Notă: Serviciul bibliografic al Bibliotecii Județene I.S. Bădescu Sălaj adună materiale pentru cuprinderea în Baza de date a județului Sălaj și reactualizarea informațiilor cuprinse în dicționarul biobibliografic: Sălaj – Oameni și Opere. Îi includem în acest proiect pe toți cei care au contribuit la dezvoltarea social-culturală a județului (literatură, istorie, geografie, tehnică, muzică, artă, sport etc.), indiferent de naționalitate. Baza de date se completează permanent (bibliografic_bjs@yahoo.com).
Mirișan Valentin –jurist, 3 martie 1955; Hodiș Viorel –profesor universitar, 4 martie 1936; Porumb Maria –profesoară, 4 martie 1945; Pop Florian –matematician, 4 martie 1952; Pop T. Ovidiu –profesor, 4 martie 1957; Nicola Suzana – poetă, 5 martie 1943; Márton Ferenc –poet, 6 martie 1943; Györfi-Deák Elisabeta Simone –scriitoare, traducătoare, 6 martie 1961; Boda Iosif –sociolog, analist politic, 9 martie 1946; Porumbreanu Gheorghe –poet, 9 martie 1953; Papp Lajos Sándor –redactor, editor, 10 martie 1944; Olăhuț Victor – regizor de teatru, 11 martie 1984; Vid Florian Grigore –preot, 12 martie 1979; Kovács Kuruc János –profesor, 13 martie 1951; Păușan Pavel –artist, 17 martie 1952; Onica Florian –preot, 17 martie 1954; Ancău Mircea – inginer, 17 martie 1958; Popițiu Mircea – artist plastic, 17 martie 1960; Lazăr Cornel – profesor, ofițer, scriitor, 20 martie 1950; Barbolovici Vasile Alexandru –preot, 20 martie 1968; Bud Florica –scriitoare, 21 martie 1957; Musca Elena –istoric, 22 martie 1950; Bodea (căs. Pop) Ligia Alexandra –promotor tradiții, 23 martie 1993; Keresztes József Róbert –artist plastic, 24 martie 1980; Mureșan George –poet, 25 martie 1955; Petrache Mariana –scriitoare, 25 martie 1966; Zanc Virginia Lucia –medic, 26 martie 1946; Szabó Árpád –istoric local, 26 martie 1952; Tadici Gheorghe –antrenor, 27 martie 1952; Iepure Ioan –scriitor, 27 martie 1959; Puie Gavril –poet popular, 28 martie 1946; Bogdan Aurica –învățătoare, 28 martie 1953; Ilyés (căs. Simonfi) Timea Sarolta – artist plastic, 28 martie 1987; Kabai Krisztina –jurnalist, 28 martie 2000; Lucaciu Bianca-Alexandra –scriitoare, 31 martie 1996.
Györfi-Deák Elisabeta Simone – 65 de ani de la nașterea profesoarei, scriitoarei, traducătoarei
Györfi-Deák Elisabeta Simone – profesoară, scriitoare, traducătoare. N. 6 martie 1961, Cluj.
Viața și activitatea: absolventă a Facultății de Matematică-Mecanică, specialitatea mecanica fluidelor – Universitatea din București (1986). A fost profesoară de matematică în satul Bălan (1986-1989), apoi la Școala Generală nr. 1 (în prezent: Liceul Tehnologic Octavian Goga) din Jibou (din 1989 până la pensionare). Debutează în revista Ifjúmunkás (București) în anul 1978. A frecventat cenaclurile: Cenaclul de Luni (Nicolae Manolescu, București), Cenaclul de proză al Facultății de Litere București (Eugen Simion), Integralia (Jibou), Cenaclul Silvania (Zalău), Cenaclul virtual de literatură pentru copii și tineret Onward. Premii: Premiul I la Festivalul Național Mihai Eminescu (poezie, lb. maghiară, 1978); Premiul I la Concursul Moștenirea Văcăreștilor (proză, limba română, 1991); Mențiune la Concursul Magyar Szó (poezie, lb. maghiară, Arcus, 1994); Premiul revistei Tribuna la Festivalul de poezie Orfeu (poezie, lb. română, Cluj-Napoca, 1997) și la Festivalul Vasile Lucaciu (proză, lb. română, Baia Mare, 1998); Premiul II la concursul Ion Creangă (proză, lb. română, Iași, 1999, acordat de Ed. Moldova); Premiul pentru cea mai bună povestire pe tema În umbra omului (proză, lb. română, București, 1999, acordat de NewsLetter S.F.); Mențiune la concursul Magyar Szó, povești în limba maghiară (1999); Distincție pentru volum de debut la ediția a IV-a a Colocviilor de Literatură dedicate Poeziei Secolului XX (Aiud, 2000); Premiul pentru bogăție tematică la concursul național de poezie Ion Minulescu (Slatina, 2000); Diploma de excelență la concursul național de proză Alexandru Odobescu, ediția XXII (Călărași, 2002); Mențiune la concursul de memorialistică Nonfiction Writer’s Competition (Nashville, Tennessee, SUA, 2002); Diplomă de Onoare Oameni de seamă ai Sălajului (Zalău, Biblioteca Județeană Sălaj, 2011). Fondatoare a săptămânalului sălăjean Szilágysági Szó (alături de Fejér László, Tőtős Katalin), fondatoare și coordonatoare a revistei școlare Fițuica, foaia elevilor de la Școala Octavian Goga Jibou. Revista a obținut Premiul II la concursul revistelor școlare în 1999, Premiul II în 2001, Premiul I în 2002 și 2003; fondatoare a revistelor școlare Interferențe și Noi, situate pe locul II la concursul revistelor școlare în 2015 și pe locul I în 2016. (…)
Colaborează la: Caiete Silvane, Hepehupa, Limes, Fițuica, Bilet de voie, Tribuna, Limba și literatura pentru elevi, Art – Panorama, Școala Noastră, Silvania, Ifjúmunkás, Előre, Romániai Magyar Szó, Szilágysági Szó, Jurnalul Sălajului, Avertisment de Nord-Vest, Aiudul literar, Átjáró (Ungaria), Vatra Veche, Arhipeleag, Astra Artă și Literatură (Dej). Publică poezii și proză în paginile revistelor virtuale poetry.com, Imagikon, Pro-Scris, Bilet.go.ro, The Preservation Foundation (Tennessee).
