Omagiații lunii iunie

(din Baza de date a Bibliotecii Județene I.S. Bădescu Sălaj)

Notă: Serviciul bibliografic al Bibliotecii Judeţene I.S. Bădescu Sălaj adună materiale pentru cuprinderea în Baza de date a județului Sălaj și reactualizarea informațiilor cuprinse în dicţionarul biobibliografic: Sălaj – Oameni şi Opere. Îi includem în acest proiect pe toţi cei care au contribuit la dezvoltarea social-culturală a judeţului (literatură, istorie, geografie, tehnică, muzică, artă, sport etc.), indiferent de naţionalitate. Baza de date se completează permanent (bibliografic_bjs@yahoo.com).

Pop Ileana Grațiana – meșter și artist popular, 1 iunie 1943; Negrean-Brudașcu Sava – artistă, 2 iunie 1947; Abrudan Ioan – profesor, 3 iunie 1956; Stoica Terezia – învățătoare, 3 iunie 1958; Sestraș Radu Emil – profesor, 3 iunie 1961; Márkus Barbarossa János – scriitor, pictor, 4 iunie 1955; Anton Raluca – psiholog, psihoterapeut și terapeut relațional, 6 iunie 1983; Poneavă Maria – învățătoare, 7 iunie 1947; Bărdașu Mircea Silviu – jurist, 7 iunie 1942; Sanda Bulgărean – profesoară, 7 iunie 1973; Pop Ana – restaurator, 8 iunie 1946; Lung Voichița – profesoară, 8 iunie 1960; Pițoiu Ion I. – profesor, artist plastic, 8 iunie 1988; Vicsai János – profesor, 9 iunie 1947; Dragoș Mircea – economist, 9 iunie 1955; Satmari Iarina – scriitoare, 9 iunie 1999; Rusu Vasile – scriitor, 10 iunie 1936; Kiss Sándor – profesor, 10 iunie 1953; Pap Samuel – artist plastic, 10 iunie 1953; Ardelean Daniel – profesor, 10 iunie 1974; Ataba Emilia (Pop Viorica Emilia) – poetă, 11 iunie 1969; Scridon Ruxandra-Cristina – profesoară, 11 iunie 1979; Contraș Aurel – sculptor, 12 iunie 1938; Nemeș-Vintilă Onuc – jurnalist, scriitor, 12 iunie 1946; David Aurel V. – sociolog, istoric, 12 iunie 1951; Eperjesi Noémi – designer, grafician, 12 iunie 1979; Vanca Artemiu Iosif – inginer, scriitor, 14 iunie 1936; Ardelean Teodor – cercetător științific, 14 iunie 1951; Panc Alin – actor, 14 iunie 1973; Goanță Irina – profesoară, 15 iunie 1947; Avram Ioan – preot, 15 iunie 1956; Chindriș Vasile – medic veterinar, 16 iunie 1955; Pripon Emanoil – cercetător științific, 17 iunie 1967; Pavăl Călin Mihai – jurnalist, 17 iunie 1969; Prune Gruici Maria – artist plastic, 19 iunie 1936; Ghiurco Ioan – preot, 20 iunie 1942; Poienaru Ștefan – inginer, 21 iunie 1946; Szabó K. István – regizor, scriitor, traducător, 21 iunie 1977; Taloș Ion – etnolog, cercetător, 22 iunie 1934; Szilágyi Ferenc – geograf, 23 iunie 1978; Barta Nagy Ilona – artist plastic, 24 iunie 1958; Maxim Aurel – inginer, 24 iunie 1967; Munteanu Augustin Liviu – inginer, 26 iunie 1940; Benche Ioan – poet, publicist, 26 iunie 1950; Baboș Costel Petru – scriitor, 27 iunie 1962; Cordea Iunia – comunicator politic, 28 iunie 1981; Borz Ana-Maria – istoric, 28 iunie 1999; Blaga Ioan Petre – profesor, 29 iunie 1954; Seleși Cosmin Ovidiu – actor, 30 iunie 1977; Chira Alex Teofil – solist instrumentist, 30 iunie 1997.

Ion Taloș – 90 de ani de la nașterea etnologului, folcloristului, cercetătorului

Taloș, Ion – etnolog, folclorist, cercetător. N. 22 iunie 1934, Prodănești. 

