Notă: Serviciul bibliografic al Bibliotecii Județene I.S. Bădescu Sălaj adună materiale pentru cuprinderea în Baza de date a județului Sălaj și reactualizarea informațiilor cuprinse în dicționarul biobibliografic: Sălaj – Oameni și Opere. Îi includem în acest proiect pe toți cei care au contribuit la dezvoltarea social-culturală a județului (literatură, istorie, geografie, tehnică, muzică, artă, sport etc.), indiferent de naționalitate. Baza de date se completează permanent (bibliografic_bjs@yahoo.com).
Horvath Florin – prozator, 1 mai 1945; Rusu Maria – profesoară, 5 mai 1939; Váncza Edith – profesoară, artist plastic, 5 mai 1969; Caba Marius – poet, 9 mai 1947; Beleleu Ionuț – sportiv, 10 mai 1987; Pășcuță Ioan – sociolog, economist, 10 mai 1953; Boia Claudiu Ionuț – preot, 10 mai 1986; Milaș Constantin – lingvist, 11 mai 1938; Márkus László – profesor, artist plastic, 11 mai 1961; Crecan Viorica – scriitoare, 12 mai 1948; Kása Zoltán – profesor universitar, informatician, 12 mai 1948; Cosmuța Ioan – inginer, scriitor, 13 mai 1939; Ștefania Miclea – psiholog clinician, psihoterapeut, 13 mai 1972; Lascu Ilie Laurențiu – medic, 15 mai 1954; Chința Imelda – profesoară, scriitoare, 15 mai 1975; Marosán Csaba – actor, 15 mai 1990; Ira-Tăutan Doina – economist, scriitoare, 16 mai 1957; Souca Ligia Mariana – profesoară, 17 mai 1959; Barbur Ioan – profesor, 18 mai 1949; Kiss Lehel – preot, poet, 18 mai 1984; Trif Tudor Alexandru – scriitor, 20 mai 2000; Ari-Nagy Alexandru-Vasile – muzicolog, 21 mai 1949; Virág Magdolna – etnograf, 21 mai 1955; Szabó P. Árpád – istoric local, 23 mai 1954; Kincses Anna – prozatoare, 23 mai 1965; Duma Iulian Vintilian – jurnalist, 24 mai 1972; Mureșan Daniel – profesor, artist plastic, 24 mai 1942; Pop Viorica – învățătoare, 25 mai 1957; Ortelecan Dora – actriță, 25 mai 1969; László D. László – profesor, publicist, 26 mai 1958; Terec (Cioban) Crina Ana – profesoară, 26 mai 1974; Dindelegan Ileana Carmen – asistent medical, 27 mai 1940; Ilinca Marius Adrian – sportiv, 28 mai 2002; Suciu Alexandru – actor, compozitor, 28 mai 1985; Bodea Sălăjan Silvia – profesoară, scriitoare, 31 mai 1949; Gáspár Attila – profesor, 31 mai 1949.
Florin Horvath – 80 de ani de la nașterea prozatorului
Horvath, Florin – prozator. N. 1 mai 1945, Hațeg, județul Hunedoara.
