Articole

Omagiații lunii noiembrie

(din Baza de date a Bibliotecii Județene I.S. Bădescu Sălaj)

Notă: Serviciul bibliografic al Bibliotecii Judeţene I.S. Bădescu Sălaj, adună materiale pentru cuprinderea în Baza de date a județului Sălaj și reactualizarea informațiilor cuprinse în dicţionarul biobibliografic: Sălaj – Oameni şi Opere. Îi includem în acest proiect pe toţi cei care au contribuit la dezvoltarea social-culturală a judeţului (literatură, istorie, geografie, tehnică, muzică, artă, sport etc.), indiferent de naţionalitate. Baza de date se completează permanent (bibliografic_bjs@yahoo.com).

Ience Traian – profesor, 1 noiembrie 1958; Ilea Gheorghe – artist plastic, 1 noiembrie 1958; Kovács Adorján – inginer, cercetător, 2 noiembrie 1938; Lung Nicolae – prof. univ., 2 noiembrie 1941; Vădean Ștefan – preot, 3 no-iembrie 1936; Daróczi Andrei Claudiu – psiholog, 3 noiembrie 1984; Suian Pavel – profesor, 4 no-iembrie 1940; Batiște Sânziana – scriitoare, 4 noiembrie 1943; Dârjan Nicolae – inginer, 4 noiembrie 1957; Brumaru Corina – istoric, 4 noiembrie 1983; Kozma Dezső – prof. univ., istoric lit., 6 noiembrie 1935; Boha Silviu Ioan – preot, 6 noiembrie 1968; Cioban Victor Horațiu – profesor, 6 noiembrie 1986; Széman Péter – medic, 8 noiembrie 1949; Pojar Rodica Magdalena – artist plastic, 10 noiembrie 1967; Daraban Vasile – medic, 11 noiembrie 1952; Cheșeli Livia – profesoară, 11 noiembrie 1967; Lăncrăjan Ioana Maria – inginer, 13 noiembrie 1968; Roș Victor – inginer, 14 noiembrie 1940; Coca Vasile – solist, 14 noiembrie 1964; Szabó M. Attila – redactor, istoric local, 15 noiembrie 1938; Penea Ionel – profesor, 17 noiembrie 1935; Széman Rózsa – asistentă medicală, 18 noiembrie 1954; Bog Aurel – inventator, 19 noiembrie 1937; Cobârzan Constantin – profesor, 19 noiembrie 1939; Maxim Angela – poetă, 19 noiembrie 1970; Pop Dionisiu Horia – istoric, 20 noiembrie 1965; Olah Ștefan – radioamator, 21 noiembrie 1947; Găvriluț Ioan Teodor – poet, 21 noiembrie 1954; Perța Lucian Liviu – profesor, poet, 23 noiembrie 1953; Csillag István – fizician, scrimer, 24 noiembrie 1950; Onaciu Mureșan Traian – inginer, 25 noiembrie 1952; Tamba Alexandru – economist, 30 noiembrie 1960; Florea Petru – preot, episcop al Sălajului, 30 noiembrie 1965.

Ady Endre – 145 de ani de la nașterea poetului

Ady Endre – poet, publicist, nuvelist. N. 22 noiembrie 1877, localitatea Mecențiu (azi localitatea Ady Endre, județul Satu Mare) – m. 27 ianuarie 1919, Budapesta. 