Opera: Galaxia cotidiană, plachetă de versuri (Timișoara, Ed. Marineasa, 1999), O poveste pentru fiecare (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2015), Csipkevár – Casa cu creneluri (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2019), (e timpul să vorbim) (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Poesis, 2024); în format Duplex Țăranul interimar/Dârzarta Bârză (Malu Mare, Ed. Cristian PlusArt, 2023), cu Györfi-Deák György. Volume colective: Előszoba (Antecamera) (Miercurea Ciuc, Ed. Infopress, 1994), Poveștile de la Bojdeucă, vol. III (Iași, Ed. Junimea, 2000), Poeme – Versek – Gedichte (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2004), Zece Poeți – Tíz költő. Poeme, Versek (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2006), Primăvara Poeziei – A Költészet Tavasza (și traducător, Zalău, Ed. Caiete Silvane și Revista Hepehupa, 2009), Primăvara Poeziei 10 – A Költészet Tavasza 10 (și traducător, Zalău, Ed. Caiete Silvane și Revista Hepehupa, 2010), Primăvara Poeziei – 11 – Költészet Tavasza (și traducător, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2011), Encyclopedia of Mathematics and Society (Pasadena, CA, Salem Press, 2011), Primăvara Poeziei – A Költészet Tavasza XII-XX (și traducător, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2012-2020, 2022), Primăvara Poeziei. A Költészet Tavasza. Spring of Poetry (Zalău, Ed. Caiete Silvane; Budapesta, Ed. AB-Art, 2023); 18 poeți – antologie (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Scriitori sălăjeni,2020), 11 prozatori – antologie (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Scriitori sălăjeni, 2020), 27 de scriitori sălăjeni – antologie (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2023), Boabe de poveste. Antologia fantastică a cafelei – antologator Dan Popescu (București, Ed. Pavcon, 2023), 17 poeți sălăjeni – 17 szilágysági költő (Asociația Scriitorilor din Județul Sălaj, Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Poesis, 2024), La umbra cuvintelor înflorite: antologie/A virágba borult szavak árnyékában: antológia (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2025), Poeme pentru Caiete Silvane, vol. 2 (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Poesis, 2025), Pe străzile iubirii – antologie (Asociația Scriitorilor din Județul Sălaj, Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Poesis, 2026). Volume traduse: Poeme – Versek – Gedichte (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2004), Zece Poeți – Tíz költő. Poeme, Versek (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2006), Fazakas László – Refugiu, motive de credință (Oradea, 2009), Sânziana Batiște – Zodia lupilor/Farkasok csillagjegye (Cluj-Napoca, Ed. Casa Cărții de Știință, 2011; București, Ed. eLiteratura, 2014), Burghele, Camelia – Șapte zile în Țara Silvaniei (Zalău, Ed. Caiete Silvane; București, Ed. Etnologică, 2015 – împreună cu Györfi-Deák György), Croitoru, Maria V. – Cărticica cu povești – Mesés könyvecske (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2016), 17 poeți sălăjeni – 17 szilágysági költő (Asociația Scriitorilor din Județul Sălaj, Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Poesis, 2024). Pagini pe internet: Rongyrázó (http://rongyrazo.blogspot.com), Metamate (http://metamate.wordpress.com), bethquilts (http://bethquilts.blogspot.com).
Kovács Kuruc János – 75 de ani de la nașterea profesorului
Kovács Kuruc János – profesor. N. 13 martie 1951, Izvoru Crișului, județul Cluj.