Viața și activitatea: a absolvit cursurile școlii primare și liceale la Bistrița și Școala de Ofițeri Activi în 1967. Din anul 1967 până în 1972 a fost ofițer de aviație. În perioada 1972-1979 a fost electronist pe platforma industrială București-Sud, 1979-1985 șef atelier la IAIFO, șef atelier la Întreprinderea de Anvelope (1985-1989), a fost membru CPUN – Sălaj (1989-1991), a lucrat la SC Alfasoft (1991-1992), din 1996 a fost șef birou SNP, a lucrat la Energy Consult România Petrom SA. A fost director al FNR – filiala Sălaj. A debutat în 1971 cu proză scurtă. Frecventează cenaclul Silvania din Zalău. Premii: în anul 1971 a primit premiul revistei Viața militară pentru proză scurtă, premiul pentru creație și montaj literar Ioniță Scipione Bădescu (1984), premiul pentru proză Ioniță Scipione Bădescu (1985), premiul pentru poezie Nicolae Bălcescu (1986), Premiul Național pentru roman istoric (1987), Premiul Național Duiliu Zamfirescu (2001), Diplomă de Onoare Oameni de seamă ai Sălajului (Zalău, Biblioteca Județeană Sălaj, 2010); distincții și medalii: învestirea ca Mare Secretar al M.I.N.R. (2002), Medalia de Onoare a R.L. Phoenix (2003), Medalia de Merit M.L.R. (2003), Învestirea ca Mare Secretar al M.L.R. (2003), Medalia de Onoare (personalizată) a R.L. Hashachar Israel (2004), Medalia de Onoare a Parlamentului Maghiar (2004), Medalia de Merit a M.L.R. (2004, 2005), Medalia de Onoare a R.L. Edmond Nicolau (2005), Diploma de Excelență a M.L.N.U.R. (2005), Învestirea în grad de Cavaler Templier (2005), Marea Cruce în rang de Cavaler Kadusch (2006), Învestirea în grad de Comandor (2006), titlul de Inspector general – Suveran Comandor 33 (2006), titlul de Pro Mare Maestru al M.L.R. (2006), Placheta de Onoare a R.L. Hiram (2006, 2007), învestirea ca Mare Ofițer Templier (2006), Ordinul Suprem Marea Cruce în clasa Primus Interparens (2006), învestirea în demnitatea de Comandor al Sf. Bernard de Clervaux (2006), Ordinul Crucea de Merit clasa a III-a (2006), Ordinul Suprem Marea Cruce în grad de Arhitecton Egregia cum Laude pentru întreaga activitate (2006), Medalia de Merit a Turciei (2007), Ordinul Crucea de Merit clasa a II-a (2007), învestirea ca Preceptor al Ardealului (2007), Placheta de Onoare a M.L.R. (2007), Medalia de Merit a R.L. Mozart, Israel (2008), Medalia de Merit Ordinul Pentagramei pentru activitatea în perioada 2003-2008 (2008), Ordinul Crucea de Merit clasa I (2008), Ordinul Crucea de Onoare clasa a III-a (2008), învestirea în rangul de Cavaler Mare Cruce (2008), învestirea în demnitatea de Prior al Transilvaniei, Maramureșului, Crișanei și Banatului (2008), Pro Mare Maestru Ad Vitam (2008), Ordinul Cultural (2009), Medalia de Merit a Revoluției Române (2009), Medalia Marea Pentagramă de Aur (2009), Medalia Jubiliară Internațională a Ordinului Templierilor (2010), Medalia de Onoare a R.L. Sever Frențiu (2010), Medalia Revoluției Române (2010), Medalia Vila di Sintra (2010), Medalia de Onoare Jacques de Molay (2010). Este membru în grupul de dialog cultural România-Ungaria (din martie 1990), membru fondator al FNRD (1989), inițiator al programului de înfrățire între orașele Zalău și Soroca (Republica Moldova) și Zalău – Szentendre (Ungaria). Colaborări: Ramuri, Vatra, Steaua, Echinox, Tribuna, Transilvania, România literară, Luceafărul, Opus, Silvania, fondator al ziarelor Șopârla, Clepsidra.
Opera: O lacrimă pentru Măria Sa (București, Ed. Albatros, 1987, reeditare București, Ed. Delta III, 2005), Coroana celor 7 mari maeștri (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2001), Voievodul Albastru (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2001), Îndreptar francmasonic (Târgu Mureș, Ed. Tipomur, 2004), 125 de ani de lumini și umbre în francmasoneria românească (București, Ed. Delta III, 2005), Un templier la Sarmizegetusa (București, Ed. Delta III, 2008), Legenda marelui Zalmoxis (Zalău, 2010), Ultimul festin (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2011), Îndreptar heraldic (Zalău, Ed. Ordo Ab Chao, 2012), Vecernie la amiază (Zalău, Ed. Ordo Ab Chao, 2013), Umbrele nevăzutului (Zalău, Ed. Ordo ab Chao, 2015), De la Zalmoxis la Sarmizegetusa (Zalău, Ed. Ordo Ab Chao, 2016), Cupa destinului. O altfel de istorie a Ordinului (Zalău, Ed. Ordo Ab Chao, 2017), Umbrele nevăzutului (București, Ed. Librex Publishing 2018), O lacrimă pentru Măria Sa (București, Ed. Librex Publishing, 2018, reed.), Vecernie la amiază (București, Ed. Librex Publishing, 2018), Nașterea Daciei (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Roman, 2019), Eșafodul cu fantome (Zalău, 2019), Testament din țara lucrurilor ascunse (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2020), Acolo unde se-nfiripă iertarea (Zalău, 2021), Vlaherne Mica Dacie din inima Byzanțului (Zalău, 2021), Răpuși la porțile nemuririi (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2021), Veniți de luați lumină! (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2022), Vămile devenirii (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2022), Aici, la hotarul furtunilor (București, Ed. Ighemonicon, 2023), Veșmântul nemuririi (București, Ed. Ighemonicon, 2023), Ospățul cuvintelor (București, Ed. Ighemonicon, 2024), Ana între întemeiere și legendă (București, Ed. Ighemonicon, 2024). Prezent în volumele: 11 prozatori – antologie (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Scriitori sălăjeni, 2020), 27 de scriitori sălăjeni, Antologie (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2023).
