; ediția a 3-a revizuită și adăugită 2023), Boianu Crasnei – 540 de ani de la atestarea documentară (1481-2021) (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Monografii, 2022).

Luiza Zaharia – 70 de ani de la nașterea scriitoarei

Zaharia, Luiza (pseudonim Aurora da Silva) – scriitoare. N. 23 septembrie 1954, Ploiești. 

Viața și activitatea: este licențiată a Facultății de Istorie, Filologie și Științe ale Educației din Alba Iulia. Din anul 1986 este membră a Cenaclului Silvania. A debutat cu versuri, în Tribuna (1987). Premii: Locul IV pe țară la festivalul Cântarea României (1988). Colaborări: Tribuna, Transilvania (Sibiu), Silvania, Ziarul 7,Ifjúmunkás, Luceafărul, Radiodifuziunea Română,emisiunea Clubul artelor etc. Întemeiază săptămânalul Șopârla,care se transformă în Clepsidra (1990) și Ziarul 7 (1994). 

Opera: Senatorul (Cluj-Napoca, Ed. Zalmoxe, 1993), Grădina Maicii Domnului (Cluj-Napoca, Ed. Mesagerul,1996), Tango în economia de piață (1996), Rugă (Zalău, Ed. Silvania, 2006), Grădina Maicii Domnului – 12 povestiri (2009), Grădina Maicii Domnului şi alte povestiri (Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, 2011), Dilema alimentației (2013), Căpşunica – poezii pentru copii (Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, 2014), Ars poetica (Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, 2023), David in The Garden (Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, 2023).În anul 2007 a avut loc premiera piesei de teatru Insula la Casa de Cultură a Sindicatelor Zalău. Prezentă în volumele: Silvania’90 (Cluj-Napoca, Ed. Clusium, 1995),Iuliu Suciu – Poeți sălăjeni ai Cenaclului Silvania (Zalău, Ed. Silvania, 2008).Rămâne nepublicat romanul Xamar.

Maria Conțiș – 65 de ani de la nașterea profesoarei

Conțiș, Maria – profesoară. N. 8 septembrie 1959, Fântânele, com. Rus.

Viața și activitatea: absolventă a Colegiului Universitar de Institutori din cadrul Universității Oradea, specialitatea Institutori-Desen (2003), licențiată în științele educației, specializarea Pedagogia învățământului primar și preșcolar de la aceeași universitate (2008) și a Facultății de Limba și Literatura Română, specializarea Limba și literatura română – Limba și literatura franceză a Universității Spiru Haret – București (2008). A fost profesor suplinitor la Școala Gimnazială Cozla (1978), Școala Gimnazială Halmășd (1979-1980), iar din 1980 este titulară la Școala Gimnazială Gheorghe Munteanu Poiana Blenchii. În perioada 2009-2012 a fost directorul aceleiași școli. A fost profesor metodist la disciplina învățători, secția română (2008-2010, 2013-2014). Din anul 2010 este înscrisă în Registrul Formatorilor în domeniul calității educației, iar din anul 2012 este înscrisă în Registrul Național al Experților în Managementul Educațional. Este membru activ al Asociației Generale a Învățătorilor din România (2010), participând la numeroase congrese și simpozioane internaționale pe teme educaționale. A făcut parte din grupul folcloric feminin al Căminului Cultural din localitate cu care, în perioada 1980-1989, a obținut premii importante la diferite festivaluri. Acest grup vocal folcloric a contribuit la realizarea filmului Popas la Poiana Blenchii, realizat de Radiodifuziunea Română, film căruia i s-a decernat distincţia Cocoşelul de Aur la Festivalul Internaţional de Folclor de la Moscova din anul 1984. Din anul 2000 instruiește Grupul vocal folcloric Poiana al Școlii Gimnaziale din localitate, cu care a participat la festivaluri de etnografie și folclor, naționale și internaționale. În perioada 2009-2015 a participat, cu grupul vocal folcloric pe care îl conduce, la proiectul educațional Cu colinda pe Valea Someșului, Răsună blând spre seară, colinde de Crăciun (derulat de Episcopia Sălajului în perioada 2011-2015) și a participat la proiectul catehetic Bucuria Învierii (derulat de Episcopia Sălajului în 2014). Premii: Distincţia Gheorghe Lazăr clasa a II-a în anul 2006 şi de două ori Gradaţie de Merit în Învăţământ, pe o perioadă de patru ani, respectiv cinci ani: 2006-2010 şi 2014-2020. Colaborări: în perioada 2013-2014 a colaborat cu Editura CD Press având o contribuție importantă în inovarea didactică a publicației DOXI.

Opera: coautor: Școala Gimnazială Gheorghe Munteanu Poiana Blenchii (Cluj-Napoca, Ed. Risoprint, 2012); volume colective: Obiective turistice naturale și antropice în nord-estul județului Sălaj (Zalău, Ed. Școala Noastră, 2011). 

Mihai Valentin Tegzeș – 50 de ani de la nașterea preotului

Tegzeș, Mihai Valentin – preot. N. 26 septembrie 1974, Porț. 

Viața și activitatea: a urmat cursurile de filosofie și teologie ale Seminarului Greco-Catolic din Oradea (1993-1995), Seminarului diecezan din Como (1995-1997), Institutului Pontifical din Roma (1998-1999), Universității Pontificale Gregoriana din Roma (1998-2003) și cursul anual de arhivistică organizat de Școala de Paleografie, Diplomatică și Arhivistică din Vatican (2000-2001). A fost profesor de religie la Liceul Teologic Greco-Catolic din Oradea și titular al unui curs de Teologie Sacramentală la Facultatea de Teologie Greco-Catolică Oradea (2003-2005), colaborator parohial la Parohia Sfânta Familie Zalău (2005-2006). A obținut doctoratul la Universitatea pontificală Antonianum din Roma în anul 2008 cu teza: Un’antropologia della comunione nella Trilogia de Dumitru Stăniloae. Din 2008 este colaborator parohial la Catedrala Greco-Catolică Sf. Nicolae din Oradea și, din 2009, responsabil cu cateheza familiilor din Eparhia Oradea, apoi Vicar Eparhial cu Pastorația Familiilor în Episcopia Greco-Catolică de Oradea.

Opera: Familia tradițională (Baia Mare, Ed. Surorilor Lauretane, 2010), Iubirea riscă și câștigă (Baia Mare, Ed. Surorilor Lauretane, 2010), Frumusețile și piedicile iubirii (Baia Mare, Ed. Surorilor Lauretane, 2011), Puterea sărbătorilor – Meditații pentru suflet la Evangheliile sărbătorilor de peste an (Baia Mare, Ed. Surorilor Lauretane, 2012); traduceri: Mulțumesc pentru că exiști (Baia Mare, Ed. Surorilor Lauretane, 2010), Împăcarea soților (Baia Mare, Ed. Surorilor Lauretane, 2010), Taina căsătoriei. Adevărata identitate a soţilor (Baia Mare, Ed. Surorilor Lauretane, 2012).