Notă: Serviciul bibliografic al Bibliotecii Județene I.S. Bădescu Sălaj adună materiale pentru cuprinderea în Baza de date a județului Sălaj și reactualizarea informațiilor cuprinse în dicționarul biobibliografic: Sălaj – Oameni și Opere. Îi includem în acest proiect pe toți cei care au contribuit la dezvoltarea social-culturală a județului (literatură, istorie, geografie, tehnică, muzică, artă, sport etc.), indiferent de naționalitate. Baza de date se completează permanent (bibliografic_bjs@yahoo.com).
Chirilă Adina Livia – profesoară, 1 octombrie 1964; Abraham Florin – istoric, 1 octombrie 1975; Buciu Angela – solistă, 5 octombrie 1942; Man Nicolae – artist plastic, 8 octombrie 1956; Neaga Simion Ioan – artist plastic, 8 octombrie 1976; Szőke Ana – coregraf, 8 octombrie 1964; Mirișan Ligia Valentina – notar, 8 octombrie 1981; Borca Irimia – profesor, 9 octombrie 1937; Tőtős János – pastor, poet, 9 octombrie 1947; Lascu Eugenia Maria – învățătoare, 10 octombrie 1963; Pădurean Pop Maria – profesoară, 11 octombrie 1957; Teieru Cristina Georgeta – profesoară, 11 octombrie 1966; Pop Viorica – profesoară, 12 octombrie 1950; Szabó Tibor András – actor, 13 octombrie 1957; Nagy Ágnes Magdolna – învățătoare, 13 octombrie 1966; Puie Oliviu – jurist, 14 octombrie 1957; Baican Gavril – inginer, 15 octombrie 1942; Vaida Simion – profesor, 15 octombrie 1942; Crihan Eugen – profesor, 15 octombrie 1954; Cantor Maria – inginer, 16 octombrie 1954; Maja Călin – preot, 16 octombrie 1970; Mărieș Ancuța Ioana – medic, scriitoare, 16 octombrie 1972; Jugrestan Ioan – pictor, 19 octombrie 1949; Medve Aurel – profesor, istoric local, 19 octombrie 1950; Țârlea Marcel Doru – sportiv, 19 octombrie 1966; Torje Lucian Paul – inginer software, 19 octombrie 1982; Mirgheșiu Teofil – profesor, 20 octombrie 1938; Mishol Agi – poetă, 20 octombrie 1947; Bota Iordache – psiholog, 20 octombrie 1957; Abraham Pavel – jurist, 21 octombrie 1948; Crihan Catița – profesoară, 22 octombrie 1955; Tőtős Áron – istoric, muzeograf, 22 octombrie 1990; Bârjac Dumitru – profesor, 23 octombrie 1942; Tusan Maria – profesoară, 23 octombrie 1965; Szőnyi Levente – preot, 23 octombrie 1975; Seling Pop Rodica – profesoară, solistă, 24 octombrie 1975; Cicortaș Cornel – prozator, 26 octombrie 1944; Megheșan Dumitru – preot, 26 octombrie 1954; Lakó Éva – muzeograf, arheolog, 27 octombrie 1935; Blaj Ștefan – medic, 27 octombrie 1950; Sabău Ioana Daniela – antreprenor, 28 octombrie 1985; Pop Nicolaie – inginer, 30 octombrie 1961.
Aurel Medve – 75 de ani de la nașterea profesorului
Medve, Aurel – profesor. N. 19 octombrie 1950, Năpradea.
Viața și activitatea: absolvent al Facultății de Biologie-Geografie, secția geografie, din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași (1973). În perioada 1973-1975 a fost profesor la Școala Gimnazială Gâlgău Almașului, apoi director coordonator la Școala Gimnazială Bălan (1975-1979). Din anul 1980 este profesor în Năpradea, fiind și director coordonator. A participat la numeroase simpozioane/congrese de nivel județean și național, a publicat numeroase articole în reviste de specialitate și în presa locală. Fiind director de școală a contribuit la dezvoltarea și modernizarea bazei didactico-materiale a unităților de învățământ de pe raza comunei Năpradea. Începând din anul 1980 a condus Cercul de Turism Montan Samus 2000, obținând numeroase trofee la concursuri naționale: Busola de aur, Busola de argint, Busola de bronz, Caseta de cristal, Miorița, Gențiana, Cutezătorii, Chemarea Munților, precum și alte premii și mențiuni. Pentru activitatea didactică deosebită a primit titlul de Profesor evidențiat (1985), precum și distincția Gheorghe Lazăr (2008).