Imelda Chința – 50 de ani de la nașterea profesoarei, scriitoarei, criticului literar
Chința, Imelda – profesoară, scriitoare, critic literar. N. 15 mai 1975, Brașov.
Viața și activitatea: absolventă a Facultății de Litere din cadrul Universității de Nord, Baia Mare, Secția Română-Engleză (2002), a unui master în Literatură Română și Modernism European (2004-2006). Participă la sesiuni de comunicări științifice din cadrul Universității de Nord, Baia Mare, la o sesiune științifică din Iugoslavia unde obține un certificat de la Civic Education Project, afiliat cu Central European University (2001), a participat la o conferință organizată de Institutul de Cercetare a Crimelor Comunismului, la București (2009). A obținut titlul de doctor în filologie (2010) și gradul didactic I în învățământ (2011). Actualmente este profesor titular de limba și literatura română la Colegiul Național Silvania – Zalău (din 2009). Este membră a Asociației Scriitorilor din Județul Sălaj.
Colaborări: Caiete Silvane (Zalău), Nord literar (Baia Mare), Vatra Veche (Târgu Mureș), Poesis (Satu Mare), Familia (Oradea), Steaua (Cluj-Napoca). Colaborator permanent și redactor asociat al revistei Caiete Silvane (din 2009).
Opera: Literatura rezistenței la totalitarism (Cluj-Napoca, Ed. Eikon, 2011), Destine și cărți (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2015), 21 de teste pentru bacalaureat. Exersăm și reușim! (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2024). Volum colectiv: Însemnări de pe frontul cuvintelor. Antologie, cronici și comentarii critice. Asociația Scriitorilor din județul Sălaj (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Scriitori sălăjeni, 2021), 27 de scriitori sălăjeni, Antologie (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2023).
Ileana Carmen Dindelegan – 85 de ani de la nașterea asistentului medical
Dindelegan, Ileana Carmen – asistent medical. N. 27 mai 1940, Răhău – Sebeș, jud. Alba.
Viața și activitatea: absolventă a Școlii Tehnice Sanitare din Cluj (1961). În perioada 1961-1981 a fost instructor de practică și profesoară la Școala Postliceală Sanitară Cluj. Din 1981 a fost asistentă medicală coordonatoare la Spitalul Județean din Zalău, iar din 1990 până în 2012, cadru didactic de specialitate, asistentă medicală și responsabilă cu învățământul de specialitate Nursing la Școala Postliceală Sanitară Zalău. A colaborat cu Organizația Medicină fără frontieră MSF din Belgia. A participat la numeroase simpozioane, conferințe și congrese interne și internaționale pe teme medicale.
Opera: Aptitudini de comunicare pentru asistenți medicali (Zalău, 2012). Coautor: O viață, un destin – Lucreția Titircă (Baia Mare, Ed. Zestrea, 2007), Semiologie pentru asistenți medicali (Zalău, Ed. Școala Noastră, 2011), Forța politică a femeilor (București, Ed. Polirom, 2011), Principii de bază ale cercetării în nursing, caiet de lucrări (Zalău, 2012), a publicat în volumul Veșnic tânăr și modern (Cluj-Napoca, Ed. Casa Cărții de Știință, 2011), Auxiliar pentru sanitarii pricepuți: educație pentru sănătate: voluntariat Invictus și milostivul samarinean (București, Editura Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, 2017). A publicat volumul Amintiri sau suveniri (studiu și culegere de folclor) scris de Romul Grecu (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2011), a tradus din limba franceză Diagnostic infirmier de L.J. Carpetino.
Iuliu Șamșodan – 80 de ani de la nașterea profesorului
Șamșodan, Iuliu –profesor. N. 7 mai 1945, Câmpia, Sălaj – m. 19 decembrie 2010, Șimleu Silvaniei.