Viața și activitatea: a absolvit Colegiul Reformat Wesselényi din Zalău (1896). S-a înscris la Facultatea de Drept a Academiei din Debrețin (1896), dar, nefiind atras de drept, își întrerupe studiile și devine un febril publicist (din 1898), lucrând la ziarul Debreczen. În anul 1900 a început o etapă nouă în viața lui Ady Endre. S-a mutat la Oradea, unde a colaborat la mai multe ziare. Cei patru ani de liceu din orașul Zalău au însemnat anii debutului său literar. A debutat cu poeme în ziarul Szilágy din Zalău, în 22 martie 1896. În țară și, mai târziu, la Paris, unde a stat cu intermitențe, a cunoscut curentele politice avansate, orientările filosofice moderne, poezia modernă franceză. A primit Premiul Ferenc József (Budapesta, 1909). Membru al cercului literar Holnap din Oradea. În anul 1917 s-a mutat la Budapesta. A colaborat la ziare și reviste din țară și din Ungaria: Szabadság (Oradea), Szilágy (Zalău), Nyugat, Nagyváradi Napló (Oradea), Nagyváradi Friss Újság, A Hét, Budapesti Napló, Budapesti Hírlap, Pesti Napló, Népszava, Debreceni Hírlap, Huszadik Század, Figyelő, Világ, Főiskolai Lapok, Debreczeni Hírlap, Debreczen.

Multe din poeziile sale au fost puse pe note de compozitori celebri, precum: Kodály Zoltán, Bartók Béla, Bárdos L., Kadosa P., Szokolay S., Farkas F., Szöllősy A., Durkó Zs., Reinitz B. 

