(din Baza de date a Bibliotecii Județene I.S. Bădescu Sălaj)
Notă: Serviciul bibliografic al Bibliotecii Județene I.S. Bădescu Sălaj adună materiale pentru cuprinderea în Baza de date a județului Sălaj și reactualizarea informațiilor cuprinse în dicționarul biobibliografic: Sălaj – Oameni și Opere. Îi includem în acest proiect pe toți cei care au contribuit la dezvoltarea social-culturală a județului (literatură, istorie, geografie, tehnică, muzică, artă, sport etc.), indiferent de naționalitate. Baza de date se completează permanent (bibliografic_bjs@yahoo.com).
Oros Dionisie – economist, 1 noiembrie 1956; Ience Traian – profesor, 1 noiembrie 1958; Ilea Gheorghe – artist plastic, 1 noiembrie 1958; Kovács Adorján – inginer, cercetător, 2 noiembrie 1938; Lung Nicolae – profesor universitar, 2 noiembrie 1941; Vădean Ștefan – preot, 3 noiembrie 1936; Daróczi Andrei Claudiu – psiholog, 3 noiembrie 1984; Suian Pavel – profesor, 4 noiembrie 1940; Batiște Sânziana – scriitoare, 4 noiembrie 1943; Dârjan Nicolae – inginer, 4 noiembrie 1957; Brumaru Corina – istoric, 4 noiembrie 1983; Boha Silviu Ioan – preot, 6 noiembrie 1968; Cioban Victor Horațiu – profesor, 6 noiembrie 1986; Bologa Alexandru Florin – sportiv nevăzător, 7 noiembrie 1995; Széman Péter – medic, 8 noiembrie 1949; Pojar Rodica Magdalena – artist plastic, 10 noiembrie 1967; Daraban Vasile – medic, 11 noiembrie 1952; Cheșeli Livia – profesoară, 11 noiembrie 1967; Tămaș Christian – scriitor, 13 noiembrie 1964; Lăncrăjan Ioana Maria – inginer, 13 noiembrie 1968; Roș Victor – inginer, 14 noiembrie 1940; Coca Vasile – solist, 14 noiembrie 1964; Opriș (Ciobanca) Elena – profesoară, 15 noiembrie 1948; Penea Ionel – profesor, 17 noiembrie 1935; Széman Rózsa – asistentă medicală, 18 noiembrie 1954; Birtocean Maria Patricia – scriitoare, 18 noiembrie 1991; Bog Aurel – inventator, 19 noiembrie 1937; Cobârzan Constantin – profesor, 19 noiembrie 1939; Maxim Angela – poetă, 19 noiembrie 1970; Pop Dionisiu Horia – istoric, 20 noiembrie 1965; Olah Ștefan – radioamator, 21 noiembrie 1947; Găvriluț Ioan Teodor – poet, 21 noiembrie 1954; Perța Lucian Liviu – profesor, poet, 23 noiembrie 1953; Csillag István – fizician, scrimer, 24 noiembrie 1950; Onaciu Mureșan Traian – inginer, 25 noiembrie 1952; Sabou Mihaela – arhivist, 25 noiembrie 1974; Tamba Alexandru – economist, 30 noiembrie 1960; Florea Petru – preot, 30 noiembrie 1965.
Szikszai Lajos – 200 de ani de la nașterea
avocatului, vicecomitelui, scriitorului, savantului, consilierului regal
Szikszai Lajos – avocat, vicecomite, scriitor, savant, consilier regal. N. 25 noiembrie 1825, Șamșud – m. 31 august 1897, Zalău.
