Notă: Serviciul bibliografic al Bibliotecii Judeţene I.S. Bădescu Sălaj adună materiale pentru cuprinderea în Baza de date a județului Sălaj și reactualizarea informațiilor cuprinse în dicţionarul biobibliografic: Sălaj – Oameni şi Opere. Îi includem în acest proiect pe toţi cei care au contribuit la dezvoltarea social-culturală a judeţului (literatură, istorie, geografie, tehnică, muzică, artă, sport etc.), indiferent de naţionalitate. Baza de date se completează permanent (bibliografic_bjs@yahoo.com).
Chirilă Adina Livia – profesoară, 1 octombrie 1964; Abraham Florin – istoric, 1 octombrie 1975; Buciu Angela – solistă, 5 octombrie 1942; Man Nicolae – artist plastic, 8 octombrie 1956; Neaga Simion Ioan – artist plastic, 8 octombrie 1976; Szőke Ana – coregraf, 8 octombrie 1964; Mirișan Ligia Valentina – notar, 8 octombrie 1981; Borca Irimia – profesor, 9 octombrie 1937; Tőtős János – pastor, poet, 9 octombrie 1947; Lascu Eugenia Maria – învățătoare, 10 octombrie 1963; Pădurean Pop Maria – profesoară, 11 octombrie 1957; Teieru Cristina Georgeta – profesoară, 11 octombrie 1966; Pop Viorica – profesoară, 12 octombrie 1950; Szabó Tibor András – actor, 13 octombrie 1957; Nagy Ágnes Magdolna – învățătoare, 13 octombrie 1966; Puie Oliviu – jurist, 14 octombrie 1957; Baican Gavril – inginer, 15 octombrie 1942; Vaida Simion – profesor, 15 octombrie 1942; Crihan Eugen – profesor, 15 octombrie 1954; Cantor Maria – inginer, 16 octombrie 1954; Molnár János – preot, 16 octombrie 1955; Maja Călin – preot, 16 octombrie 1970; Mărieș Ancuța Ioana – medic, scriitoare, 16 octombrie 1972; Jugrestan Ioan – pictor, 19 octombrie 1949; Medve Aurel – profesor, istoric local, 19 octombrie 1950; Țârlea Marcel Doru – sportiv, 19 octombrie 1966; Torje Lucian Paul – inginer software, 19 octombrie 1982; Mirgheșiu Teofil – profesor, 20 octombrie 1938; Mishol Agi – poetă, 20 octombrie 1947; Bota Iordache – psiholog, 20 octombrie 1957; Abraham Pavel – jurist, 21 octombrie 1948; Crihan Catița – profesoară, 22 octombrie 1955; Tőtős Áron – istoric, muzeograf, 22 octombrie 1990; Bârjac Dumitru – profesor, 23 octombrie 1942; Tusan Maria – profesoară, 23 octombrie 1965; Szőnyi Levente – preot, 23 octombrie 1975; Seling Pop Rodica – profesoară, solistă, 24 octombrie 1975; Cicortaș Cornel – prozator, 26 octombrie 1944; Megheșan Dumitru – preot, 26 octombrie 1954; Lakó Éva – muzeograf, arheolog, 27 octombrie 1935; Blaj Ștefan – medic, 27 octombrie 1950; Sabău Ioana Daniela – antreprenor, 28 octombrie 1985; Pop Nicolaie – inginer, 30 octombrie 1961.
Wesselényi Miklós sen. – 215 ani de la moartea baronului, politicianului
Wesselényi Miklós sen. – baron, politician. N. 11 decembrie 1750, Jibou – m. 25 octombrie 1809, Jibou.