Opera: Fascinația munților-drumeții și expediții școlare montane (Zalău, Editată de CCD și Administrația Taberelor Școlare Sălaj, 1996), Fascinația muntelui – drumeții și expediții școlare montane (Zalău, Ed. Lekton, 1997), Năpradea – locuri, oameni și fapte (Zalău, Ed. Silvania, 2002), Pe urmele unor legende din Carpați (Zalău, Ed. Silvania, 2004), Dor de munte (Zalău, Ed. Silvania, 2005), Poezii, cântece și reflecții despre munte (Zalău, 2005), Fragmente de jurnal (Zalău, editată de ISJ Sălaj, Școala Gimnazială Traian Crețu Năpradea și Cercul de Turism Montan Samus 2000, 2006), Dor de munte (2006), Monografia școlii din Năpradea (Zalău, Ed. Școala Noastră, 2017), Nume de locuri în comuna Năpradea (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Monografii, 2020), Monografia satului Traniș (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Monografii, 2022, din 2023 și în format electronic), Monografia satului Vădurele (Zalău, Colecția Monografii, Ed. Caiete Silvane, 2023). Coautor: Năpradea din sufletul meu – contribuții la monografia satului (Zalău, Ed. Silvania, 2006), Ghidul ariilor protejate din județul Sălaj (Zalău, Ed. Școala Noastră, 2008), Obiective turistice naturale și antropice în partea de nord-est a județului Sălaj (Zalău, Ed. Școala Noastră, 2011), Comori ale naturii în orizontul local al comunei Năpradea (Zalău, Ed. Școala Noastră, 2012), Năpradea, între Someș și Gura Cerului (Zalău, Colecția Monografii, Ed. Caiete Silvane, 2024).
Lakó Éva – 90 de ani de la nașterea muzeografului și arheologului
Lakó Éva (Lakóné Hegyi Éva) – muzeograf, arheolog. N. 27 octombrie 1935, Chinteni, județul Cluj.
Viața și activitatea: a absolvit Facultatea de Istorie – Universitatea Bolyai din Cluj (1957). A lucrat ca muzeograf, arheolog la Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău (1957-1991), din anul 1976 fiind muzeograf principal, până la pensionare. După specializarea sa în arheologia epocii pietrei și a bronzului, s-a ocupat de săpăturile arheologice ale așezărilor datând din aceste perioade (Zăuan, Zalău, Crasna, Bocșa, Cehei etc.). S-a ocupat și de cercetări de suprafață, cartografiind punctele de vestigii arheologice din epocile amintite. A fost prezentă cu lucrări științifice la sesiunile și simpozioanele organizate de Muzeul din Zalău și de alte muzee din țară. În colaborare cu Alexandru Matei a alcătuit Repertoriul siturilor și pieselor arheologice din epoca romană de pe teritoriul județului Sălaj (1979). A scris primele repertorii ale Muzeului Județean de Istorie și Artă din Zalău: Repertoriul topoarelor de aramă din județul Sălaj (1979); Repertoriul topografic al epocii pietrei și al perioadei de tranziție spre epoca bronzului în județul Sălaj (1981); Repertoriul topografic al epocii bronzului și hallstattului timpuriu în județul Sălaj (1983). Din 1989 a fost membră a Asociației Culturale Haáz Rezső din Odorheiu Secuiesc, a Asociației Szilágy Társaság din Zalău, a Societății Muzeului Ardelean, vicepreședinte, din 2010 președintă a Societății Culturale a Maghiarilor din Transilvania – Filiala Zalău (EMKE), membră a Asociației Wesselényi Kollégium Baráti Társasága din Zalău, a Asociației pentru Protejarea Monumentelor din Partium și Banat, membru fondator UDMR – filiala Sălaj. Premii: Premiul II pentru lucrarea Szikszai Lajos, az elfelejtett alispán (Szikszai Lajos – un subprefect uitat) (Varadinum 2001), Diploma și placheta Pro Partium új évezred (Mileniul nou – Pro Partium) (Oradea, 2001), Diploma și placheta Pro Zilah Életműdíj (Zalău, 2002), Placheta Fadrusz (Zalău, 2002), placheta Credință Cetății (Zalău, 2003), Distincția Fényes Elek (Oradea, 2003), Diploma și placheta Petri Mór (Zalău, 2006), Cetățean de Onoare al municipiului Zalău (2006), Diplomă și plachetă Együtt a Szilágyságért (UDMR, 2010), Diploma de Excelență pentru întreaga activitate în slujba muzeografiei și arheologiei (Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniul Național Sălaj, 2010), Diplomă din partea Societății Culturale a Maghiarilor din Transilvania (EMKE, 2012, 2015), medalia de merit Teleki Pál Érdemérem (2015, Bethlen Gábor Alapítvány), Distincția Szilágysági Magyarok (Fundația Báthory István, Șimleu Silvaniei, 2021). A semnat peste 100 de lucrări științifice. Colaborări: Probleme de muzeografie (Cluj), Drum Nou (Zalău), Falvak Dolgozó Népe, Előre, Művelődés, Szilágysági Szó respectiv Szilágyság (Zalău), Zilahi Napok, Acta Mvsei Porolissensis, Acta Mvsei Napocensis, Limes, Hepehupa, Erdélyi Múzeum (vol. LIX, LXIII), Caiete Silvane.