Viața și activitatea: a studiat la Colegiul din Zalău, la Universitatea de Drept din Cluj (1844-1846), apoi a învățat limba germană la Sibiu (1846). În 28 mai 1848 s-a înrolat în armată la Oradea. A participat la revoluția din 1848-1849 și datorită meritelor deosebite a ajuns până la rangul de căpitan. A primit distincția militară (1849). În anul 1861 a început să lucreze în administrația publică, ocupând postul de subpretor al ocolului Dioșod. A obținut diploma de avocat (1862), apoi a deschis un birou de avocatură la Zalău. În perioada 1875-1881 a fost deputat al circumscripției Zalău și al județului Sălaj. În 1876, datorită argumentelor științifice ale lui Szikszai Lajos, Zalăul a devenit reședință de județ. În anii 1880-1897 a fost directorul Asociației Muzeale din comitatul Sălaj. A fost și președintele Asociației Economice a județului Sălaj. Din inițiativa lui s-a înființat Asociația Wesselényi (1883), al cărei președinte a fost. În 18 decembrie 1883 a fost ales vicecomite, activând aproape 14 ani. În această perioadă s-a format centrul vechi al Zalăului: în perioada 1890-1891 s-a reconstruit palatul comitatului și s-au construit: tribunalul (azi clădirea Primăriei), șirul de clădiri redută Vigadó (azi Clădirea Transilvania), Spitalul Județean, deschis în 1894 (azi Spitalul de boli contagioase). Un pas important în dezvoltarea economică a județului în acea perioadă a fost construirea liniilor ferate Carei – Zalău și Zalău – Dej (1887), precum și deschiderea primei fabrici – Fabrica de cărămidă (în 1894). A participat activ la mișcările asociațiilor culturale și caritabile, la activitățile școlare și bisericești. A insistat și a sponsorizat construirea școlilor pentru copiii din diasporă, iar în anul 1887 a fost construită clădirea băncii din Zalău. În anul 1889 a primit titlul de consilier regal. Datorită implicării lui, în anul 1897, s-au deschis Grădina Poporului, un cazinou și o sală de teatru. A deținut o importantă colecție de diplome, monede, obiecte vechi, care, după moartea sa, au intrat în patrimoniul Colegiului Wesselényi, iar în anul 1951, o parte din colecție a fost transferată la Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău. A donat 602 volume bibliotecii Colegiului Reformat din Zalău, pentru îmbogățirea fondului de carte. Szikszai Lajos a fost cel care i-a solicitat lui Petri Mór scrierea monografiei Sălajului, apărută în șase volume. A colaborat la ziarul Szilágy.
Opera: A scris numeroase studii, cel mai cunoscut dintre ele fiind biografia lui Wesselényi Miklós cu titlul Hadadi Báró Wesselényi Miklós Emléke (1883). A mai publicat: Báró Wesselényi Miklós Emléke.Élet és jellemrajz (Budapest, 1884), Alispáni jelentés Szilágy vármegye 1894 évi rendes közgyűléséhez a vármegye közállapotáról (Zalău, 1894).
Ionel Penea – 90 de ani de la nașterea profesorului
Penea, Ionel – profesor. N. 17 noiembrie 1935, Bacău.
Viața și activitatea: a urmat cursurile școlii din Cernăuți, apoi a început cursurile Școlii Normale la Arad, pe care le-a încheiat la Cluj. Este absolvent al Facultății de Filologie din București. A fost profesor în raionul Dej, apoi inspector la Inspectoratul de Învățământ și Cultură al aceluiași raion. În perioada 1968-1970 a fost inspector-șef la Comitetul de Cultură al județului Sălaj, apoi, până în anul 1999, a fost directorul Filialei Arhivelor Statului din Sălaj. Are o contribuție deosebită la reorganizarea arhivelor ca instituție, a militat pentru achiziționarea de documente, a depus eforturi deosebite pentru aducerea în arhivele din Zalău a documentelor care atestă vechimea județului nostru. A copiat toată opera lui Simion Bărnuțiu de la Biblioteca Academiei din București și a adus-o în biblioteca arhivelor. Premii: Diplomă de Onoare Oameni de seamă ai Sălajului (Zalău, Biblioteca Județeană Sălaj, 2010). Colaborări: Acta Mvsei Porolissensis, Năzuința, Graiul Sălajului, Sălajul Orizont, Gazeta de Duminică, Silvania, Tribuna, Revista Arhivelor, Școala Noastră, Caiete Silvane.
Opera: Aspecte social-economice ale județului Sălaj din prima jumătate a secolului al XIX-lea oglindită în Tabela Contribuabililor, județul Sălaj – monografie (București, 1980). Coautor: Șimișna 700. Istorie, tradiție, destine (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2015). Volume colective: Filiala Arhivelor Statului – Județul Sălaj (București, 1982), Tiparul sălăjean, file de istorie (Zalău, 1980); coordonator: Electricitatea în Sălaj. Pagini de monografie (Zalău, 1993), Iuliu Maniu (1873-1953) (Zalău, 1993).
Dionisiu Horea Pop – 60 de ani de la nașterea istoricului
Pop, Dionisiu Horea – istoric. N. 20 noiembrie 1965, Șimleu Silvaniei.