Viața și activitatea: absolvent al Facultății de Matematică a Universității Babeș-Bolyai din Cluj. A obținut doctoratul în anul 1986 la Universitatea Babeș-Bolyai, cu teza Studiul mișcării sateliților artificiali geostrategici. În perioada 1967-1968 a fost profesor la Școala Generală Cehei, apoi la Liceul Agricol din Șimleu Silvaniei (1968-1970), Liceul Economic Șimleu Silvaniei (1970-1977, între 1973-1974 – director), Liceul Teoretic Simion Bărnuțiu din aceeași localitate (1977-1997). Din anul 1997 până în 2001 a fost detașat la Prefectura Județului Sălaj. Începând cu anul 2001 a fost, din nou, profesor la Colegiul Național Simion Bărnuțiu Șimleu Silvaniei. Premii: în 1988 a primit distincția de Profesor emerit, Diplomă de Onoare Oameni de seamă ai Sălajului (Zalău, Biblioteca Județeană Sălaj, 2010). A fost membru al Societății de Științe Matematice, Filiala Șimleu, fiind și președintele acesteia (1978-1986), liderul sindicatului din învățământ, bazinul Șimleu, membru în Biroul Federației Sindicatului din Învățământ (1991-1996), consilier în Consiliul Local al orașului Șimleu (1992-1996), coordonator al comisiei metodice a profesorilor de matematică din Colegiu. A participat la numeroase sesiuni de comunicări științifice în țară. Colaborări: Babeș-Bolyai University-Research seminaries, Progrese în fizică, Progrese în astronomie, Direcții moderne în astronomie și astrofizică, Școala Noastră, Bătaia clipei, Graiul Sălajului, Magazin Sălăjean, Sălajul etc.
Opera: Studiul mișcării sateliților artificiali geostaționari (1986). Volum colectiv: Teste de evaluare pe unități de învățare (2003).
Petre Cupcea – 150 de ani de la nașterea preotului
Cupcea, Petre – preot. N. 21 mai 1875, Călinești, județul Maramureș – m. 17 iulie 1940, Șimleu Silvaniei.
Viața și activitatea: a urmat cursurile școlii primare la Ocna Șugatag, iar liceul la Sighet. După absolvire a fost primit de episcopul Mihai Pavel în clerul tânăr orădean și a fost trimis pentru a studia teologia la Universitatea din Budapesta pe care a absolvit-o în 1898. Întors la Oradea a fost numit prefect de studii la Seminarul Diecezan și profesor la Preparandia Regească Română Unită, la catedra de limba română și la cea de matematică și fizică-chimie. A fost hirotonisit la 19 decembrie 1901 și a fost numit preot în comuna Fegernic (Bihor), iar în 1904 la Carei, unde a funcționat ca preot ordinar și profesor de religie și de limba română la Liceul Romano-Catolic sub conducerea părinților piariști, fiind, în același timp, profesor de religie și la școlile de stat de fete și de băieți. În 1912 părintele Cupcea este numit paroh la Supuru de Jos și protopop al aceluiași district, unde a stat până în 1932. Între timp a fost numit asesor consistorial (1918), arhidiacon onorar (1923), exactor diecezan (1926) și din nou protopop la Supuru de Jos, după reorganizarea diecezelor nordice (1931). În 1932 a fost numit paroh I la Șimleu Silvaniei, protopop al districtului Șimleu și vicar foraneu episcopal al Sălajului. În repetate rânduri a fost membru în Consiliul Județean, iar în 1937 a fost ales președintele acestuia. Premii: a fost decorat cu medalia Răsplata muncii pentru biserică, clasa I. A colaborat la câteva reviste românești și în special la cotidianul Dreptatea din Timișoara, publicând articole cu caracter social, politic și de afirmare națională. La 1 Decembrie 1918 a participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.
Opera: Geometrie pentru preparandii (Șimleu Silvaniei, 1909), a fost unicul manual aprobat de Ministerul de Culte și Instrucție Publică și a fost folosit în toate școlile normale românești din Ardeal, Gramatica limbii române în limba maghiară (Budapesta, Ed. Stampfel, 1906). I-au rămas în manuscris un manual de fizică, unul de matematică pentru școli normale și o seamă de lucrări de mică întindere; a tradus Madona de la Lourdes de dr. Ackerl (1897).