Opera: volume colective: Tezaure monetare din nordul Transilvaniei sec. XVI-XVIII (Zalău, 1970), Catalogul colecției de geme romane (Zalău, 1973), Zalăul pe treptele istoriei (Zalău, 1973), Erdélytörténeti könyvek vol. I (Debrețin, 1997), Szilágysági magyarok (Maghiarii din Sălaj) (București, Cluj-Napoca, Ed. Kriterion, 1999), Ahol sírjaink domborulnak – Partiumi temetők (Unde se ridică mormintele noastre – Cimitire din Partium) (Partiumi füzetek, nr. 7) (Oradea, 1999), A szabadságharc zászlaja alatt (Sub drapelul luptei pentru libertate) (Partiumi füzetek, nr. 13) (Oradea, 2000), Turulmadaras emlékműveink (Partiumi füzetek, nr. 20) (Oradea, 2002); Istennel a hazáért és a szabadságért (Cu Dumnezeu pentru patrie și libertate) (Partiumi füzetek, Oradea, 2004); Szívekben égjen a láng – Fadrusz János emlékkönyv (Cluj-Napoca, 2004), Örökségünk védelmében. Egyháztörténeti értékek gondozása a Királyhágómelléki Református Egyházkerületben (Oradea, 2004); 800 éves Szilágyperecsen (Pericei – 800 de ani) (Zalău, 2005), Nagydoba és Kisdoba a változó időben (Zalău, 2017).
Viorica Pop – 75 de ani de la nașterea profesoarei
Pop, Viorica – profesoară. N. 12 octombrie 1950, Podișu, com. Ileanda.
Viața și activitatea: a absolvit Facultatea de Filologie din cadrul Universității Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca (1979). Este profesoară la Școala Gimnazială Șimișna (1973-prezent), a îndeplinit funcția de director la aceeași școală (1992-1996). Distincții: Diploma Gheorghe Lazăr pentru Activitate Profesională și de performanță în ultimii 25 de ani (Ministerul Învățământului, 2009). A înființat (împreună cu soțul) și coordonat postul de radio cu circuit închis: Radio Școala Șimișna (2000-2008). A fost redactor și coordonator al revistei școlare Floare Albastră. Colaborări: Școala Noastră, Graiul Sălajului, Gutenberg (Arad).
Opera: Cuvinte în oglinda sufletului – poezii (Zalău, TehnoPrint, 2007), Gramatica limbii române – noțiuni teoretice și exerciții. Pentru elevi, învățători și profesori. Evaluare Națională, admitere învățământ superior, definitivat, grade didactice (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2024); coautor: Șimișna 700: istorie, tradiții, destine (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2015).
Ștefan Blaj – 75 de ani de la nașterea medicului
Blaj,Ștefan – medic. N. 27 octombrie 1950, Treznea.