Viața și activitatea: absolvent al Facultății de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (1991). A obținut doctoratul în anul 2000, cu teza Depresiunea Șimleului în antichitatea dacică (sec. II î.e.n. – II e.n.) – specialitatea istoria antică a României.În perioada 1991-1994 a fost arheolog la Muzeul Județean de Istorie și Artă – Zalău, apoi cercetător științific la Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca (1994-1997), iar din 1997 este cercetător științific II la Muzeul Județean de Istorie și Artă – Zalău, unde este și șeful Secției Cercetare. Din 2011 este redactorul-șef al revistei Acta Mvsei Porolissensis. A participat la numeroase sesiuni de comunicări științifice în țară și străinătate, a prezentat peste 80 de rapoarte arheologice anuale la sesiunile naționale anuale, a participat la zeci de manifestări științifice naționale și internaționale. Organizator și colaborator la peste 80 de expoziții și 15 manifestări științifice de prestigiu în cadrul muzeului din Zalău, a întocmit peste 100 de rapoarte referitoare la șantierele arheologice pe care și-a desfășurat activitatea, acumulând peste 150 de campanii de cercetări arheologice în țară și străinătate. A redactat cataloage de expoziții. A participat la specializări, burse (bursă de doctorat Soros 1993-1999), stagii științifice în străinătate: Budapesta (Ungaria – 1996), Nitra (Slovacia – 1997, 1998), Vayle (Danemarca – 1998), Nijmegen (Olanda – 2001). Este membru al Institutului de Preistorie și Protoistorie, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj și al Institutului de Arheologie Aplicată, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj. Colaborări: Acta Mvsei Napocensis, Acta Mvsei Porolissensis, Buletinul Muzeului Militar Național (București), Carpatica – Anuarul de Arheologie al Universității din Uzsgorod (Ucraina), Cronica Cercetărilor Arheologice – Anuarul Direcției Arheologie din Ministerul Culturii și Cultelor (București), Ephemeris Napocensis, Revista Bistriței, Sargetia – Acta Mvsei Devensis, Silvania. Cultură. Culte. Patrimoniu, Studii și Comunicări, Caiete Silvane, Musaios (Buzău), Tyragetia (Republica Moldova).
Opera: Fortificații dacice din vestul și nord-vestul României (Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2006), Argintul dacic sălăjean (Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2008), Așezări dacice din vestul și nord-vestul României (Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2009), Dacii din preajma anticului Porolissum. Situri și descoperiri arheologice (Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2013), Șapte zile la Porolissum. Itinerarii în complexul arheologic (Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2016). Coautor: Sticla antică din județul Sălaj (Secolele IV A. CHR. – II P. CHR.)/Catalog/Ancient glass from Sălaj county (4 TH Century BC – 2 ND Century AD) (Cluj-Napoca, Ed. Mega, Zalău, Ed. Porolissum, 2022). Volume colective: Symposia Thracologica, 8 (1990), Viața privată, mentalități colective și imaginar social în Transilvania (Oradea, Cluj, 1995-1996), The Dacian World at the Crossroads of Civilisations (București, 1996), 17th International Congress of Roman Frontier Studies (Zalău, 1997), The Dacian World at the Crossroads of Civilisations, II (București, 1998), Studii de Istorie a Transilvaniei, Familie și Societate (Cluj-Napoca, 1999), Studii de istorie antică. Omagiu profesorului Ion Glodariu (Cluj – Deva, 2001), Lucrările Simpozionului Educarea Patriotică a Elevilor prin Activități Extracurriculare (Chendrea, 2002), Ateliere și tehnici meșteșugărești. Contribuții arheologice. Ateliers et techniques artisanaux. Contributions archeologiques (Bistrița, 2002), Cronologie relativă și absolută în La Tèn-ul transilvănean (Șimleu Silvaniei, 2002), Habitat und Gesellschaft in Westen und Nordwesten Rumaniens von Ende des 2. Jahrtausends v. Chr. zum anfang des 1. Jahrtausends n. Chr. (11.Jh. v. Chr.-2.Jh.n. Chr.) (Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, 2002), Limes Dacicus Occidentalis. Die Befestigungen im Westen Dakiens vor und nach der römischen Eroberung (Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2005), Volumul Omagial Ioan Andrițoiu (2005), Dacia Avgvsti Provincia. Crearea provinciei (București, 2006), Șimleu Silvaniei. Monografie arheologică. Istoricul cercetărilor (Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2006), Instrumente de iluminat din nord-vestul României. Lighting tools from North-West of Romania. Catalog de expoziții. Exhibition catalogue (Zalău, Ed. Porolissum, 2006), International Colloquium Thracians and Celts (Bistrița, 2006), Iron Age Sanctuaries and Cult Places in the Thracian World (Brașov, 2007), Funerary Practices of the Bronze and Iron Ages in Central