Opera: volume de versuri: Versek (Versuri) (Debrecen, 1899), Még egyszer (Încă o dată) (Oradea, 1903; Budapest, 1923), Új versek (Poezii noi) (Budapest, 1906; 1909), Vér és arany (Sânge și aur) (Budapest, 1907), Az Illés szekerén (În căruța Sfântului Ilie) (1908), Szeretném, ha szeretnének (Mi-ar plăcea să fiu iubit) (Budapest, 1909), A minden-titkok versei (Poemele tuturor tainelor) (1910), Gyűjtemény Ady (…). Endre verseiből (Antologie din poeziile lui Ady Endre) (Budapest, 1910), A menekülő élet (Viața în fugă) (1912), A magunk szerelme (Iubirea noastră) (1913), Ki látott engem? (Cine m-a văzut?) (1914), Három ünnepi vers (Trei poezii ocazionale) (Budapest, 1914), A halottak élén (În fruntea morților) (1918) (cel puțin 5 ediții). Volume de proză și de publicistică: Sápadt emberek és történetek (Oameni palizi și istorii palide) (Budapest, 1907, 1925), A tízmilliós Kleopátra és egyéb történetek (Cleopatra de zece milioane și alte povestiri) (Budapest, 1910), Így is történhetik (Se poate întâmpla și așa) (nuvele, 1911, 1925), Új csapáson (nuvele, Budapest, Mozgó Könyvtár, 1909), Vallomások és tanulmányok (Mărturii și studii) (Budapest, 1911), Muskétás tanár úr (Domnul profesor Mușchetaru) (nuvele, Békéscsaba, 1913), Három március 1911-13 (Budapest, 1914), A zsidóságról (Despre evrei) (Oradea, 1919) – editat de Fehér Dezső. Volume postume: Új Hellász (articole din periodice, Budapest, 1920) – editat de Reiter László, Ady Endre válogatott versei (Poezii alese) (Budapest, 1921) – editat de Dóczy Jenő, Rövid dalok egyről és másról (Cântece scurte) (poezii, Budapest, 1922), Az utolsó hajók (Ultimele corăbii) (poezii, 1923), Margita élni akar (poezii, Budapest, 1923), Márkó király (Regele Márkó) (Budapest, 1923), Ady Almanach (Budapest, 1924), Levél az apámhoz (Scrisoare pentru tata) (Budapest, 1924), Ady-könyv (articole, scrisori, Budapest, 1924) – editat de Reiter László, Morituri (Budapest, 1924), Párizsi notesz (Însemnări din Paris) (Budapest, 1924), Ady-Múzeum, vol. I-II (Budapest, 1924-1925) – editat de Dóczy Jenő și Földessy Gyula, Ady-versek (poezii, Budapest, 1925) – editat de Párkányi Norbert, Levelek Párizsból (Scrisori din Paris) (Budapest, 1924), Ha hív az acélhegyű ördög (publicistică, Oradea, 1927) – editat de Fehér Dezső, Ady-anthológia (poezii, Budapest, 1928), Ady Endre összes versei (Poeziile lui Ady Endre) (Budapest, 1930, 1961, 1973, 1975), Jóslások Magyarországról (Profeții despre Ungaria) (Budapest, 1936) – editat de Féja Géza, Ady Endre összegyűjtött novellái (nuvele, Budapest, 1939) – editat de Földessy Gyula, Ifjú szívekben élek (Budapest, 1944, 1958), A tegnapi Párizs (Parisul de ieri) (Budapest, 1942) – redactat de Kovách Aladár, Párizsban és Napfényországban (1949) – redactat de Földessy Gyula, A fekete lobogó (Drapelul negru) (1950, 1960) – editat de Földessy Gyula și Király István, Vallomások és tanulmányok (Mărturii și studii) (Budapest, 1954) – redactat de Földessy Gyula, Szemlér Ferenc, Lépésről lépésre. Tanulmányok, cikkek (Pas cu pas. Studii, articole) (Târgu Mureș, Ed. de Stat pentru Literatură și Artă, 1951), Novellák (Nuvele) (1954, 1957, 1961), Ady Endre összes prózai művei 1897-1903 (Opera în proză a lui Ady Endre 1897-1903), vol. I-VI (Budapest, 1954-1966), Ady Endre összes prózai művei, vol. I-X (1955-1973), Ady Endre válogatott levelei (Scrisorile alese ale lui Ady Endre) (Budapest, 1956) – editat de Belia György, Vallomás a patriotizmusról (Mărturii despre patriotism) (articole, București, Ed. pentru Literatură și Artă, 1957) – redactat de Sőni Pál, A nacionalizmus alkonya (Amurgul naționalismului) (Budapest, 1960) – alcătuit de Koczkás Sándor, Ady Endre az irodalomról (Ady Endre despre literatură) (Budapest, 1961) – redactat de Varga