Viața și activitatea: a studiat la Institutul Reformat din Cluj. A intrat în armată în anul 1767, la vârsta de 17 ani, ofițer în regimentul de husari Bethlen, din 1 iunie 1769 până în anul 1772 a fost locotenent în Galiția apoi, până la 1 august 1778, a fost căpitan. Intrând în conflict cu disciplina militară în anul 1778 a abandonat cariera militară cu rangul de căpitan. A devenit renumit și în Galiția, ca spadasin. Din anul 1777 a trăit la Jibou. A fost preocupat de scriitorii francezi, mai ales de Voltaire. A intrat în conflict cu Haller János (conte), asediind Castelul Haller. Din acest motiv a fost închis la Cetatea Kufstein, din anul 1781. După opt ani de detenție, la 15 decembrie 1789 a fost eliberat. Din anul 1791, până în 1809, a participat activ (cu discursuri) la fiecare dietă din Transilvania, fiind unul dintre conducătorii opoziției. În anul 1795 a construit parcul de vânătoare. Pe lângă activitatea din gospodăria proprie a desfășurat o activitate publică intensă, contribuind la întemeierea și susținerea unor instituții culturale (casino, teatru, școli, grădinițe, biblioteci etc.). A luptat pentru înființarea teatrului maghiar din Cluj. După anul 1795 s-a retras treptat din viața publică. În anul 1804 a devenit locțiitorul comitelui suprem în Solnocu de Mijloc, păstrându-și punctul de vedere, fără să fie în conflict deschis cu guvernul. A menținut legături strânse cu personalitățile literare ale epocii.
În anul 1809 s-a retras la Jibou. A fost membru al Asociației Vânătorilor Diana Vadásztársaság, membru al Asociației pentru Editarea Documentelor Istorice, membru în consiliul care se ocupa de soluționarea înființării Teatrului Național din Cluj, deschis în 1821 (după moartea lui Wesselényi). A scris piese de teatru: Attila, a hunnusok királya; Hippius és Hiparchus și poezii.
Opera: Theses philosophicae et theologicae, quas illustri collegio reformator. Claudiopolitano ejusque moderatoribus clarissimis supremum valedicturus, instar speciminis excerpsit, ac. defendit… (1769), Kivonamembrutok id. Wesselényi Miklós beszédeiből s jegyzetek életére (manuscris, Erdélyi Múzeum Kézirattár).
Maria Cantor – 70 de ani de la nașterea inginerului
Cantor, Maria – inginer. N. 16 octombrie 1954, Hereclean.
Viața și activitatea: absolventă a Facultății de Agricultură din cadrul USAMV Cluj-Napoca (1974-1978). În perioada 1978-1980 a fost șef de fermă în comuna Hereclean, apoi cercetător științific SCPP Zalău (1980-1987), cercetător principal III și cercetător științific principal Gr. II SCPP Cluj-Napoca (1987-1998), șef lucrări USAMV Cluj-Napoca (1998-1999), conferențiar universitar USAMV Cluj-Napoca (1999-2002), profesor universitar dr. (2002-2019) și profesor universitar dr. asociat (2019-2020) la Facultatea de Horticultură din cadrul aceleiași universități. A obținut doctoratul în agronomie în anul 1994. A efectuat diferite stagii de pregătire în Europa și SUA. Premii: Premii Articole CNCSIS (2007), Diplomă de Excelență USAMV Cluj-Napoca pentru rezultate deosebite în activitatea de cercetare (2007), Diplomă de Excelență și Medalia de aur pentru soiuri de Gerbera (Rosamia, Dora) la Salonul Internațional de Inventică Pro Invent, ediția a VI-a (Cluj-Napoca, 2008), Diplomă de Excelență și Medalia de argint pentru soiul Dora de Gerbere la Salonul Internațional de Inventică Pro Invent ediția a VI-a (Cluj-Napoca, 2008), Diplomă 95 de ani de la fondarea Societății Române de Horticultură ca semn de recunoaștere și prețuire pentru întreaga activitate depusă în afirmarea horticulturii românești (București, 2008), Premiul SRH 2008 pentru soiul de Gerbera Rosamia (București, 2008), Premiul SRH 2008 pentru cartea Horticultura – bază de date (București, 2008), Diplomă de Excelență ca semn de recunoaștere pentru întreaga activitate depusă în afirmarea horticulturii și viticulturii românești (București, 2008), Diplomă de Excelență pentru Merite Academice din partea USAMV (Cluj-Napoca, 2008), Diplomă de Excelență pentru inovare în anul universitar 2008-2009 din partea USAMV (Cluj-Napoca, 2009), Diplomă de Excelență și Medalia de Argint pentru soiul de Gladiole Candi Ali la Salonul Internațional al Cercetării, Inovării