Viața și activitatea: absolvent al Universității Victor Babeș, Facultatea de Filologie din Cluj (1957). După absolvire a fost cercetător în domeniul culturii populare tradiționale, la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară din Cluj. A urmat cursuri de specializare în studiul comparat al baladei populare europene la Deutsches Volksarchiv din Freiburg (1966-1971), iar în anul 1970 a obținut doctoratul la Universitatea din București, cu teza Meșterul Manole. În perioada 1969-1985 a condus Sectorul de etnografie și folclor al Centrului de Științe Sociale din cadrul Filialei Academiei RPR din Cluj-Napoca. Din anul 1986 a predat literaturi populare romanice la Universitatea din Köln, unde, în anul 1993, a obținut titlul de doctor docent (Privatdozent). A făcut cercetări în teren în Spania, începând din 1991, împreună cu studenți și profesori ai universităților din Köln, Sevilla și Cadiz. În 1995 a realizat cercetări împreună cu profesorii de la Universitățile din Köln și Cadiz, în nordul Marocului, la populația de limbă spaniolă. A fost profesor invitat al Facultății de Studii Europene, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (2001-2004).A întemeiat Anuarul de folclor din care au apărut, în perioada 1980-1983, 4 vol. A publicat peste 200 de articole în reviste de specialitate din țară și străinătate. Au fost elaborate, la Cluj, sub redacția sa: Corpusul ghicitorilor românești și Corpusul proverbelor românești, maghiare și săsești, rămase în manuscris la Institutul Arhiva de folclor a Academiei Române din Cluj, Catalogul tipologic al colindelor românești. (…)

Tot în manuscris a rămas și un volum de romanțe din regiunea Huelva (1995, împreună cu prof. de la universități din Köln și Cadiz, studii în nordul Marocului, la populația de limbă spaniolă). A avut o importantă contribuție și la adunarea și scrierea materialelor pentru Enciclopedia culturii tradiționale românești. Este membru al Uniunii Scriitorilor, Filiala Cluj, precum și al mai multor societăți internaționale de etnoantropologie. Distincții: Premio Internationale di Studi Demoetnoantropologici G. Pitre – S. Salamone Marino. Citta di Palermo, Edizione 2003, Premiul Timotei Cipariu din partea Academiei Române, 2004, Premiul Ioana Em. Petrescu al Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, 2014. A participat la numeroase conferințe și comunicări.

Colaborări: Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Cahiers roumains d’études littéraires, Fabula (Göttingen), Jahrbuch für Volksliedforschung (Frieburg), Folclor literar, Marisia, Nyelv- és irodalomtudományi közlemények (Cluj), Revista de etnografie și folclor, România literară, Steaua, Tribuna, Fabula, Vatra etc.

Opera: Jertfa zidirii în obiceiurile și legendele europene (București, 1970), Meșterul Manole: contribuție la studiul unei teme de folclor european (vol. 1 – București, Ed. Minerva, 1973; vol. 2 – Corpusul variantelor românești, București, Ed. Grai și Suflet – Cultura Națională, 1997), Gândirea magico-religioasă la români. Dicționar (București, Ed. Enciclopedică, 2001), Petit Dictionnaire de mythologie populaire roumaine (Grenoble, ELLUG, 2002), Cununia fraților și Nunta Soarelui. Incestul zădărnicit în folclorul românesc și universal (București, Ed. Enciclopedică, 2004), Lupta voinicului cu leul. Mit și inițiere în folclorul românesc (București, Ed. Academiei Române, 2007), Omul și leul. Studiu de antropologie culturală (București, Ed. Academiei Române, 2013), Împăratul Traian și conștiința romanității românilor. Cultură orală și scrisă din secolele XV-XX (Cluj-Napoca, Ed. Școala Ardeleană, 2021), De la băile romane la colinda făptuitorului bun. Privire istorică asupra folclorului romanic din Est și Vest (București, Ed. Univers Enciclopedic, 2023). Volume colective: Povești din Transilvania (Cluj, Ed. Dacia, 1975), Flori de câmp. Doine, strigături, bocete, balade (Cluj, Ed. Dacia, 1976), Pauline Schullerus, Rumänische Volkmärchen aus dem mittleren Harbachtal (București, Ed. Kriterion, 1977), Valea Gurghiului. Monografia etnologică (Cluj-Napoca, Ed. Fundației pentru Studii Europene, 2008). Volume îngrijite: Ion Mușlea. Cercetări de etnografie și folclor (București, Ed. Meridiane, vol. I – 1971, vol. II – 1972), Arthur und Albert Schott. Rumänische Volkserzhlung aus dem Banat Märchen schwänische, Sagen (București, Ed. Kriterion, 1971, alte ediții: 1973, 1975, 1976). Volume traduse: Lucian Blaga. Antologie de poezie populară – Volksdichtung Eine Antologie (București, Ed. Grai și Suflet – Cultură Națională, 1995); a colaborat la următoarele lucrări având caracter internațional: Enziklopädie des Märchens,editată de Kurt Ranke și Rolf Wilh. Brednich, Internationale volkskundliche Bibliographie (1978-1982), The Encyclopedia of Religion (editor Mircea Eliade, New York, London, 1987), Märchen und Märchenforschung in Europa. Ein Handbuch (editat de Diether Röth și Walter Kahn, Frankfurt, 1993). Volume editate: Izvoarele Răscoalei lui Horea. Seria B. Izvoare narative.Volumul 5. Cronici în versuri. Folclor (București, Ed. Academiei Române, 2007), 60 de cântece românești din colecția Treufest Peregrin (1863) (Cluj-Napoca, Ed. Argonaut, 2008).