József și Vezér Erzsébet; Ady Endre összes novellái (Nuvele) (vol. I-II, Budapest, 1961) – întocmit de Bustya Endre, Ady Endre összes versei (Poezii), vol. I-II (Budapest, 1961, 1962, 1965, 1975), Ady- válogatott versek (Poezii alese) (București, 1966), Ady-Versek (Poezii) (București, 1966), Novellák (Nuvele), vol. I-II (Târgu Mureș, Ed. pentru Literatură și Artă, 1967) – alcătuit de Bustya Endre, Poéta és publikum. Publicisztikai gyűjtemény (Poetul și publicul. Culegere de publicistică) (București, Ed. pentru Literatură, 1967), Léda és Csinszka (poezii, Budapest, Szépirodalmi Könyvkiadó, 1969), Versek (Poezii), vol. I-II (București, Ed. pentru Literatură, 1969), Vörös felhők alatt (poezii, Cluj, Ed. Dacia, 1972), Mag hó alatt (poezii, Cluj, Ed. Dacia, 1972), Ady Endre publicisztikai írásai (Publicistica lui Ady Endre), vol. I-III (1977), Balzsam tündér postája (poezii, București, Ed. Ion Creangă, 1977), A tűz csiholója (Scăpărătorul focului) (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1985), Válogatott versek (Poezii alese) (Budapest, Európa Könyvkiadó, 1994), A szerelem eposzából (Târgu Mureș, Ed. Mentor, 1999), Új versek (Poezii noi) (Deva, Ed. Corvin, 2002) etc. Volum bilingv: Versek=Poezii (București, Ed. 100+1 Gramar, 2002). A tradus din operele poeților Charles Baudelaire, Paul Verlaine. Opera lui a apărut în 26 de limbi, în peste 160 de volume, incluzând peste 4200 de poezii traduse (în română, franceză, spaniolă, rusă, germană, engleză, italiană, bengaleză, filipineză ș.a.). Primul traducător al poeziilor sale a fost Octavian Goga (1909). Traduceri în limba germană: Franyó Zoltán și Gerhold Henrik– Auf neuen Gewässern (opere alese, Viena, 1921); Matzner Hugó– Von der Ér Zum Ozean (opere alese, Viena și Leipzig, 1925). Principalele traduceri în limba română: Ilieșu, Iustin – Laura. Traduceri din poeți moderni maghiari (Oradea, Ed. Franklin, 1922); Petre, George A. – Sânge și aur (Oradea, 1930; republicată în 1996 la Ed. Cogito, Oradea, sub îngrijirea lui Nae Antonescu și Corneliu Bala); Bran-Lemeny, Ioan Al. – Talaz. Poezii (Brașov, 1926); Traista mea. Poezii (Brașov, Ed. Minerva, 1940); Murășanu, Teodor – Apă de munte. Traduceri și prelucrări (Turda, 1940); Carei, Costa – Tălmăciri din lirica lui Ady (București, Ed. Asociației Româno-Maghiare, 1945); Giurgica, Emil – Culegere din lirica maghiară (București, 1947); Hațieganu, Ilie – Poezia socială universală. Antologie, studiu introductiv și note (Brașov, Ed. Minerva, 1947); Georgescu, G. și Herman, V. – Scăpărătorul focului. Versuri (Cluj, Minerva, 1948); Jebeleanu, Eugen – Poeme (1948, 1955, 1977); Olariu, Constantin – Nuvele (București, Ed. pentru Literatură Universală, 1961); Georgescu, G. – Spre mâine. Versuri (Cluj, Ed. Dacia, 1970); Drumaru, Paul – Poeme (București, Ed. Kriterion, 1972); Olariu, Constantin – Baronul și cumanii (nuvele, București, Ed. Kriterion, 1977); Poemele tuturor tainelor. Antologie lirică (București, Ed. Grai și Suflet – Cultura Națională, 1995), cuvânt înainte – Marin Sorescu, prezentare – A.E. Baconski. În antologii: Antologia Ady (Ed. Casei Școalelor a Asociației Româno-Maghiare, 1948); Octombrie roșu în literatura popoarelor – întocmit de Șerban Mihail, Simion Păstorescu, Pericle Martinescu (București, Ed. Didactică și Pedagogică, 1958); Din poeziile de dragoste ale lumii, de Maria Banuș (București, Ed. pentru Literatură Universală, 1965); Antologia literaturii maghiare – redactor Constantin Olariu (București, Ed. pentru Literatură Universală, 1968); Panorama poeziei universale contemporane, de A.E. Baconsky (București, Ed. Albatros, 1972); Simbolismul european, antologii și note bibliografice, de Magdalena László-Kuțiuk (vol. III, București, Ed. Albatros, 1983) etc. 