Viața și activitatea: absolvent al Facultății de Istorie-Filosofie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (1977). A fost profesor de istorie la Școala Generală nr. 2 (Ortelec) din Zalău (1977-1990), profesor de istorie și educație civică la Școala Gimnazială Simion Bărnuțiu și Avram Iancu din Zalău (1990-2003), director adjunct la Școala Gimnazială Avram Iancu din Zalău (1995-1997, 1999-2003); profesor metodist la Istoria universală și la Istoria și tradițiile minorităților naționale. Distincții: Szilágysági Magyarok din partea Fundației Báthory István (2002); Vasvári Pál (Izvoru Crișului, 2003); Pro Zalău (2006); EMKE (2008), Diploma de Cetățean de Onoare Izvoru Crișului (2010), Diploma Oameni de seamă ai Sălajului (Zalău, Biblioteca Județeană Sălaj, 2011), Diploma Gala premiilor culturii sălăjene (2012), Diplomă de Excelență din partea Direcției Județene pentru Cultură și Patrimoniu Cultural Național (2016), Medalia de merit pedagogic – Distincție guvernamentală din partea Ministerului de resurse umane din Ungaria (2016), Premia Musei din partea Muzeului Județean de Istorie și Artă – Zalău (2017), distincția Ezüstfenyő díj acordată de UDMR (2021), distincția Magyar Arany Érdemkereszt (2022). Membru în Consiliul Consultativ al Profesorilor de Istorie și în brigăzile Inspectoratului Școlar Județean Sălaj (1990-2003), membru al Societății Istoricilor din România, al Asociației Pedagogilor Maghiari din România, al Asociației de Prietenie a Colegiului Liceal Wesselényi din Zalău, al Societății Muzeului Ardelean – Filiala Zalău și Împrejurimi (vicepreședinte din anul 2003), al societăților: Pro Zalău, Tövishát Kulturális Társaság, Rákóczi Kultúregylet, Pro Izvoru Crișului, Pro Kalotaszeg, Holocaust Zalău, Fundația Báthory István Șimleu Silvaniei. Din 1990 este vicepreședinte cu probleme de învățământ al UDMR pe municipiul Zalău, din 1998 este președintele Consiliului de Etică al UDMR Sălaj. Membru fondator și vicepreședinte al Societății Muzeului Ardelean – Filiala Zalău și Împrejurimile, unde a organizat până în prezent numeroase sesiuni științifice Cercetări sălăjene și mișcarea sportivă pentru vârstnici, asigurând anual patru turnee de fotbal old boys (peste 18 ediții). A fost inițiatorul comemorărilor și al ridicării unor monumente, însemne și plăci comemorative: Márton Gyula (Naimon, 1996, 2016), Zalău 525 (1998), Obeliscul 1848 (curtea Bisericii Reformate Zalău, 1999), Ady Endre (Nearsova, jud. Cluj, Zalău – Casa Memorială, Dioșod, 1999), Monumentul Petőfi (centrul orașului Huedin, 1999), Monumentul eroilor căzuți în cele două Războaie Mondiale (Camăr, 2000), Sipos László (Bogdand, jud. Satu Mare, 2001), statuia din bronz Wesselényi (Jibou, 2004). Membru fondator al revistei Hepehupa. Colaborări: Árkád, Caiete Silvane, Fesztivál Füzetek (1991-2000), Gazeta de Duminică, Hepehupa, I.D.E.I., Kalotaszeg, Kraszna, Limes, Művelődés, Romániai Magyar Szó, Sarmasági Hírmondó, Szabadság, Szilágyság, Szilágysági Szó, Szilágysági Vidéki Napló, Școala Noastră.
Opera: Barangolás öregfiúkkal a Szilágyságban (Zalău, 2013); coautor:Körösfő (Izvoru Crișului) (monografie, Zalău, 2001), Kalotaszegi krónikácskák. Alsójárától Zsobokig (Cluj-Napoca, Művelődés; Stana, Szentimrei Alapítvány, 2016; Sztánai Füzetek 21, red. Szabó Zsolt). Volume colective: Szilágysági magyarok (Maghiarii din Sălaj) (București, Ed. Kriterion, 1999), Vol. l; Vol. 2, 3: Szilágysági magyarok = Maghiarii din Sălaj = Die Ungarn aus dem Kreis Sălaj (editor, Cluj-Napoca, Erdélyi Múzeum Egyesület, 2018, 2019), A grundtól az Olimpiáig (De pe maidane la Olimpiadă) (Zalău, 2001), Az erdélyi magyar gazdasági gondolkodás múltjából (vol. III, Cluj-Napoca, 2011). Coordonatorul volumului Fazakas Ferenc: Életemet elmesélem (Din amintiri) (București, Ed. Kriterion, 1998). Lucrare tradusă (în limba română): Kiss Attila, A szilágysomlyói I. és II. Kincslelet, mint a gepida történet forrásai (Zalău, 1994).
Virginia Lucia Zanc – 80 de ani de la nașterea medicului
Zanc, Virginia Lucia –medic. N. 26 martie 1946, Popeni.
Viața și activitatea: absolventă a Facultății de Medicină din Cluj-Napoca. A obținut doctoratul în anul 1981. Din 1974 până în octombrie 2014 a fost medic infecționist la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca. În paralel a urmat și o carieră universitară, fiind profesor dr. la Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj. Diplome: Ordinul Meritul Sanitar în grad de Cavaler emis de Președintele României pentru contribuția deosebită în cercetarea și practica medicală, pentru serviciile aduse la îmbunătățirea stării de sănătate a populației, pentru priceperea, grija și devotamentul arătate în îngrijirea bolnavilor (2004). A publicat zeci de articole și studii în diverse publicații de specialitate: Revista Română de Boli Infecțioase, Infectio.ro, Scientia Parasitologica, Medica.