Viața și activitatea: absolvent al Facultății de Medicină Generală din cadrul Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila din București (1975). A fost medic la Șimleu Silvaniei la U.M. 01307 și la Spitalul din aceeași localitate până în anul 1981. În anul 1983 a devenit medic specialist de boli interne și începe a doua specializare în cardiologie, pe care o termină în anul 1989, apoi devine medic primar în boli interne (1990). Din anul 1993 a fost șeful Secției Medicale I din Spitalul Militar Central București, pe care o transformă în 1995 în clinică. Tot din 1995 este șef de lucrări la UMF Carol Davila, șeful Clinicii Medicale din Spitalul Clinic Militar Central. În anul 1999 a obținut doctoratul cu teza Studiul ficatului în colagenozele majore. Este membru fondator al Societății Române de Osteoporoză, membru fondator al Societății Naționale de Medicină Internă și secretar al acesteia între 1997-2004, secretar general Balkan Military Medical Committee 1997-2003, președinte BMMC 2003-2004, membru al Advisory Board of Balkan Military Medical Review 1997-2004, membru în Colegiul de redacție al Revistei de Medicină Internă și al Revistei Române de Osteoporoză. Este membru corespondent al Academiei de Științe din New York. În anul 1995 a înființat Fundația General Mr. Dr. Constantin Zamfir. Este organizatorul unor manifestări științifice naționale și internaționale. Colaborări: Revista de Medicină Militară, Revista Română de Osteoporoză, Revista de Reumatologie, Revista de Medicină internă, Viața medicală, Revista de Medicină și Psihologie Aeronautică, Balkan Military Medical Review, Acta hepato-gastroenterologică.
Opera: Medicină internă. Sinteze pentru studenții și rezidenții institutului medico-militar (București, Ed. Universității Carol Davila, 1997). Coautor: Medicină internă – Teste (București, Ed. Universitară, 1998). Volume colective:Ascitele: probleme actuale de diagnostic și tratament (București, Ed. Universitară Carol Davila, 2001), Sindromul X metabolic – o problemă în medicina internă (București, Ed. Medicală Amaltea, 2003).
Catița Crihan – 70 de ani de la nașterea profesoarei
Crihan, Catița (pseudonim Zoe Crihan) – profesoară. N. 22 octombrie 1955, Pocola, județul Bihor.
Viața și activitatea: absolventă a Facultății de Istorie-Filosofie, secția filosofie-istorie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (1978), master în Administrație Publică la aceeași universitate. A fost profesoară de științe sociale la Liceul Al. Papiu Ilarian din Zalău (1978-1981), Liceul Voievodul Gelu (1981-1990), Liceul Mihai Viteazul (1990-2000), a fost director la Direcția Relații cu Publicul din cadrul Primăriei Municipiului Zalău, a susținut cursuri de politologie și filosofie la Filiala Zalău a Universității Vasile Goldiș – Arad. Din anul 2005 până la pensionare a ocupat funcția de Director în cadrul Direcției Managementul Proiectelor, Relații Externe și Dezvoltare Regională din cadrul Consiliului Județean Sălaj, coordonând proiecte de mare amploare pentru județ, Sălajul fiind, în acea perioadă, județul care a câștigat cele mai multe proiecte cu finanțare europeană din țară. Colaborări: Napoca universitară (Cluj-Napoca), Școala Noastră, Alma Mater Porolissensis.
Opera: volume colective: Interpretări de texte filosofice (Zalău, Ed. Gil, 1996), Momente ale gândirii politice, 2 vol. (Zalău, Ed. Alma Mater Porolissensis, 2002).
Florin Leontin Abraham – 50 de ani de la nașterea istoricului
Abraham, Florin Leontin – istoric. N. 1 octombrie 1975, Jibou.