Olah Ștefan – 75 de ani de la nașterea sportivului

Olah Ștefan – radioamator autorizat cu indicativul de apel Y05-16203/SJ. N. 21 noiembrie 1947, Camăr. 

Viața și activitatea: a absolvit Școala Postliceală din Timișoara – electronică, depanări radio TV (1980). A lucrat ca mecanic (1964), apoi electrician la SMA Nușfalău, depanator radio TV la Șimleu Silvaniei (din 1971, începând din 1993 ca depanator radio TV privatizat), din 1982 maistru-instructor la cercul de telecomunicații din cadrul Casei Pionierilor Șimleu Silvaniei, unde a obținut rezultate deosebite cu elevii: Locul I la faza națională (pe echipe, Nucșoara-Argeș, 1988), campion național (Șamșodan Alin la Poiana Pinului, Buzău, 1984, 1985). Ca sportiv a debutat în anul 1969, ca radioamator participă la toate concursurile de orientare radio. Premii: Diplomă de Onoare Oameni de seamă ai Sălajului (Zalău, Biblioteca Județeană Sălaj, 2012), Cetățean de Onoare al orașului Șimleu Silvaniei (2015), distincția Szilágysági Magyarok (Șimleu Silvaniei, Fundația Báthory István, 2016). Performanțe sportive: 1971: Locul III (Cupa României, 145 MHz Senior); 1972: Locul III (Cupa României; 3,5 MHz Senior), Locul II (Campionatul Republican, 3,5 MHz Senior), Locul I (Cupa României, 145 MHz Senior); 1973: Locul I (Campion Republican; 3,5 MHz), Locul II (Cupa Eliberării; 3,5 MHz și 145 MHz), Locul I (Cupa României, 145 MHz), Locul VIII (individual – Campionatul European; 3,5 MHz și 145 MHz), Locul III (pe echipe, Campionatul European; 3,5 MHz); 1974: Locul II (Cupa României; 3,5 MHz), Locul I (Campion Republican; 3,5 MHz), Locul I (Cupa României, 145 MHz), Locul I (Concurs Internațional de Vânătoare de vulpi), Locul III (Concurs Internațional de Vânătoare de vulpi Iugoslavia; 3,5 MHz), Locul V (Cupa Mării Baltice – R.D. Germană, 145 MHz), Loc III (pe echipe, Cupa Mării Baltice – R.D. Germană, 145 MHz); 1975: Locul I (Cupa României, 145 MHz), Locul I (Campion Republican; 3,5 MHz), Locul V (Cupa Mării Baltice – R.D. Germană; 3,5 MHz), Locul I (Cupa Mării Baltice – R.D. Germană, 145 MHz); 1976: Locul I (Cupa României, 145 MHz), Locul I (Campion Republican; 3,5 MHz), Locul II (Cupa Mării Baltice – R.D. Germană, 145 MHz), Locul III (pe echipe, Cupa Mării Baltice – R.D. Germană, 145 MHz); 1977: Locul I (Campion Republican; 3,5 MHz), Locul II (Campionatul Republican, 145 MHz), Locul I (Cupa României, 145 MHz), Locul II (pe echipe, Campionatul European Skopje Iugoslavia; 3,5 MHz), Locul II (pe echipe, Campionatul European Skopje Iugoslavia, 145 MHz), Locul VIII (Campionatul European Iugoslavia; 3,5 MHz), Locul IX (Campionatul European Iugoslavia, 145 MHz); 2018: medaliile de aur, la probele de sprint și clasic (benzile de 3,5 MHz și 144 MHz) și medalia de argint la proba foxoring – categoria M70 (Bócsa, Ungaria, ARANY HOMOK KUPA); medalia de aur (Concursul Național de Radio Orientare Cupa Decebal, Deva; cumulativ 3,5 MHz + 144 MHz, categoria M70); medalia de argint (Puskás Kupa, ediția a XV-a, Bér, Ungaria; cumulativ, sprint + 3,5 MHz + 144 MHz, categoria M70); medalia de argint (Concursul Internațional de Radiogoniometrie Cupa Constantin Brâncuși, ediția a XXI-a, Târgu Jiu; cumulativ, sprint + 3,5 MHz + 144 MHz, categoria M70); dublu vicecampion balcanic, ca urmare a cuceririi medaliilor de argint la probele 3,5 MHz și 144 MHz + medalia de bronz la proba sprint (Cupa Balcanică, ediția a XIII-a, Târgu Jiu, categoria M70); medalia de aur (Bereg Kupa, Nyírgyulaj, Ungaria; cumulativ, la 3,5 MHz + 144 MHz, categoria M70); vicecampion național, cucerind medalia de argint la proba sprint, categoria M40 și medalia de bronz la categoria 3,5 MHz (M40) (Campionatele Naționale Individuale de Radio Orientare ale României – Roman, județul Neamț); medaliile de aur (Campionatul Național al Ungariei, în pădurea din nordul Budapestei, 3,5 MHz și 144 MHz, categoria M70), devenind dublu campion național al Ungariei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *