Notă: Serviciul bibliografic al Bibliotecii Județene I.S. Bădescu Sălaj adună materiale pentru cuprinderea în Baza de date a județului Sălaj și reactualizarea informațiilor cuprinse în dicționarul biobibliografic: Sălaj – Oameni și Opere. Îi includem în acest proiect pe toți cei care au contribuit la dezvoltarea social-culturală a județului (literatură, istorie, geografie, tehnică, muzică, artă, sport etc.), indiferent de naționalitate. Baza de date se completează permanent (bibliografic_bjs@yahoo.com).
Iancu Sălăjanu Dinu – solist, 2 iulie 1969; Oros Traian – profesor, 3 iulie 1942; Morar Ioan – profesor, 3 iulie 1950; Doina Dejica –actriță, 4 iulie 1944; Petrean-Păușan Ileana – jurnalistă, 4 iulie 1952; Pop Ioan – profesor, 4 iulie 1964; Pușcaș Vasile – profesor universitar, 8 iulie 1952; Bălean Rareș – voleibalist, 8 iulie 1997; Tomole Ioan – profesor, 9 iulie 1946; Beksy Ida Julianna – scriitoare, 10 iulie 1955; Sîrbu Raluca (n. Rus) – profesoară, scriitoare, 10 iulie 1989; Pop Gheorghe – medic veterinar, 11 iulie 1947; Meleg Attila – actor păpușar, 11 iulie 1961; Barz Emil – violonist, 12 iulie 1950; Chira Ionel – preot, 13 iulie 1972; Trif Gheorghe Dorel – inginer, 14 iulie 1951; Lucaciu Vasile Marcel – poet, critic literar – 14 iulie 1966; Maxim Ioan Aurel – inginer, 14 iulie 1983; Popescu C. Ilie – profesor, 17 iulie 1947; Mureșan Viorica – învățătoare, poetă, 17 iulie 1968; Chendea Emil – grafician, 18 iulie 1937; Iluț Petru – psiholog, 19 iulie 1945; Csók Erzsébet (căs. Buta) – inginer, 19 iulie 1979; Oșan Virgil Gheorghe – medic, 23 iulie 1941; Pașca Domițian Ioan – chimist, 23 iulie (?); Băcueț-Crișan Sanda-Otilia – arheolog, 24 iulie 1973; Bercean Radu – economist, 25 iulie 1957; Barbor Radu-Marius – preot, 25 iulie 1974; Matyi István – coregraf, instructor, 26 iulie 1954; Roman Marcela Georgeta – artist plastic, 27 iulie 1968; Cioloș Dacian – inginer, 27 iulie 1969; Taloș (Bulgărean) Florica – profesoară, 27 iulie 1973; Gozaru Mircea Traian – scriitor, 28 iulie 1939; Toma Ovidiu-Cristian – preot paroh, 28 iulie 1976; Mátyus Éva – inginer, 29 iulie 1951; Toma Patricia Marina – documentarist, fotograf, 29 iulie 1997; Zsigmond Attila – preot, istoric de artă, 30 iulie 1971; Wéber Cecília – psiholog, 31 iulie 1944; Ember Stela – poetă, 31 iulie 1953; Butaș Camelia-Maria – profesoară, 31 iulie 1977; Chira Alexandra – solistă, 31 iulie 1998.
Dina Iuliana Horvath – 65 de ani de la nașterea poetei
Horvath, Dina Iuliana (n. Chiribișan) – poetă. N. 5 iulie 1960, Halmășd – m. 3 februarie 2025.
Viața și activitatea: absolventă a Facultății de Științe Umaniste, Politice și Administrative din cadrul Universității de Vest Vasile Goldiș – Arad (2006). A debutat în revista Steaua (Cluj-Napoca). A fost membră a Cenaclului literar Silvania și a Asociației Scriitorilor din Sălaj. Colaborări: Steaua, Tribuna, Echinox (Cluj-Napoca), Transilvania (Sibiu), Vatra (Târgu Mureș), Oglinda (Focșani), Curentul, SLAST (București), Singur (Târgoviște), Silvania, Caiete Silvane, Limes, Graiul Sălajului, Magazin Sălăjean, Orizont, Gazeta de Duminică, Clepsidra, Șopârla (Zalău).
Opera: Insomnia flăcării (Zalău, CCVTCP Sălaj, 1999), Poeme în crinolină (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2011), hai-huiuri (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2012), Nu, nu va veni noaptea… (București, Ed. Ighemonicon, 2025). Prezentă în volumele: Pământ străbun românesc (Zalău, 1977), Silvania – Antologie de versuri și proză (Zalău, 1979), Iuliu Suciu – Poeți sălăjeni ai Cenaclului Silvania (Zalău, Ed. Silvania, 2008), Primăvara Poeziei – A Költészet Tavasza (Zalău, Ed. Caiete Silvane şi Revista Hepehupa, 2009), Primăvara Poeziei 10 – A Költészet Tavasza 10 (Zalău, Ed. Caiete Silvane şi Revista Hepehupa, 2010), Primăvara Poeziei – 11 – Költészet Tavasza (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2011), Primăvara Poeziei – Költészet Tavasza XII-XX (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2012-2020, 2022), Primăvara Poeziei. A Költészet Tavasza. Spring of Poetry (Zalău, Ed. Caiete Silvane; Budapesta, Ed. AB-Art, 2023); 18 poeți – antologie (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Scriitori sălăjeni, 2020), 27 de scriitori sălăjeni, Antologie (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2023), 17 poeți sălăjeni – 17 szilágysági költő (Asociația Scriitorilor din Județul Sălaj, Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Poesis, 2024), La umbra cuvintelor înflorite: antologie / A virágba borult szavak árnyékában: antológia (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2025), Poeme pentru Caiete Silvane, vol. 2(Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2025).