Viața și activitatea: absolvent al Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, specializare în istorie și relații internaționale (1998). În 1999 a finalizat cursurile de masterat, obținând competențe în Studii aprofundate în istorie și relații internaționale, iar în 2006 a obținut titlul de doctor în istorie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, cu lucrarea Sistemul politic din România: 1989-2004. În perioada 24-29 martie 2009 a făcut un stagiu de pregătire și formare de traineri – Training of the Trainers la Fundația Friedrich Ebert România, în iulie 2011 a urmat un alt stagiu de cercetare-documentare la Universitatea Central-Europeană din Budapesta, iar în iulie 2012 a făcut un stagiu de cercetare-documentare la Universitatea din Oxford (Institutul Cantemir), Marea Britanie. În perioada februarie 2011 – ianuarie 2013 a urmat studii postdoctorale la Școala postdoctorală Valorificarea identităților culturale în procesele globale la Academia Română, cu proiectul Provocări epistemologice ale totalitarismului. O metodologie a studiului regimurilor comuniste, iar în 2019 urmează Școala de Studii Avansate a Academiei Române, dobândind abilitarea în domeniul Istorie. Este cercetător științific (1999 – asistent de cercetare, 2002 – cercetător științific, 2006 – cercetător principal III, 2017 – cercetător științific II, cercetător științific I – 2023) și director din 2022 în cadrul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului, a fost lector universitar (2013-2020) și conferențiar universitar (din 2020) la Școala Națională de Studii Politice și Administrative București. Din 2014 este reprezentantul României în Consiliul Director al Rețelei Europene Memorie și Solidaritate, între 2012 și 2018 este membru al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, iar între anii 2002 și 2016 este director în cadrul Fundației Institutului Social Democrat Ovidiu Șincai București. Este evaluator proiecte de cercetare în cadrul CNCSIS/UEFISCDI (2008-2010; 2022-2023), membru al echipei europene de cercetare pentru proiectul Next Left la Institutul Karl Renner din Viena și Fundația Europeană pentru Studii Progresiste de la Bruxelles (2009-2011), expert al panelului Cultura în cadrul proiectului Consolidarea cadrului pentru creșterea calității serviciilor publice și pentru sprijinirea dezvoltării la nivel local (17 aprilie – 16 noiembrie 2018) și expert în cadrul proiectului Consolidarea capacității autorităților administrației publice centrale de a optimiza procese de gestionare a organizării și desfășurării în România a evenimentelor sportive majore (16 august 2019 – 15 februarie 2020), derulat de Școala Națională de Studii Politice și Administrative. Este consilier la cabinetul Ministrului Sănătății (2021-2022) și consilier onorific din 2022. Premii: medalia aniversară Academia Română, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, 1993-2018, 25 de ani de activitate – 20 noiembrie 2018; diploma Meritul Academic, acordată de Academia Română în 16 decembrie 2016; Diploma de onoare acordată de Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, Centrul de Studii Ruse și Sovietice Florin Constantiniu – 13 decembrie 2017; medalia aniversară Academia Română, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, 1993-2013, 20 de ani de activitate și Diploma de merit – 26 septembrie 2013; medalia aniversară Academia Română, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, 1993-2008, 15 ani de activitate și diploma de Fondator al Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului, Academia Română, INST – 15 ani de activitate – 12 iunie 2008. Participări la proiecte și granturi de cercetare:expert în cadrul proiectului Consolidarea capacității autorităților administrației publice centrale de a optimiza procese de gestionare a organizării și desfășurării în România a evenimentelor sportive majore; membru al echipei de cercetare câștigătoare a unui minigrant de 25.000 lei, având titlul The Communicative Construction of Public Problems in Contemporary Romania: the Media and the Public Sphere; proiectul de cercetare (obținut prin concurs) Provocări epistemologice ale totalitarismului. O metodologie a studiului regimurilor comuniste; grantul de cercetare pentru realizarea studiului Implications for the Korean Unification: Romanian Case; membru al echipei proiectului Instrumente digitale pentru studiul totalitarismului. A participat, în calitate de autor unic, la peste 50 de conferințe internaționale, în țară și în străinătate, cărora li se adaugă alte 40 de conferințe naționale. În plus, în perioada în care a activat la Institutul Ovidiu Șincai, a fost coautorul și coordonatorul a 29 de rapoarte de analiză politică.
Colaborări: Arhivele totalitarismului, Eurolimes, Anuarul Institutului de Istorie George Barițiu,The Romanian Review of European Governance Studies, Studii și Materiale de Istorie Contemporană, Caietele Echinox, Journal of Media Research, Academica, Analele Universității din Oradea, Satu Mare. Studii și comunicări, Buletinul Cercurilor Științifice Studențești Arheologie-Istorie.
Opera: România de la comunism la capitalism, 1989-2004. Sistemul politic (București, Ed. Tritonic, 2006), Transformarea României: 1989-2006. Rolul factorilor externi (București, Ed. Academia Română; Ed. Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, 2006), Provocări epistemologice ale totalitarismului. O metodologie a studiului regimurilor comuniste (București, Ed. Muzeul Național al Literaturii Române, 2013), Romania since the Second World War: A Political, Social and Economic History (London, New York, Ed. Bloomsbury Academic, 2016). Coautor: Mecanisme represive în România (1945-1989). Dicționar biografic A-C (București, Ed. Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, 2001), Mecanisme represive în România (1945-1989). Dicționar biografic D-G (București, Ed. Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, 2003), Mecanisme represive în România (1945-1989). Dicționar biografic H-L (București, Ed. Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, 2004), Mecanisme represive în România (1945-1989). Dicționar biografic M (București, Ed. Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, 2005), Mecanisme represive în România (1945-1989). Dicționar biografic N-O (București, Ed. Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, 2006), Mecanisme represive în România (1945-1989). Dicționar biografic P (București, Ed. Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, 2007), Doctrine și partide politice europene (București, Ed. Centru Român de Studii Regionale, 2007), Colectivizarea agriculturii în România. Cadru legislativ: 1949-1962 (București, Ed. Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, 2007), Mecanisme represive în România (1945-1989). Dicționar biografic Q-R (București, Ed. Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, 2008), Mecanisme represive în România (1945-1989). Dicționar biografic S-Ș (București, Ed. Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, 2009), Mecanisme represive în România (1945-1989). Dicționar biografic T-Z (București, Ed. Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, 2011), România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Represiunea. vol. I A-E (București, Ed. Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, 2011), România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Represiunea. vol. II F-O (București, Ed. Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, 2012), România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Represiunea. vol. III P-R (București, Ed. Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, 2016). Volume colective: Sovietizare în Nord-Vestul României (1944-1950) (Satu Mare, Ed. Muzeului Sătmărean, 1996), Familie și societate. Studii de istorie a Transilvaniei (Cluj-Napoca, Ed. Clusium, 1999), Democrație și totalitarism în Europa Centrală, între aspirație și realitate, în sec. XIX-XX (Satu Mare, Ed. Muzeului Sătmărean, 2001), Societate și civilizație (Târgu Mureș, Ed. Dimitrie Cantemir, 2002), Un destin și o viață. Omagiu profesorului Radu Ciuceanu la 75 de ani (București, Ed. INST, 2003), Repere ale dezvoltării la început de mileniu (Târgu Mureș, Ed. Dimitrie Cantemir, 2004), Social-democrația contemporană, între tradiție și globalizare (București, Ed. Mondo Media, 2004), Rezistența anticomunistă – între cercetarea științifică și valorificarea muzeală (Cluj-Napoca, Ed. Argonaut, 2006), Partide politice și minorități naționale din România în secolul XX (Sibiu, Ed. Lucian Blaga, 2006), Partide politice și minorități naționale din România în secolul XX, vol. II-V (Sibiu, Ed. Techno Media, 2007, 2008, 2009, 2010), Iluzia anticomunismului. Lecturi critice ale Raportului Tismăneanu (Chișinău, Ed. Cartier, 2008), Next Left. Renewing Democracy (FEPS, Brussels, 2009), Relații internaționale și studii de istorie. Omagiu profesorului Constantin Bușe (București, Ed. Universității, 2009), Criticatac. Antologie I (2010-2011) (Chișinău, Ed. Cartier, 2011), Next Left. Towards a New Strategy (FEPS, Brussels, 2011), Partide politice și minorități naționale din România în secolul XX, vol. VI (Cluj-Napoca, Ed. Kriterion, Ed. Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, 2011), Prăbușirea imperiului roșu. Lecții în retrospectivă (Târgoviște, Ed. Cetatea de Scaun, 2012), Press, Propaganda and Politics: Cultural Periodicals in Francoist Spain and Communist Romania (Newcastle upon Tyne, Ed. Cambridge Scholars Publishing, 2013), Învățământul de partid și școlile de cadre în România comunistă. Context național și regional (Iași, Ed. Universității Al. I. Cuza, 2014), Șapte teme fundamentale pentru România (București, Ed. Rao, 2014), Lessons of Transformation for Korean Unification (Seul, Korea Institute for National Unification, 2014), Seiben Hauptthemen fur Rumanien im Jahr 2014 (București, Ed. Rao, 2015), Secret Agents and the Memory of Everyday Collaboration in Communist Eastern Europe (London, New York, Ed. Anthem Press, 2017) ș.a. Volum editat: 1989, Annus Mirabilis. Three Decades After: Desires, Achievements, Future (București, Comunicare.ro, 2020). Volum în pregătire: Disinformation in Memory Politics. Theory, policy and practice in Europe, London, Routledge.