and South-Eastern Europe, Stvdia in honorem Florea Costea (Brașov, 2007), Abstracts of International Colloquium Funerary Practices of the Bronz and Iron Ages un Central and South-Eastern Europe (Bistrița, 2008), Actele Colocviului „Limes și Barbaricum: descoperiri romane în vecinătatea provinciilor Dacia și Moesia” (Târgovişte, 2008), Cercetări arheologice preventive pe traseul șoselei ocolitoare a municipiului Zalău (Cluj-Napoca, Ed. Mega, Zalău, Ed. Porolissum, 2009), Tracii și vecinii lor în antichitate – The Thracians and Their Neighbours in Antiquity. Studia in honorem Valerii Sîrbun (Brăila, 2010), Gotic răsăritean în context european. Cercetări arheologice și de istoria artei la biserica reformată din Coșeiu (Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2011), Iron Age Communities in the Carpathian Basin. Proceedings of the International Colloquium from Târgu Mureș (Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2013), Monografia localității Bobota, între istorie și memorie (Cluj-Napoca, Ed. Eikon, 2013), Povestea unui sat sălăjean, între document și oralitate: Peceiu (Zalău, Ed. Porolissum, Ed. Caiete Silvane, 2014), 100 de ani de cercetări arheologice în Sălaj (1918-2018) (Cluj-Napoca, Ed. Mega; Zalău, Ed. Porolissum, 2019), Istoria Sălajului în „Caiete Silvane” – articole apărute între 2005 și 2021, vol. I-II (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Memoria, 2022). Volume editate: Dacian Studies – Contributions for La Tène period researches (Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2008), Identități culturale locale și regionale în context european. Studii de arheologie și antropologie istorică. In Memoriam Alexandru V. Matei (Cluj-Napoca, Ed. Mega; Zalău, Ed. Porolissum, 2010), Noi despre noi – Elemente reprezentative ale patrimoniului cultural sălăjean[Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău] (Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2016). Ghiduri de promovare: Porolissum. Overview guide of the Roman archaeological complex (Zalău, Ed. Porolissum, 2012), Porolissum. Ghid de prezentare generală a complexului arheologic roman (Zalău, Ed. Porolissum, 2012), Porolissum – repere de istorie locală. Știați că…? (Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2014).
Angela Maxim – 55 de ani de la nașterea poetei
Maxim, Angela – poetă.N. 19 noiembrie 1970, Hunedoara.
Viața și activitatea: a absolvit Liceul în Cehu Silvaniei. Din anul 2010, fiind o mare iubitoare a tradițiilor folclorice, reușește să realizeze un muzeu etnografic în casa bunicilor din localitatea Răstolț, comuna Buciumi. Este membră a Asociației Scriitorilor din Județul Sălaj.
Opera: Poeziile trecutului (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2014), Poezii (Cluj-Napoca, Ed. Sedan, 2014), Versuri line de Crăciun (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2015), Poemele Revoluției (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2016), Eu te-am chemat Măicuță… (Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, 2016), De primăvară… (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2017), Versuri și îngeri (Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, 2017), Din colțul meu de Răstolț (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2018), Sărbătoarea Învierii (Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, 2018), Răstolțu Mare și istoria neamului meu (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2019, Colecția Monografii), Aici… în mica noastră Românie (Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, 2019), Pentru dragostea ta, mamă… (Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, 2020), Versuri-de-zăpadă (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Poesis, 2021), Lumina din poeme (Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, 2022), Sub bolțile iubirii (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Poesis, 2023), Brâncovenii (Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, 2024). Este prezentă în antologiile: 18 poeți – antologie (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Scriitori sălăjeni, 2020), Primăvara Poeziei/A Költészet Tavasza (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Poesis, 2022), 27 de scriitori sălăjeni – antologie (Asociația Scriitorilor din Județul Sălaj, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2023), 17 poeți sălăjeni – 17 szilágysági költő (Asociația Scriitorilor din Județul Sălaj, Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Poesis, 2024), La umbra cuvintelor înflorite: antologie / A virágba borult szavak árnyékában: antológia (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2025), Poeme pentru Caiete Silvane, vol. 2 (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2025).
Corneliu Coposu – 30 de ani de la moartea juristului, omului politic
Coposu, Corneliu (pseudonim Dr. C. Sălăjanu) – jurist, om politic. N. 20 mai 1914, Bobota – m. 11 noiembrie 1995, București.
Viața și activitatea: în perioada 1919-1923 a urmat cursurile școlii primare în comuna Bobota, apoi Liceul Sfântul Vasile din Blaj (1923-1930), unde o mare influență asupra carierei lui viitoare a avut-o Iuliu Maniu. A urmat Facultatea de Drept a Universității din Cluj și a obținut doctoratul în Drept și Științe de Stat în anul 1930. În perioada 1935-1937 a fost președintele Organizației de Tineret PNȚ din Cluj, iar în perioada 1937-1940, secretar personal permanent al lui Iuliu Maniu. A fost numit secretar politic al lui Iuliu Maniu în anul 1940. După cedarea Ardealului de Nord a plecat la București. În 1945 a fost ales președinte al filialei PNȚ Sălaj și secretar general adjunct al PNȚ. În același an a fost delegat al PNȚ la reinstalarea autorității românești în Transilvania de Nord. Un an mai târziu a fost promovat secretar al Delegației Permanente. La 14 iulie 1947 a fost arestat, împreună cu întreaga conducere a PNȚ, după înscenarea de la Tămădău, deși nu făcuse parte din grupul arestat acolo. A rămas în arest preventiv timp de nouă ani fără să fie judecat, până în anul 1956. În această perioadă s-a încercat implicarea lui în diferite procese politice, dar nu a putut fi condamnat, din lipsă totală de probe. În anul 1956 i s-a intentat un proces pentru înaltă trădare și a fost condamnat la muncă silnică pe viață. Până în anul 1962 a fost ținut în regim sever de izolare la Râmnicu Sărat. În 1962 s-a îmbolnăvit grav de distrofie, iar în perioada 1962-1964 a avut domiciliul forțat în Bărăgan, în comuna Rubla de pe Valea Călmățuiului. A fost pus în libertate, în aprilie 1964, după 17 ani de detenție. După această dată a lucrat ca muncitor necalificat pe șantierele de construcții, fiind permanent urmărit. Și-a continuat activitatea politică și în ilegalitate, astfel încât, în 1987, a aliniat PNȚ la Internaționala Creștin-Democrată. În 22-23 decembrie 1989 a anunțat, printr-un manifest, reintrarea în viața politică a Partidului Național Țărănesc, iar din 28-29 ianuarie 1990 a devenit liderul opoziției împotriva FSN. La primul Congres al partidului, din 27 septembrie 1991, a fost reales președinte al PNȚ-CD. În perioada 1991-1993 a fost ales președintele Convenției Democrate Române. La 27 septembrie 1992 a devenit senator de București. A avut o bogată activitate politică pe plan internațional, fiind membru în Consiliul Uniunii Europene Creștin-Democrate și în Internaționala Creștin-Democrată. A fost membru al Asociației Oamenilor de Știință din România și al Asociației de Drept Internațional și Relații Internaționale din București. Premii: ofițer al Legiunii de Onoare (mai 1995), cea mai înaltă decorație a Republicii Franceze. Colaborări: România nouă, Meseșul (Zalău), Unirea (Blaj), Zorile, Dacia, Șantier, Cuvântul liber, Curentul, Ardealul și Dreptatea,toate din București.
Opera: Ungaria ne cere pământul (Zalău, Tipografia Luceafărul, 1940), Țara Sălajului (1944), Luptele românilor din Transilvania înainte de Supplex Libellus Valachorum – amplă monografie confiscată în manuscris la aceeași dată cu arestarea sa, 14 iulie 1947, Istoria unui tribun (biografia lui Iuliu Maniu) lucrare rămasă în manuscris, confiscată de Securitate în 1947, Armistițiul din 1944 și implicațiile lui (București, Ed. Gândirea Românească, 1990). Volume postume: Jurnal din vremuri de război (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2013; ediția a 2-a, 2014) – ediție îngrijită de dr. Marin Pop și ing. Cristian Fulger, Mărturisiri. Corneliu Coposu în dialog cu Vartan Arachelian (București, Fundația Academia Civică, 2014), Journal aus den zeiten des krieges (București, Ed. Mica Valahie, 2015), Din cele trecute vremi. Jurnalist la Cluj (1935-1938) (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2016; ediția a 2-a revizuită, 2024). În perioada de detenție, Corneliu Coposu și-a exersat gândirea, inteligența și cultura traducând mintal, în limbile franceză și engleză, poezii de Octavian Goga și George Coșbuc, precum și pagini din istoria României.