și Inventicii PF Invent,ediția a VII-a (Cluj-Napoca, 2009), Diplomă de Excelență cu prilejul aniversării a 20 de ani de Știință, Calitate și Performanță din partea USAMV a Banatului (Timișoara), Diplomă de Excelență și Medalia de Argint pentru soiuri de gladiole – creații proprii, la Salonul Internațional de Inventică Pro Invent, ediția a VIII-a (Cluj-Napoca, 2010), Diplomă Medal Inventive Merit pentru excelență, creații tehnice Internațional Salon Of Research, Innovation and Inventics Pro Invent (Cluj-Napoca, 2010), Diplomă de Excelență și Medalia de Aur pentru grup de invenții la Salonul Internațional de Inventică Pro Invent (Cluj-Napoca, 2010), Diplomă de Excelență și Medalie de Aur pentru grup de invenții la Salonul Internațional de inventică Pro Invent (Cluj-Napoca, 2012), Diplomă de Excelență și Medalie de Argint la Salonul Internațional de Inventică Pro Invent, ediția a X-a (Cluj-Napoca, 2012), Marele premiu pentru lucrarea Cercetări privind amenajarea și modernizarea spațiilor verzi din România cu impact favorabil asupra mediului înconjurător uman (București, SRH, 2013), Diplomă și medalie centenară ca semn de recunoaștere și prețuire pentru contribuția adusă la afirmarea horticulturii românești (București, 2013), Diplomă de Excelență și Medalie de Bronz pentru soi de gladiole Apus de Soare la Salonul Internațional de inventică Pro Invent,ediția a XI-a (Cluj-Napoca, 2013), Diplomă de Excelență și Medalie de aur pentru soiul de Gladiole Fistic obținut la Salonul de inventică Pro Invent,ediția a XII-a (Cluj-Napoca, 2014), Diplomă de Onoare acordată de Fundația Eutopia Gardens Arad, în semn de recunoștință pentru întreaga colaborare, sprijin și implicare în organizarea evenimentului Sărbătoarea trandafirului,desfășurat în Parcul Eutopia Gardens (Mândruloc, jud. Arad), Inocentia-Hipperstrum vittatum, obținut la Salonul Internațional de inventică Pro Invent,ediția a XIII-a (Cluj-Napoca, 2015), Premiul Ion Hațeganu pentru crearea a două soiuri de flori (București, 2015), Diplomă de excelență si medalie de aur (Soi nou de Hippeastrum vittatum, Salonul internațional al cercetării, inovării și inventicii Pro Invent, ediția a XV-a, 2017, Cluj-Napoca), Diplomă și medalie centenară ca semn de recunoaștere și prețuire pentru contribuția adusă la afirmarea horticulturii românești, SRH, (2018, Bucureşti), Marele Premiu pentru omologarea și brevetarea soiurilor de gladiole – Fistic și Apus de soare (2013), crin de iarnă – Inocenția (2015) și Incandescent (2018) (SRH, Congresul al XII-lea dedicat Centenarului Marii Uniri, 2018), Premiul Consiliului de Conducere al SRH pentru proiectul: Diversificarea sortimentului de plante ornamentale de interior cu efecte sanogene în scopul îmbunătățirii calității vieții (2018, SRH, Congresul al XII-lea dedicat Centenarului Marii Uniri), Premiu Ernest Grințescu pentru lucrarea: Culturi floricole fără sol (2018, SRH cu prilejul Congresului al XII-lea dedicat Centenarului Marii Uniri), Diplomă de Excelență (2019, pentru contribuția, implicarea și devotamentul adus Facultății de Horticultură), Diplomă (2020, ca membru al Consiliului Facultății, în semn de apreciere și recunoștință pentru implicarea și sprijinul în buna funcționare a Facultății de Horticultură în perioada 2016-2020). Membră a: Societății Internaționale pentru Științe Horticole (ISHS), Societății Americane pentru Științe Horticole (ASHS), Societății Amicii Rozelor din România, Societății Române de Horticultură şi Silvicultură din Transilvania (SHST – membru fondator), Societății Române a Horticultorilor (SRH), Asociaţiei Române a Amelioratorilor de Plante (membru fondator). Membru în colectivul redacțional al unor reviste: Rosarium (2000-2014: vicepreședinte și redactor-șef, 2015-2020 – președinte onorific), editor și recenzor al Buletinului USAMV Horticulture, Agriculture (Cluj-Napoca, 2010), recenzor al Journal of Horticulture, Forestry and Biotechnology (Timișoara, din 2010), membru în comitetul științific al revistei Agricultura, Agricultural Practice and Science Journal (Cluj-Napoca, din 2013). Colaborări: Buletin of USAMV-CN. Horticultura, Acta Horticulturae, Acta Biologica Cracoviensia etc.
Opera: Floricultură (Cluj-Napoca, Ed. Baha’i, 1999), Practicum în floricultură (Cluj-Napoca, Ed. AcademicPres, 2002), Floricultură generală și specială (Cluj-Napoca, Ed. Risoprint, 2003), Floricultură și aranjamente florale (Cluj-Napoca, Ed. AcademicPres, 2004), Plante ornamentale de interior (Cluj-Napoca, Ed. Todesco, 2008), Floricultură generală (Cluj-Napoca, Ed. Todesco, 2009), Floricultură generală. Manual didactic (Cluj-Napoca, Ed. AcademicPres, 2015). Coautor: Gerbera (Cluj-Napoca, Ed. Risoprint, 2000), Floricultură generală (Cluj-Napoca, Ed. AcademicPres, 2002), Floricultură specială – baza de date (Cluj-Napoca, Ed. AcademicPres, 2005), Floricultura – lucrări practice (Cluj-Napoca, Ed. AcademicPres, 2005), Plante bulboase utilizate în amenajări peisagistice (Cluj-Napoca, Ed. Todesco, 2007), Conservarea garmoplasmei horticole – realizări și perspective (Cluj-Napoca, Ed. Todesco, 2007), Plante ornamentale recomandate în landscape organizate în baze de date (Cluj-Napoca, Ed. Todesco, 2008),Floricultură – baza de date (Cluj-Napoca, Ed. Todesco, 2008),Floricultură – Îndrumător de lucrări practice (Cluj-Napoca, Ed. Todesco, 2009),Floricultură generală (Cluj-Napoca, Ed. Todesco, 2009), Artă florală (Cluj-Napoca, Ed. Todesco, 2010), Wild Crop Relatives: Genomic and Greeding Resources. Plantation and Ornamental Corps (Chittaranjan Kole, Ed. Springer Heidelberg, 2011), Artă florală, Manual didactic (Cluj-Napoca, Ed. AcademicPres, 2015), Floricultură generală, Manual didactic (Cluj-Napoca, Ed. AcademicPres, 2015), Floricultură specială, Manual didactic ID (Cluj-Napoca, Ed. AcademicPres, 2015), Floricultură generală, Manual didactic ID (Cluj-Napoca, Ed. AcademicPres, 2016), Culturi floricole fără sol (Cluj-Napoca, Ed. AcademicPres, 2016), Floricultură specială, Manual didactic (Cluj-Napoca, Ed. AcademicPres, 2016), Plante ornamentale de interior, Manual didactic (Cluj-Napoca, Ed. AcademicPres, 2017), Cultura plantelor ornamentale în climat controlat (Cluj-Napoca, Ed. AcademicPres, 2021). Volume colective: Studii și cercetări din domeniul științelor socio-umane, vol. 32 (Cluj-Napoca,Ed. Limes&Agronaut, 2019), Environmental and Human Impact of Buildings and Energetics Perspective (Elveția, Ed. Springer Tracts, 2020).
Invenții, soiuri omologate și brevete: Soiuri omologate ISTIS: total 18, din care: garoafe: Cosmina; gerbera: Rosamia, Dora; gladiole: Clujana, Lucia, Speranţa‚ Cipriana, Candida Ali, Excelsa, Coral Pasion, Medina, Mellisa, Melna, Apus de Soare, Fistic; Hippeastrum – Inocenția, Incandescent, tomate – Chandona, obţinut numeroşi hibrizi la speciile menţionate. 6 Brevete OSIM: 4 la gladiole: Candida Ali, Excelsa, Apus de Soare, Fistic; 2 hippeastrum: Inocenția, Incandescent.