Opera: Actualități în bolile parazitare tropicale (Cluj-Napoca, Ed. Medicală Universitară, 1994), Parazitologie clinică –3 vol. (Cluj-Napoca, Ed. Sincron, 2001). Volum colectiv: Boli infecțioase (Cluj-Napoca, Ed. Medicală Universitară Iuliu Hațieganu, 2011).
Boda Iosif – 80 de ani de la nașterea sociologului, analistului politic
Boda Iosif – sociolog, analist politic. N. 9 martie 1946, Jibou.
Viața și activitatea: absolvent al Facultății de Filosofie a Universității din București (1969). A lucrat ca sociolog la Centrul de Cercetări pentru Problemele Tineretului, apoi ca asistent și lector universitar la Catedrele de Sociologie și, respectiv, Filosofie ale fostei Academii Ștefan Gheorghiu. Din 1972 a fost secretar științific al Institutului de Științe Politice și de Studiere a Problemei Naționale, până la desființarea acestuia. În perioada 1981-1982 a fost bursier al Guvernului francez, urmând o specializare în științe politice – tehnici de campanie electorală la Institutul de Științe Politice al Universității Sorbona, respectiv la Centrul de Cercetare a Vieții Politice Franceze Contemporane. După decembrie 1989 se face remarcat prin discursurile sale în cadrul Comitetului Provizoriu de Uniune Națională. Din martie 1990 a devenit consilier al președintelui acestui organism de stat, Ion Iliescu. După alegerile din 20 mai 1990 și după constituirea instituției prezidențiale, a devenit directorul Direcției de Informare, Sinteze și Documentare a Președinției României. A coordonat o bună parte a strategiei de campanie prezidențială a lui Ion Iliescu, în 1992 conducând Departamentul de Analiză și Elaborare de Programe. Din toamna anului 1992 a condus Departamentul de Politică Internă al Președinției, fiind unul dintre cei cinci consilieri prezidențiali principali. A fost ambasadorul României în Elveția din 1994 până în primăvara anului 1996, când a fost numit de Ion Iliescu directorul său de campanie pentru alegerile prezidențiale. A fost membru al Comitetului Provizoriu de Uniune Națională, al Partidului Democrat Social din România (1996-1997). În 1997, împreună cu alți politicieni, a constituit o nouă formațiune politică, Alianța pentru România, fiind și deputatul acestei formațiuni. Din anul 2000 părăsește politica activă și se întoarce în zona gazetăriei și analizei politice; profesor asociat la Colegiul Național de Apărare din București (din 2009). Analizele, interviurile și eseurile sale politice au fost publicate în cotidienele și periodicele centrale de diverse orientări doctrinare sau simpatii politice. Colaborează la ziarele: Privirea, Evenimentul zilei, Curentul, Cotidianul, Cronica Română, Balcanii și Europa. Colaborează la postul național de radio, la Europa FM, BBC, Realitatea TV (emisiunea România politică cu Emil Hurezeanu), TVR1 (emisiunea Agenda politică – 7 ani – cu Monica Ghiurco).
Opera: Cinci ani la Cotroceni (București, Ed. Evenimentul Românesc, 1999). Este prezent în volumul: Lucian Sârb – Revolta la urne. Interviuri cu Iosif Boda (București, Ed. Tritonic, 2007).
Mariana Petrache – 60 de ani de la nașterea scriitoarei, fermierei
Petrache, Mariana – scriitoare, fermier. N. 25 martie 1966, Tăuții Măgherăuș, jud. Maramureș.
Viața și activitatea: absolventă a Liceului Agroindustrial, profil economic, Șimleu Silvaniei (1984). În prezent este fermier la Lozna. Frecventează Cenaclul Ligii Uniunii Scriitorilor din Maramureș. Colaborări: Cenaclul de la Păltiniș, Metafora de Constanța, Freamăt, Dor de dor.
Opera: Pânza de vise (București, Ed. Națiunea, 2016), Aștri rătăciți (Baia Mare, Ed. Ecreator, 2018). Volume colective: Lyrics et Proza (București, Ed. Națiunea, 2016), Simfonia Poeziei (București, Ed. Anamarol, 2016), Carmen (București, Ed. Anamarol, 2016), Întâlnirea poeților (București, Ed. Anamarol, 2016), Caravana prieteniei (Baia Mare, Ed. Ceconi, 2017), Primăvara cuvântului (Baia Mare, Ed. Ecreator, 2018), Vara cuvântului (Baia Mare, Ed. Ecreator, 2018), Desprimăvărarea cuvântului (Baia Mare, Ed. Ecreator, 2019). Coordonator al antologiilor: Prietenii poetice (Cluj-Napoca, Ed. Grinta, 2017), Damele metaforei (Baia Mare, Ed. Ceconi, 2017), Literatura din călimară (Editura Scriitorilor, 2017), Literatura din călimară vol. 2 (Ploiești, Ed. Explorator, 2017), Cenaclul eCreator 1 (Cluj-Napoca, Ed. Grinta, 2017), Cenaclul eCreator 2 (Cluj-Napoca, Ed. Grinta, 2018), Literatura din călimară, vol. 3 (Ploiești, Ed. Explorator, 2018), Lacrima dragostei (Baia Mare, Ed. Ecreator, 2018), Literatura din călimară vol. 4 (Craiova, Ed. Alma, 2019), Literatura din călimară vol. 5 (Craiova, Ed. Alma, 2020). Volume în pregătire: Blestemul iubirii și Florile deșertului.
Viorel Hodiș – 90 de ani de la nașterea profesorului
Hodiș, Viorel – profesor. N. 4 martie 1936, Brebi, com. Creaca.
Viața și activitatea: absolvent al Facultății de Filologie, Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj (1958). A obținut doctoratul în științe filologice în anul 1981 cu teza Apoziția și propoziția apozitivă în limba română. Refuzul colaborării cu Securitatea l-a făcut să piardă postul de asistent universitar la catedra de Limba Română, astfel că în perioada 1958-1961 a fost profesor la Liceul nr. 1 din Zalău și sporadic la școala elementară din Buciumi. Între anii 1961 și 1968 a fost asistent universitar, iar apoi, până în 1971, lector universitar la Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic Cluj. Din 1971 până în 1972 este lector în străinătate, la Instytut Filologii Romańskiej din cadrul Uniwersytet Jagielloński din Cracovia. Întors în țară, a fost lector la Catedra de Limba Română și Lingvistică Generală a Facultății de Filologie a UBB, lector doctor (până în 1982), apoi șomer între anii 1983-1984, ca urmare a unui nou refuz de colaborare. În anul 1984 a fost reabilitat și reîncadrat ca asistent suplinitor, până în 1989. După Revoluție a redevenit, prin concurs, lector doctor titular, apoi conferențiar la Departamentul de Limbă, Cultură și Civilizație Română al Facultății de Litere a universității clujene, până în 2002, când s-a pensionat. Între anii 2000 și 2003 a fost conferențiar la Facultatea de Jurnalistică a Universității Vasile Goldiș și la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității de Stat Aurel Vlaicu, în perioada 2003 și 2006 a ocupat postul de profesor-oaspete la Institutul Superior Pedagogic Tessedik Sámuel din Szarvas (Ungaria), iar între 2004 și 2006 a predat și la Facultatea de Teologie Pastorală a Universității Baptiste Emanuel din Oradea. În 2006 a întrerupt orice colaborare, însă a continuat să își publice studiile în diverse periodice din țară și străinătate. A fost membru fondator al următoarelor societăți de științe filologice: Asociația Prietenii Cracoviei (1972), Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, Societatea de Științe Filologice din România, Societatea Română de Lingvistică Romanică, Grupul Român de Lingvistică Aplicată, afiliată la Association International de Linguistique Appliquée din Amsterdam, Societatea Muzeul Limbii Române Sextil Pușcariu, Fundația Identitatea Românească, Fundația Ioan Lupaș, Societatea Avram Iancu,Societatea Prietenii Szarvașului, Fundația Culturală și de Caritate pentru Protecția Patrimoniului Cultural Național Carpatica, Societatea Limba noastră cea română. Premii: Diplomă de Onoare Oameni de seamă ai Sălajului (Zalău, Biblioteca Județeană Sălaj, 2011). Colaborează la reviste de specialitate din țară și străinătate: Cercetări de lingvistică, Limba română, Limbă și literatură, Limbă și literatură română, Buletin științific, Revue Roumaine de Linguistique, Tribuna, Steaua, Vatra, Napoca Universitară, Życie Literackie (Cracovia), Anuarul Facultății de Teologie Ortodoxă, ASTRA Clujeană etc. De-a lungul carierei, a susținut peste 120 de comunicări științifice și a publicat, în reviste de specialitate, volume proprii sau colective peste 100 de articole, studii, recenzii, traduceri, interviuri sau prefețe.
Opera: Apoziția și propoziția apozitivă (București, Ed. Științifică, 1990), Articole și studii –vol. 1 Relații de echivalență,vol. 2 Varia (Cluj-Napoca, Ed. Risoprint, 2006), vol. 3 (Cluj-Napoca, Ed. Risoprint, 2011), Metodica sinoptic-structurală de predare a verbului românesc (2 vol., Szarvas, 2005, 2006), Amintiri din totalitarism (Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, 2015), Scrieri (Baia Mare, Ed. Bibliotecii Județene Petre Dulfu, 2023). Volume colective: Aspecte metodice de predare a limbii române la anul pregătitor (Timișoara, Ed. Universității de Vest), Probleme de sintaxă (Cluj-Napoca, Ed. Universității Babeș-Bolyai), Românii din afara granițelor țării – 3 vol. (Iași, Ed. Casa Editorială Demiurg, 2007, 2008, 2009). A fost redactor al volumelor de proză și versuri: Și pentru noi de O.G. Zegreanu și Un buchet de pilde și învățături creștine pentru tineri de Arhimandrit Serafim Man.
Radu Gh. Mihai Trif – 85 de ani de la nașterea medicului veterinar
Trif, Radu Gh. Mihai – medic veterinar. N. 3 martie 1941, Domnin – m. 12 decembrie 2019.
Viața și activitatea: absolvent al Facultății de Medicină Veterinară din Timișoara (1967) și doctor în medicină veterinară din 1980. Începând cu anul 1974, a activat în cadrul Facultății de Zootehnie și Medicină Veterinară Timișoara, inițial în cadrul disciplinei de Patologie animală a secției de Zootehnie, iar apoi, din anul 1988, și la Facultatea de Medicină Veterinară Timișoara, promovând, prin concurs, toate gradele universitare. Astfel, din anul 1988, a devenit titularul cursului de Microbiologie și Imunologie la această facultate, unde și-a desfășurat activitatea până în momentul pensionării. În perioada 1990-2008 a făcut parte din conducerea Facultății de Medicină Veterinară, îndeplinind următoarele funcții: șef de departament (1990-1991), secretar științific (1991-1992) și director al Colegiului Universitar Agricol – specializarea Igienă și laborator (1996-2007). Din anul 2002 a fost conducător de doctorat în specializarea Microbiologie și Imunologie. A fost membru al Societății Naționale de Microbiologie și Imunologie din România, membru în Asociația Medicilor Veterinari din România, Colegiul Medicilor Veterinari din România și Asociația Oamenilor de Știință din România. Activitatea didactică și științifică se concretizează în 151 de lucrări științifice, șase manuale și tratate de specialitate și coordonarea a 15 teme de cercetare științifică pe bază de contract. A participat cu lucrări științifice la congrese și conferințe internaționale din Europa, Asia și America, o parte dintre lucrări fiind publicate în reviste de recunoaștere internațională. A colaborat la Revista Română de Medicină Veterinară.
Opera: Microbiologie specială (Timișoara, Ed. Brumar, 1996). Coautor: Microbiologie: bacteriologie generală (Timișoara, Ed. Mirton, 2007). Volume colective: Imunopatologie veterinară (Timișoara, Ed. Filantropia, 1994), Patologia sistemului imunitar (Timișoara, Ed. Brumar, 1996), Microbiologie generală (Timișoara, Ed. Brumar, 1996).
Onuc Cozar – 80 de ani de la nașterea profesorului
Cozar, Onuc –profesor. N. 29 martie 1946, Sâncraiu Almașului, comuna Zimbor – m. 31 ianuarie 2022.
Viața și activitatea: absolvent al Facultății de Fizică a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (1970). A obținut doctoratul în anul 1979, cu teza Structura moleculară și dinamica de absorbție a unor complecși cu Cu(II) determinate prin spectroscopie RES. A fost asistent universitar la Facultatea de Fizică din cadrul universității clujene (1970), promovând, prin concurs, toate treptele didactice, din 1990 fiind profesor universitar, conducând, în calitate de director, mai multe contracte de cercetare încheiate cu CNCSIS, CNFIS și Banca Mondială, iar din 1993 a fost și conducător de doctorat. În perioada 1990-1993 a fost șeful Catedrei de Fizică Atomică, Nucleară și Mediu Înconjurător, iar din 2003 șeful Departamentului de Fizică Biomedicală și Spectroscopie Moleculară. Din anul 2006 a fost decanul Facultății de Fizică de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. A fost directorul Centrului de Cercetare în domeniul Fizicii Biomedicale și a Mediului, acreditat de CNCSIS (2001), în perioada 1998-2005 a fost membru în Comisia de Științe Exacte I a Consiliului Național de Evaluare Academică și Acreditare. A fost membru al Senatului Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Consiliul Cercetării Științifice, membru al următoarelor asociații profesionale: Societatea Română de Fizică, Societatea Balcanică de Fizică, Societatea Europeană de Fizică, Societatea Oamenilor de Știință din România, Societatea Română de Radioprotecție, Societatea Internațională de Rezonanță Magnetică, Grupul Ampere (Societatea Europeană de Rezonanță), Academia de Științe din New York, Asociația Americană a Fizicienilor Medicali. Premii: Premiul Academiei Române Dragomir Hurmuzescu (1982), Lector evidențiat (1984), Premiul Ministerului Educației și Cercetării, Diploma de merit pentru contribuția la dezvoltarea Universității Babeș-Bolyai (2002), Diplomă de Excelență didactică pentru performanță în activitatea didactică și pedagogică la Universitatea Babeș-Bolyai (2004 și 2006), Diplomă pentru Excelență științifică a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (2007), Premiul Reprezentativității al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (2008), Premiul Profesorul Anului al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (2009), Diplomă de Onoare Oameni de seamă ai Sălajului (Zalău, Biblioteca Județeană Sălaj, 2011). Colaborări: a publicat peste 430 de lucrări științifice, din care 104 în reviste internaționale cotate ISI (International Scientific Index): Molecular Physics, Journal of Molecular Structure, Solid State Communications, Radiochemistry and Radioanalytical Letters, Journal of Non-Crystalline Solids, Acta Physica Polonica, Journal of Magnetism and Magnetic Materials, Journal de Physique, Physica C, Applied Magnetic Resonance, Journal of materials Science Letters, Materials Letters, Rapid Communications in Mass Spectrometry, Superconductivity Science and Technology, Fresenius Journal of Analytical Chemistry, Journal of Nuclear Materials, Journal of Radioanalytical Nuclear Chemistry, Colloids and Surfaces, Vibrational Spectroscopy, Journal of Materials and Technology, Polyhedron, Talanta, Journal of Chemical Society – Dalton Transaction, International Journal of Modern Physics B, Journal of Optoelectronics and Advanced Materials, Chemical Physics, Indoor and Built Environment, 32 în reviste internaționale necotate ISI (Balkan Physics Letters, Materials Chemistry),28 în revistele Academiei Române (Studii și Cercetări de Fizică, Revue Roumaine de Physique, Romanian Reports in Physics, Romanian Journal of Physics),117 în revista Studia,seria Physica,a Universității Babeș-Bolyai, 39 în revistele altor universități din țară (Analele Universității Timișoara și Oradea),40 în volumele unor conferințe și simpozioane internaționale și 69 în volumele unor conferințe și simpozioane naționale.
Opera: Teoria grupurilor în fizica atomului și moleculei (Cluj-Napoca, Ed. Universității Babeș-Bolyai, 1986), Detectori de radiații. Spectroscopie gama (Cluj-Napoca, Ed. Presa Universitară Clujeană, 2007), Satul transilvan după Marea Unire (Cluj-Napoca, Ed. Casa Cărții de Știință, 2020). Coautor: Lucrări practice de fizica atomului, nucleului și moleculei (Cluj, Ed. UBB, 1973), Lucrări de laborator de fizica moleculei (Cluj-Napoca, Ed. UBB, 1975), Culegere de probleme de fizica moleculei (Cluj-Napoca, Ed. UBB, 1976), Fizică cuantică pentru fizico-chimiști (Cluj-Napoca, Ed. UBB, 1977), Lucrările Simpozionului național de fizică (Cluj-Napoca, Ed. UBB, 1978), National Symposium on Structural Methods and Models in Physics and Related Fields (Cluj-Napoca, Ed. UBB, 1981), Lucrări practice de instrucțiuni nucleare și metode experimentale în fizica nucleară (Cluj-Napoca, Ed. UBB, 1983), Proceedings of the 2nd National Symposium on Methods and Techniques in Physics and Related Fields (Cluj-Napoca, Ed. UBB, 1984), Proceedings of the 3rd National Symposium on Methods, models and Techniques in Physics and Related Fields (Cluj-Napoca, Ed. UBB, 1987), Aplicații ale rezonanței electronice de spin în fizica moleculei (Cluj-Napoca, Ed. UBB, 1995), Detecția radiațiilor și spectroscopie nucleară. Lucrări practice (Cluj-Napoca, Ed. UBB, 1996), Rezonanță electronică de spin pe sisteme paramagnetice cuplate (Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 1999), Rezonanța electronică de spin – Probleme (Cluj-Napoca, Ed. Casa Cărții de Știință, 2000), Rezonanță electronică de spin pe complecși metalici (București, Ed. Academiei, 2001), Rezonanță electronică pe spin – Principii, metode, aplicații (Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2001), Méthodes avancées d’analyse spectroscopique. Applications (Cluj-Napoca, Ed. UBB, 2001), Identificarea structurii moleculare prin metode spectroscopice (Cluj-Napoca, Ed. Presa Univ. Clujeană, 2004), Verificarea structurii moleculare prin metode spectroscopice (Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2004), Izotopii carbonului și încălzirea globală (Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, 2007), Simetrie moleculară (Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, 2007).
Hegedüs Sándor – 165 de ani de la nașterea scriitorului
Hegedüs Sándor (pseudonime: Hamvai Sándor; Da Capo; Semper Idem; Sans D’or; Halina S.) – scriitor. N. 17 martie 1861, Șimleu Silvaniei (după unii Debrețin) – m. 31 ianuarie 1925, Șimleu Silvaniei.
Viața și activitatea: a studiat la Colegiul Reformat din Zalău, apoi la Cluj. A lucrat în administrație. A fost notar la Șimleu Silvaniei (1884-1888), căpitan (1888-1889), șeful Poliției din Șimleu Silvaniei (din 1889), apoi din Târgu Mureș (1902). A fost prim-notar la Șimleu Silvaniei (1908). A debutat ca scriitor la Oradea. Cu piesa populară Borbiróné titka a primit o mențiune la Concursul Rust, organizat de Teatrul Popular. A obținut mai multe premii la concursurile organizate de diferite ziare și reviste. A fost președintele Uniunii Naționale a Funcționarilor Polițiști (până în 1909). A colaborat la ziarele din țară și din străinătate: Szilágyság, Szabadság, Szilágy-Somlyó, Kolozsvár, Kisküküllő, Bihar, Rendőri Lapok, Magyar Közigazgatás, Magyarország, Fővárosi Lapok, Ország-Világ, Pesti Hírlap, Budapesti Hírlap. A fost fondatorul și redactorul ziarului Szilágysági Újság (1910). A fost membru al Asociației Szigligeti. Povestirile, nuvelele și foiletoanele lui au fost publicate în mai multe ziare ardelene: Szilágy, Szilágy-Somlyó etc.
Opera: Apró emberek (Omuleții) (nuvele, Șimleu Silvaniei, 1885), Fövényszemek (nuvele, Budapest, 1892), A jó vidékiek (nuvele, Budapest, 1898), A felsőbb rendeletek közlési módja (1900), A tisztítótűzben (În purgatoriu) (roman, 1910), A szent hazugság (Sfânta minciună) (roman, Brașov, 1925). Prezent în antologia Elbeszélések régi somlyói és szilágysági íróktól (Povestiri ale scriitorilor șimleuani și sălăjeni din trecut) (Șimleu Silvaniei, 1938, post-mortem).
Petre Dulfu – 170 de ani de la nașterea scriitorului, pedagogului
Dulfu, Petre – scriitor, pedagog. N. 10 martie 1856, Tohat (azi județul Maramureș) – m. 31 octombrie 1953, București.