Alexandru Matei – 75 de ani de la nașterea arheologului
Matei, Alexandru – arheolog. N. 23 noiembrie 1950, comuna Chinteni, județul Cluj – m. 4 septembrie 2010, Zalău.
Viața și activitatea: absolvent al Facultății de Istorie-Filosofie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (1973), cu specializarea arheologie dacică și romană. A obținut doctoratul în anul 1999, cu teza Daci și romani în nord-vestul Daciei (sec. I a.Chr. – sec. III p.Chr.). De la absolvire și-a desfășurat activitatea la Muzeul Județean de Istorie și Artă – Zalău, iar în perioada 1983-2000 și 2006-2010 a fost directorul acestei instituții, îndeplinind și funcția de director al Oficiului Județean pentru Patrimoniul Cultural Național. A inițiat și a susținut conservarea în situri a monumentelor Complexului arheologic de la Porolissum. A făcut parte din echipa care a început cercetările de la Porolissum (1977). A participat la ultimele campanii de săpături în castrul de la Buciumi (1974-1976) și a reluat investigațiile din castrul de la Romita (1995-1997). A mai efectuat cercetări la Panic, Zalău, Șimleu Silvaniei, Zalău – Valea Miții, Popeni-Cuceu, Nușfalău, Badon, Bocșa, Sâncraiu Almașului, Mirșid, Hereclean, Valcău de Jos, Cuceu, Supuru de Sus. A publicat peste 100 de studii și articole în reviste de specialitate și a participat la numeroase congrese și simpozioane științifice internaționale, fiind unul dintre principalii organizatori ai celui de-al XVII-lea Congres al Limes-ului (Zalău, 1997). A fost membru al Asociației profesionale internaționale Rei Cretariae Romanae Fautores, membru al Comisiei Naționale de Arheologie, membru-vicepreședinte al Comisiei Zonale nr. 8 de Nord-Vest a Ministerului Culturii. Premii: în anul 2004 a primit Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer, Diplomă de excelență (2006). Colaborări: Acta Mvsei Porolissensis, Cronica Cercetărilor Arheologice, Roman Frontier Studies, Silvania, Caiete Silvane.
Opera: coautor: Castrul roman de la Romita-Certiae – Das Römergrenzkastell von Romita – Ceriae (Zalău, 1997), Vestigii din epoca romană (sec. II – IV p. CHR.) în spațiul nord-vestic al României (Zalău, Cluj-Napoca, Ed. Porolissum, 2000), Contribuții arheologice privind topografia și structura internă a satului medieval timpuriu din nord-vestul României: așezarea de la Porț – La baraj (județul Sălaj) (Cluj-Napoca, Ed. Mega 2011); volume colective:Porolissum. Ausschnitte aus dem Leben einer dakisch-römischen Grenzsiedlung aus dem Nordwesten der Provinz Dacia Porolissensis (Amsterdam, Ed. Adolf M. Hakkert, 1998), Coins from Roman sites and collections of Roman coins from Romania. Vol. II. Porolissum (Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2006), Instrumente de iluminat din nord-vestul României. Lighting tools from North-West of Romania. Catalog de expoziție. Exhibition catalogue (Zalău, Ed. Porolissum, 2006), Cercetări arheologice preventive pe traseul șoselei ocolitoare a municipiului Zalău (Cluj-Napoca, Ed. Mega; Zalău, Ed. Porolissum, 2009); Istoria Sălajului în „Caiete Silvane” – articole apărute între 2005 și 2021, vol. I-II (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Memoria, 2022). Volum omagial: Identități culturale locale și regionale în context european. Studii de arheologie și antropologie istorică. In memoriam Alexandru V. Matei (Cluj-Napoca, Ed. Mega; Zalău, Ed. Porolissum, 2010).