Szőnyi Levente – 50 de ani de la nașterea preotului reformat
Szőnyi Levente – preot reformat. N. 23 octombrie 1975, Șimleu Silvaniei.
Viața și activitatea: absolvent al Institutului Teologic Protestant din Cluj-Napoca (1999). Între anii 1999-2000 a fost preot paroh la Parohia Reformată Ratin, în perioada 2000-2015 preot paroh la Parohia Reformată Lompirt. Din anul 2015 și până în prezent este preot paroh la Parohia Reformată Nușfalău. Între anii 2004-2010 a fost protopop adjunct, în perioada 2010-2016 protopop, iar din anul 2016 și până în prezent este din nou protopop adjunct la Protopopiatul Reformat Șimleu Silvaniei. Este fondator (2002) și redactor-șef al ziarului Gyertyaláng (lunar).Din anul 2004 a reînființat și a devenit redactorul calendarului Szilágysági Református Naptár (Almanahul Reformat Sălăjean).
Opera: volume colective: Szilágylompért (Lompirt) (monografie, Zalău, 2002), Szilágysági Református Naptár 2005–2025 (anual)(Almanahul Reformat Sălăjean) (și redactor, Protopopiatul Reformat Șimleu Silvaniei, 2004-2023), Állomásaink (carte de rugăciuni și lecții pentru credincioși) (și redactor, Șimleu Silvaniei, Protopopiatul Reformat, 2005); redactor al volumului Szilágylompért (Lompirt) (monografie, Zalău, 2009); Legyen meg a te akaratod (carte de rugăciuni) (și redactor, Șimleu Silvaniei, Protopopiatul Reformat, 2015), Mindennapi kenyerünk (carte de rugăciuni) (și redactor, Șimleu Silvaniei, Protopopiatul Reformat, 2016), Erőforrás (carte de rugăciuni și lecții pentru credincioși) (și redactor, Șimleu Silvaniei, Protopopiatul Reformat, 2017), A Lélek hárfája (carte de rugăciuni) (și redactor, Șimleu Silvaniei, Protopopiatul Reformat, 2021).
Rodica Pop Seling – 50 de ani de la nașterea profesoarei, solistei de muzică populară
Seling Pop, Rodica – profesoară, solistă de muzică populară. N. 24 octombrie 1975, Șimleu Silvaniei.
Viața și activitatea: absolventă a Academiei de Muzică Gh. Dima Cluj-Napoca (1998-2003), a unui master la Academia de Muzică Gh. Dima Cluj-Napoca (2003-2005), master la Universitatea de Științe Economice Valahia (Târgoviște, 2005-2007). În perioada 1995-1998 a activat în cadrul Ansamblului Artistic Profesionist Transilvania din Baia Mare. A susținut numeroase concerte și recitaluri (1998-2005). Din anul 2004 este profesoară la Liceul de Artă Ioan Sima din Zalău. Este membră a Ansamblului Artistic Profesionist Porolissum (din 2002) și a corului Camerata Academica Porolissensis (din 2004). Din 2011 este realizator de emisiuni folclorice la studioul de televiziune Hora, iar în perioada 2021-2024 a fost și Manager al Casei Municipale de Cultură Zalău. Aparticipat la: simpozion interjudețean Festivalul Coral de Primăvară de la Câmpia Turzii cu corul Camerata Academica Porolissensis ca solist vocal, Festivalul Coral Tudor Jarda (Năsăud, mai 2008); a susținut recitaluri de arii și lieduri sub genericul Festum Alumni organizate de Facultatea de Muzică din Piatra Neamț (2005, 2008),a participat la Festivalul Coral de Muzică Religioasă Bartolomeu Anania (Bistrița, 2011), la numeroase emisiuni TV și Radio, atât la posturile naționale, cât și teritoriale. Diplome: Diplomă pentru prezența activă în viața culturală a Cetății, acordată de către Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Sălaj, Diplomă de Excelență pentru promovarea culturii și spiritualității românești din Ardeal din partea Organizației Naționale a Femeilor Liberale din România, TESTIMONIUM LABORIS pentru prestația artistică la Olimpiadele Naționale de Arte vizuale, Arhitectură, Istoria Artelor și Muzică (Bacău, 2008), Diplomă de Excelență pentru participarea în calitate de Profesor coordonator la Olimpiada Națională de Interpretare Vocală și Studii Teoretice (Bistrița, 2010), Certificat de recunoaștere acordat de Fundația Culturală TerrArmonia,Diplomă de Excelență pentru implicarea și susținerea performanțelor Ansamblului Artistic Profesionist Porolissum (Zalău, 2010), Diplomă de Onoare cu ocazia aniversării a 15 ani de activitate a Ansamblului Artistic Profesionist Porolissum,acordată de Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Național Sălaj (2010), Diplomă de Excelență pentru competență și dăruire în pregătirea elevilor la concursurile de specialitate și pentru promovarea imaginii școlii – Liceul de Artă Ioan Sima (Zalău, 2010). Premii: Trofeul Festivalul concurs Moștenitorii, organizat de Societatea Română de Televiziune (1990), Premiul I la Festivalul concurs Dor de Cântec și de Joc (Plesca, jud. Sălaj, 1993), Premiul I la Festivalul concurs Alină-te dor, alină (Cicârlău, jud. Maramureș, 2001), Trofeul Festivalului de Interpretare a Romanței Poveste de toamnă (Baia Mare, 2014), Trofeul Festivalului Concurs de Interpretare a Romanței Te-aștept pe același drum – In memoriam Valer Ponoran (2015), Trofeul Festivalului de Interpretare a Romanței Roze pe Bega (Timișoara, 2015), Trofeul Festivalului Național de Interpretare a Romanței Crizantema de Aur (Târgoviște, 2015), precum și numeroase alte premii.
Opera: materiale audio imprimate: Doru-i dor și-i greu de dus (vol. I, 1997), Scumpă m-o ținut maica (vol. II, 2005) și alte înregistrări.
Ioan Hendea – 180 de ani de la nașterea învățătorului
Hendea, Ioan – învățător. N. 22 octombrie 1845, Pericei – m. 15 aprilie 1913, Vârșolț.
Viața și activitatea: a început școala la Vârșolț, a continuat-o la Pericei și Șimleu Silvaniei. În toamna anului 1857 s-a înscris în clasa I a Gimnaziului Minoriților din Șimleu pe care l-a absolvit în 1861. Fără voia părinților se înscrie în clasa a V-a a gimnaziului din Oradea, pe care îl continuă la Cluj. Lipsit de orice mijloace materiale, Ioan Hendea se vede nevoit să se întoarcă în satul natal, unde rămâne ucenic timp de trei ani la moara tatălui său. La îndemnul vicarului Silvaniei, Demetriu Coroianu și din dorința de a învăța și de a deveni învățător, urmează la Năsăud vestita preparandie, condusă de pedagogul Vasile Petri. Astfel, la 30 iunie 1865, obține diploma de învățător, fiind calificat pur eminent. În toamna aceluiași an este numit învățător la Vârșolț, unde timp de patru ani desfășoară o muncă susținută pe tărâm cultural. Vestea realizărilor lui Ioan Hendea s-a răspândit în mai multe sate, astfel încât sătenii au dorit să-l aibă în mijlocul lor. În toamna anului 1869, Ioan Hendea își continuă activitatea la Șeredeiu până în anul 1872. La 29 aprilie 1872, Hendea este rechemat la Vârșolț, unde își continuă activitatea timp de cinci ani. În iunie 1877 pleacă la Cehei, unde își desfășoară activitatea timp de trei ani, iar din 1880 până în 1905 a activat la Recea, unde s-a bucurat de un sprijin deosebit din partea autorităților locale și a sătenilor. Ioan Hendea a fost unul dintre inițiatorii Reuniunii Învățătorilor Români Sălăjeni, făcând parte, încă de la început, din comitetul de conducere, fiind secretarul acesteia timp de peste 30 de ani. În adunările generale ale reuniunii, Ioan Hendea ține numeroase prelegeri, militând pentru apărarea drepturilor învățătorilor români. În acea perioadă, Gavril Trifu lansează ideea de unire a tuturor învățătorilor români din Ardeal într-o Alianță puternică. În 1904, Ioan Hendea este delegat din partea R.Î.R.S. la Congresul convocat la Cluj pentru înființarea acestei alianțe, care a fost zădărnicită de guvernul maghiar. În anul 1905 se pensionează. Un an mai târziu demisionează din funcția de secretar al R.Î.R.S. și se retrage la Vârșolț, unde se stinge din viață la 15 aprilie 1913.