Szőke Ana – 60 de ani de la nașterea coregrafei
Szőke Ana – coregraf. N. 8 octombrie 1964, Cehu Silvaniei.
Viața și activitatea: în perioada 2002-2004 a studiat la Fundația Ecologică Dimitrie Cantemir –Școala Postliceală de Etnografie și Folclor din Iași, specialitatea Maistru Instructor Coregraf, în perioada 2010-2013 la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale București, specializarea Artele spectacolului (coregrafie). În perioada 1992-2000 a fost profesoară de dans modern la Clubul Copiilor din Cehu Silvaniei, din anul 1998 conduce Ansamblul Folcloric Berekenye din același oraș, din anul 2000 este referent cultural minorități la Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, fiind apoi și referent cultural la Casa Orășenească de Cultură Cehu Silvaniei, din 2005. Până la pensionare (2023) s-a implicat în organizarea Festivalului Internațional de recitări „Primăvara Poeziei” (anual, din 2001) și a Taberei Internaționale de Cântece, Dansuri și Meșteșuguri Populare „Zsibai” la Cehu Silvaniei (anual, din 2002), în calitate de referent în cadrul Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj. Premii: Distincția EMKE (Societatea Maghiară de Cultură din Transilvania, 2009), Premiul Petri Mór (Asociația Muzeului Ardelean, 2011), Diploma de Onoare la Gala Premiilor de la Ministerul Culturii și Patrimoniul Cultural (2012), Diplomă de Onoare Oameni de seamă ai Sălajului (Zalău, Biblioteca Județeană Sălaj, 2014), Premiul Radnóti (Asociația Culturală Radnóti din Győr și Asociația Recitatorilor din Ungaria, 2016), Distincția Asociației Culturale Tövishát (2022). Membră a Asociației Culturale Tövishát,a Societății Muzeului Ardelean, a Asociației de Tineret Berekenye (Cehu Silvaniei),a Asociației de Dans Popular al Maghiarilor din România. Colaborează la: Szilágyság, Hepehupa (și secretar), Caiete Silvane, Művelődés.
Opera: Láthatatlan köpeny. Tövisháti nép-mesék (Pelerina invizibilă. Povești populare din microregiunea Tövishát) (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2008), Táncolj lábam, táncolj! (Antologia dansului popular maghiar din Sălaj) (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Ethnos, 2013). A contribuit la editarea volumelor: Poeme – Versek – Gedichte (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2004), Zece poeți – Tíz költő (Zalău, 2006), Primăvara Poeziei – A Költészet Tavasza (Zalău, Ed. Caiete Silvane şi Revista Hepehupa).
Hary Béla Adalbert – 90 de ani de la nașterea compozitorului, dirijorului
Hary Béla Adalbert – compozitor, dirijor. N. 2 octombrie 1934, Șimleu Silvaniei – m. 14 mai 2011, Cluj-Napoca.
Viața și activitatea: absolvent al Conservatorului Gheorghe Dima din Cluj (1958), obținând diploma de dirijor și compozitor. Dirijor (din 1956), director la Opera Maghiară de Stat din Cluj (1973-1977). Profesor la Conservatorul Gheorghe Dima din Cluj (1960-1967, 1976-1981). Specializări: Conservatorul Liszt Ferenc (Weimar, 1969), Paris Conservatoire (1971). Distincții: Diploma omagială la Centenarul Bartók Béla (1981), Ordinul Crucea de Merit a Republicii Maghiare (Budapesta, 1993), Premiul Ruzitska (Cluj-Napoca, 1994), Premiul Erkel (1996), Distincția Sík Ferenc (Ungaria, 2000), Plachetă comemorativă (Cluj-Napoca, 2002), Ordinul naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler (2003), placheta PRO CULTURA HUNGARICA emlékplakettje (Ungaria, 2004), distincția Szilágysági Magyarok (Șimleu Silvaniei, Fundația Báthory István, 2009). A fost membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, membru de onoare al Fundației Culturale Ipó László.