I-au fost dedicate două volume omagiale, la 75 de ani – Romania Occidentalis – Romania Orientalis: volum omagial dedicat prof. univ. dr. Ion Taloş (Cluj-Napoca, Ed. Fundaţiei pentru Studii Europene, Ed. Mega, 2009), respectiv 85 de ani, fiind publicat și un volum de corespondență cu Ovidiu Bîrlea (2017).

Călin-Mihai Pavăl – 55 de ani de la nașterea jurnalistului

Pavăl, Călin-Mihai – jurnalist.N. 17 iunie 1969, Zalău.

Viața și activitatea: studii superioare în Filologie; activează în presă din 2004; a fondat și este redactor-șef la publicația Sălajul pur și simplu și membru al Asociației Jurnaliștilor din Sălaj. Se implică în proiecte de promovare a județului Sălaj. În anul 2004 inițiază, împreună cu jurnalistul Deák Zoltán, proiectul de promovare a frumuseților naturale ale județului, Descoperim Sălajul, proiect pe care îl derulează și în prezent prin intermediul reportajelor scrise și video, care se regăsesc în publicația Sălajul pur și simplu. În anul 2005 promovează județul Sălaj și posibilitățile de turism din județ, pe bicicletă, împreună cu Deák Zoltán, într-un proiect susținut de Consiliul Județean Sălaj, proiect în cadrul căruia cei doi relaționează cu administrațiile locale ale localităților prin care trec, pe parcursul turneului de 1.200 de kilometri pe bicicletă și distribuie materiale promoționale cu Sălajul turistic. În același an, 2005, expune fotografii (Sălajul turistic), împreună cu colaboratorul său, la Institutul Cultural Român de la Budapesta, în cadrul Expoziției de fotografii – Descoperiți România. În anul 2012 înființează publicația Sălajul pur și simplu. Premii: în anul 2013 obține, împreună cu Deák Zoltán, premiul I la Gala Presei Sălăjene pentru promovarea județului prin intermediul reportajului scris, în anul 2016 i se atribuie Trofeul și Diploma de Excelență în cultură din partea Direcției Județene pentru Cultură Sălaj, pentru publicația Sălajul pur și simplu. Colaborări: revista Caiete Silvane, revista internațională de cultură Popasuri Românești, site-ul Cuprins.ro, diferite site-uri de poezie.

Opera: Pe bicicletă, din Sălaj, în Alpii Dinarici și coasta Adriaticii, reportaje(Iași, Ed. Rotipo, 2016), unuplusunuegalunu,versuri (Iași, Ed. Rotipo, 2017), Însemnările unui călător printre stele (Iași, Ed. Rotipo, 2020), Lumânările se sting când ajung la capăt. Focul meu pe băț, niciodată (Iași, Ed. Rotipo, 2022).

Emilia Ataba – 55 de ani de la nașterea economistului și poetului

Ataba, Emilia (Pop Viorica Emilia) – economist, poet. N. 11 iunie 1969, Țăud, comuna Almașu.

Viața și activitatea: absolventă a Facultății de Științe Economice din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca. În același an în care a absolvit facultatea, 1993, s-a căsătorit și a emigrat în Israel. A debutat cu versuri în revista Tribuna, din Cluj, în 1990.

Colaborări: Revista Tribuna, Revista Mea (Israel), Revista familiei (Israel), Gazeta românească, Chemarea zborului, I.D.E.I., revista creștină online Viața spirituală, Parnas XXI. Premii: Premiul Benjamin Fundoianu pentru poezie, acordat pentru volumul Popas în cuvinte, de către Centrul Cultural Israeliano-Român din Tel Aviv, Revista Maximum şi Editura Teşu, 2021.

Opera: Gândurile unui suflet (Târgu Lăpuș, Ed. Galaxia Gutenberg, 2017), Dorul străinătății (Cluj-Napoca, Ed. Ecou Transilvan, 2019), Popas în cuvinte (Cluj-Napoca, Ed. Ecou Transilvan, 2021). Volume colective: Antologie de Poezie Religioasă Românească (2020), Constelația Poeților, antologie (Cluj-Napoca, Ed. Grinta, 2020), Drumul spre Betleem, antologie creștină (Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, 2022).