Viața și activitatea: a urmat școala primară și șase clase secundare la Gimnaziul din Baia Mare, iar clasele a VII-a și a VIII-a la Cluj. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie din Cluj. A obținut diploma de doctor în filosofie cu lucrarea Activitatea lui Vasile Alecsandri pe tărâmul literaturii române – prima monografie documentară despre Vasile Alecsandri. A fost membru fondator al Societății de lectură a elevilor români din gimnaziul băimărean. A colaborat la revista șapilografiată a elevilor, pe care, cu timpul, a scris-o aproape în întregime și la revistele Șezătoarea, Cărțile săteanului român, Amicul familiei și a publicat numeroase articole de psihologie și pedagogie în Educatorul, Revista pedagogică, Revista pedagogilor și învățătorilor din România, Revista generală a învățătorului, Ideea, Educația etc. A fost membru al Societății Iulia din Cluj și redactorul revistei Societății Diorele. A debutat în anul 1872 în revista Familia. După terminarea studiilor se dedică în întregime carierei didactice. Petre Dulfu trece Carpații în România, unde V.A. Urechia, ministrul instrucțiunii publice, îl numește profesor de pedagogie, apoi director la Școala Normală din Turnu-Severin. După desființarea acestei școli, va preda istoria și geografia la Azilul Elena Doamna și la Școala Normală a Societății pentru Învățătura Poporului Român din București. După plecarea lui Ioan Slavici în Transilvania pentru a conduce revista Tribuna, Dulfu este solicitat să predea limba română la ambele școli, unde desfășoară o activitate rodnică până la începutul războiului din 1916. A scris un număr de lucrări pedagogice și manuale școlare, în colaborare cu alți autori, unele ajungând până la 33 de ediții. La 1 noiembrie 1911 a devenit membru al Societății Scriitorilor Români. Premii: a fost distins cu Bene-Merenti, Răsplata muncii – pentru învățământ clasa I, Coroana României în gradul de ofițer.
Opera: Princesa fermecată: Povestire în versuri (Sibiu, Ed. Tiparului Institutului Tipografic, 1887), Isprăvile lui Păcală: Epopee poporală în 24 de cânturi (București, Tip. și Fond de litere Thoma Basilescu, 1894, reeditări: 1907, 1912, 1920, 1922, 1923, 1924, 1925, 1928, 1931, 1936, 1942, 1943, 1946, 1947), Isprăvile lui Păcală (Cleveland, Ohio, 1909), Isprăvile lui Păcală (Vârșeț, Ed. Frăție și Unitate, 1952), Isprăvile lui Păcală (București, Ed. Tineretului, 1958, reeditări: 1959, 1960, 1966, 1970, 1971, 1993, 1995), Legenda Țiganilor: Din popor pentru popor (București, Ed. Librăriei Universale Leon Alcalai, f.a., ediția a 2-a revăzută, 1900), Foloasele învățăturii (București, Institutul de arte grafice Carol Göbl, 1902, ediția a 2-a 1911, ediția a 3-a 1927), Din lumea satelor: Alegere de strigături, de cântece glumețe și de snoave (București, Ed. Librăriei Leon Alcalay, f.a.), Snoave (București, Ed. Librăriei Socec, 1909), Cântece și povești (București, Institutul de arte grafice Minerva, 1910), Gruia lui Novac: Epopee alcătuită din cântecele de vitejie ale poporului român (București, Ed. Institutului de arte grafice C. Sfetea, 1913, reeditare: 1918, 1920, 1922, 1923, 1925, 1927, 1928, 1930, 1937, 1942, 1943, 1945, 1952, 1953), Povestea lui Făt-Frumos (București, Ed. Cartea Românească, 1919, reeditare: 1920, 1922, 1923, 1924, 1926, 1938, 1942, 1947, 1995), Visuri împlinite: Poezii (București, Ed. C. Sfetea, 1919, reeditare 1930), Faptă și răsplată: Povestiri pentru copii și pentru popor (București, Ed. Cartea Românească, 1920, reeditare: 1922, 1936, 1940, 1943), Iisus Mântuitorul (București, 1923), Ion Săracul: Povestiri (București, Ed. Cartea Românească, 1923, reeditare: 1926), Odinioară: Povești (București, Ed. Cartea Românească, 1923, reeditare, 1928), Păcală argat. Comedie poporană cu cântec în 4 acte (București, Ed. Cartea Românească, 1925), Răzbunarea Lenuței. Povestiri din viața copiilor (București, 1925), Zâna Florilor. Povestiri în versuri (București, Ed. Cartea Românească, 1926, reeditări: 1932, 1996), Povestea unui orfan (București, 1931), Povestea României Mari: Spusă de un soldat (București, Ed. Cartea Românească, 1931), Cei doi feți logofeți cu părul de aur. Poveste în versuri pentru copii (București, Ed. Ziarului Universul, 1936, reeditare: 1939), Prea frumoasa poveste a lui Făt-Frumos și a lui Radu și Mama sa (Gherla, f.a.), Scrieri (București, Ed. Minerva, 1971). Volume traduse: Euripide. Ifigenia în Aulide (Cluj, Ed. Amicul Familiei, 1879, 1880), Alecsandri vazul működése a román irodalom terén (Cluj, 1881).