Opera: a compus fondul muzical pentru piesele de teatru: Marton Lili: Taligás király (1959); Heltai Jenő: A néma levente (1961); Shakespeare: Makrancos hölgy (Femeia îndărătnică) (1962); Mihnea Gheorghiu: Patetica ’77 (1977); Örkény István: Tóték (1980); Labiche: Olasz szalmakalap (Pălăria de paie italiană) (1982). Creații muzicale: baletul Sárga rózsa (Trandafirul galben) (1975); baletul Hófehérke és a hét törpe (Albă ca Zăpada și cei șapte pitici) (1980), piesa muzicală Farsang (D’ale carnavalului) (1982), baletul Játékparádé (Parada jocului), poemul simfonic Holocaust, Fantezia și Toccata pentru orchestră (poeme simfonice), Viziuni coregrafice. A compus melodii pe versurile poeților Petőfi Sándor și Arany János.
Ioniță Scipione Bădescu – 120 ani de la moartea gazetarului, poetului
Bădescu, Ioniță Scipione – gazetar, poet.
S-a născut la 15 mai 1847, la Răstolțu Mare, com. Buciumi – m. 4 octombrie 1904, Botoșani.
Viața și activitatea: a urmat cursurile școlii gimnaziale la Oradea, unde a activat în cadrul Societății de lectură, apoi cursurile liceale la Beiuș pe care le-a absolvit în 1867. În perioada studiilor de la Blaj a fost numit membru de onoare al Societății de lectură orădene. După absolvirea liceului a plecat la Pesta, unde a rămas până în toamna anului 1868, pentru a-și publica un volum de versuri. Întors la București, unde și-a continuat studiile de filosofie și litere, a activat în cadrul societății literare Orientul. În acea perioadă l-a cunoscut pe Mihai Eminescu, de care l-a legat o prietenie îndelungată. Activând împreună la aceeași societate, cei doi primesc sarcina de a culege poezii populare, pe care, o parte, le-a publicat mai târziu în revista Convorbiri literare. În acest scop, Bădescu a plecat în Maramureș. A fost arestat la Bărbești, iar la 3 noiembrie 1869 a fost închis la Sighet, apoi transferat la Satu Mare pentru a fi înrolat în armată, dar a fost eliberat la intervenția unor prieteni. După absolvirea studiilor universitare la București, a plecat la Iași, unde și-a luat și licența în filosofie și litere. Începând cu 3 decembrie 1871 a fost redactor la Curierul de Iași. În același an a participat la Congresul Ziariștilor de la București, reprezentând presa din Moldova. Activitatea sa la Curierul de Iași durează puțin. În perioada 1871-1873 a redactat Noul curier român din Iași care, ulterior, a fost suspendat. A colaborat pentru o scurtă perioadă de timp la Convorbiri literare. În perioada 1874-1878 a fost la Viena. Revine la Iași, apoi pleacă la București unde, împreună cu Eminescu și Caragiale, lucrează la ziarul Timpul. După plecarea de la Timpul, a funcționat ca profesor și director la Școala Normală din Galați. În anul 1881 a fost numit revizor școlar al județelor Neamț și Suceava, unde a funcționat până în luna octombrie a anului 1881, când a fost numit în postul de provizor la internatul liceului din Iași. În anul următor a fost numit din nou revizor școlar la Botoșani, unde s-a stabilit definitiv. Aici a desfășurat o activitate ziaristică deosebită timp de peste douăzeci de ani, redactând revistele Țara-de-Sus (1882-1884) și Curierul român (1886-1904). În anul 1901 a fost la București, unde suferința l-a ținut departe de activitatea de ziarist. A revenit la Botoșani în 1902, unde s-a stins din viață la 4 octombrie 1904. A colaborat la: Aurora română, Familia, Concordia, Românul, Trompeta Carpaților, Timpul, Foaia societății pentru literatura poporului român din Bucovina, Convorbiri literare, Curierul român, Amicul familiei.
Opera: Poezii (Pesta, 1868), Coroana României (București, 1881).
+ There are no comments
Add yours