Daniel Ardelean – 50 de ani de la nașterea profesorului

Ardelean, Daniel – profesor. N. 10 iunie 1974, Zalău.

Viața și activitatea: absolvent al Facultății de Geografie de la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca (1997), un master în Managementul educațional (2005-2006), în anul 2007 a obținut gradul didactic I, a absolvit un master în Sisteme și modele geomorfologice la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (2006-2007), a obținut o Diplomă de studii academice postuniversitare – Informatică Aplicată și Programare (2006-2008). A fost profesor la Grupul Școlar Mihai Viteazul Zalău (1997-2000), Colegiul Național Silvania (2000-2002), Liceul Tehnologic Cserey-Goga Crasna (2002-2003), director al aceluiași liceu (2003-2016), profesor la Colegiul Tehnic Al. Papiu Ilarian Zalău (1 septembrie 2016 – 9 ianuarie 2017), iar din ianuarie 2017 până în 2021, a fost directorul Școlii Gimnaziale Simion Bărnuțiu Zalău, apoi revine profesor la Colegiul Tehnic Al. Papiu Ilarian Zalău. A participat la numeroase proiecte finanțate prin fonduri europene. A colaborat la proiecte educaționale ca și coordonator și voluntar. A fost membru în Consiliul consultativ al ISJ Sălaj (2014), Comisia de administrare a Liceului Tehnologic Cserey-Goga (2015), membru în Comisia de etică la nivelul ISJ Sălaj (2015), Consiliul consultativ al directorilor (2015).

Opera: coautor: Memorator de geografie pentru liceu (Pitești, Ed. Paralela 45, 2015). Volum colectiv: Satul Sălăjeni – case, oameni și tradiții (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2018); coautor articol de specialitate:Drosera Rotundifolia – un miracol al naturii. Conservarea și repopularea habitatului specie din mlaștina de la Iaz, jud. Sălaj publicat în lucrarea Conservarea biodiversității (Buzău, Ed. Graf, 2011).

Ioan Ardeleanu, senior – 50 de ani de la moartea învățătorului

Ardeleanu, Ioan, senior – învățător. N. 28 octombrie 1908, Supuru de Sus (azi județul Maramureș) – m. 13 iunie 1974.

Viața și activitatea: a absolvit Școala Normală din Zalău în anul 1928. Prin munca sa de cercetare a pus în lumină istoria locală, tradițiile și oamenii de seamă ai acestor zone. După pronunțarea Dictatului de la Viena, se refugiază la Blaj unde, timp de patru ani, a fost profesor la Școala Normală Greco-Catolică, îndeplinind și funcția de secretar general al Asociației Refugiaților și Expulzaților din Blaj și Târnava Mică. În octombrie 1944 a fost numit inspector-șef al județului Sălaj, având misiunea de a repune învățământul românesc în drepturile sale legitime, fiind considerat mentorul învățământului sălăjean. Din motive politice a fost trecut la catedră ca învățător în Zalău, iar apoi ca director al Școlii Gimnaziale din Supur. În 15 august 1952 a fost arestat și deținut timp de doi ani fără să fie judecat. După această dată nu a mai putut ocupa o catedră în învățământ și, până în 1972, a lucrat la Exploatarea Minieră Sălajul din Șărmășag. A colaborat la presa culturală și pedagogică din Sălaj, la cea regională și centrală, în perioada 1939-1940 a fondat, împreună cu Gheorghe Corniș-Pop, revista lunară de educație, cultură profesională și afirmare națională, Școala Noastră, a contribuit la redactarea și apariția primului număr al revistei regionale de cultură Țara Silvaniei.

Opera: Istoria învățământului românesc din Sălaj (Zalău, 1936), Oameni din Sălaj. Momente din luptele naționale ale românilor sălăjeni (Zalău, 1938; reed. postum Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2016), Contribuțiuni la Revoluția din 1848 în Sălaj cu mai multe documente inedite în text cu anexe (Satu Mare, Ed. Citadela, 2009, postum), Monografia satului Supurul de Sus 1969 (Satu Mare, Ed. Citadela, 2009, postum), Mișcarea revoluționară de la 1848-1849 în Sălaj; Monografia județului Sălaj, ultimele două rămânând în manuscris. Volum colectiv: Istoria Sălajului în „Caiete Silvane” – articole apărute între 2005 și 2021,vol. I-II (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Memoria, 2022, postum).