Ion Maxim – 100 de ani de la nașterea filosofului
Maxim, Ion (pseudonime: Doctor Copeliu, Iosif Mirescu, Paul Silvestru) – filosof. N. 1 iulie 1925, comuna Tihău – m. 16 decembrie 1980, Timișoara.
Viața și activitatea: a absolvit Facultatea de Litere și Filosofie, secția filosofie a Universității din Cluj (1948). A obținut doctoratul în filosofie în anul 1972 la Universitatea din Cluj. A fost redactor la România viitoare din Sibiu, Tribuna și Lupta Ardealului din Cluj (1946-1948), profesor la liceul din Zalău (1948-1949). În anul 1964 s-a stabilit la Timișoara. Între anii 1949-1964 a fost în detenție politică, a fost contabil la Organizația Comercială Locală Alimentara (1964-1967), psiholog la Direcția Regională de Transport Auto Timișoara (1967-1970). A frecventat Cenaclul Asociației Scriitorilor Timișoara.
Colaborări: Orizont, România literară, Viața românească, Familia, Tribuna, Steaua, Ateneu, Luceafărul etc. A debutat în anul 1942 cu volumul de povestiri fantastice Simfonia neterminată.
Opera: Simfonia neterminată (Blaj, Tipografia Lumina, 1942), Cântecul stelelor (Blaj, Tipografia Lumina, 1945), Interferențe (București, Ed. pentru Literatură, 1968), Însemnări pe scurt (București, Ed. Militară, 1968), Frumusețe amară (București, Ed. pentru Literatură, 1969), Oameni în alb, jurnal de front (București, Ed. Militară, 1970), Atitudini critice (Timișoara, Ed. Facla, 1973), Orfeu, bucuria cunoașterii (București, Ed. Univers, 1976), Popas în Afrodisia (București, Ed. Cartea Românească, 1978), Umbra de la Cozia (Timișoara, Ed. Facla, 1980), Pe malul Styxului (București, Ed. Cartea Românească, 1980). Ediții îngrijite: Cezar Petrescu. Aranca, stima lacurilor (București, Ed. Minerva, 1973), Lucian Blaga. Despre conștiința filosofică (Timișoara, Ed. Facla, 1974), Lucian Blaga. Aspecte antropologice (Timișoara, Ed. Facla, 1976), V. Beneș. Hanul roșu (Craiova, Scrisul Românesc, 1983).
Emil Barz – 75 de ani de la nașterea violonistului
Barz, Emil – violonist. N. 12 iulie 1950, Săliștea Nouă, jud. Cluj.
Viața și activitatea: absolvent al Școlii Populare de Artă Cluj (1970). În același an a fost angajat ca instrumentist la Orchestra Meseșul din Zalău.În anul 1987 a fost transferat la Întreprinderea de Țevi din Zalău, unde a înființat un ansamblu folcloric, apoi a fost profesor de vioară la Școala Populară de Artă Zalău. Tot în 1987 a realizat înregistrări pentru Radio Cluj și Radio București, a scos și primul său disc la Electrecord, împreună cu soția sa, Elena Barz. A activat în cadrul Orchestrei Porolissum,unde a fost concert-maistru, de unde a și ieșit la pensie.Premii: Premiul I la Festivalul Național Cântarea României.
Opera: Folclor muzical instrumental sălăjean (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2014).
Ioan Musca – 75 de ani de la nașterea istoricului, muzeografului
Musca, Ioan – istoric, muzeograf. N. 17 iulie 1950, Rus – m. 1 aprilie 2021, Zalău.
Viața și activitatea: absolvent al Facultății de Istorie-Filosofie, secția Istorie, din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (1969-1973). În perioada 1980-1984 a urmat cursuri de Bazele muzeologiei și conservarea patrimoniului. A fost profesor, având și calitatea de director educativ și apoi diriginte, la Școala generală cu clasele I-VIII din satul Jac, com. Creaca, din 1980 a lucrat la Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău, specialitatea etnografie, iar din 1985 – istorie modernă, până la pensionare; a efectuat documentare în teren pentru valorificarea științifică a datelor și pentru achiziționarea de piese în vederea completării colecțiilor. A început publicarea datelor obținute prin munca de cercetare în Acta Mvsei Porolissensis, nr. VII din anul 1983, cu lucrarea Procedee tradiționale de pescuit cu unelte din plasă pe cursul sălăjean al Someșului,partea I, continuată cu partea a II-a în Acta Mvsei Porolissensis, nr. VIII din 1984. Urmează valorificarea cercetării în domeniul activității Astrei în Sălaj: Documente privind activitatea despărțământului Jibou al Astrei; Activitatea despărțământului chiorean al Astrei,despre Adunarea generală a Astrei de la Șimleu Silvaniei; Activitatea Astrei la Șomcuta Mare și, în ultimii ani de activitate, prin valorificarea documentelor existente la arhivele Astrei din Sibiu, despre principiile și acțiunile acestei asociații de cultură în cadrul localităților din Ardeal, pe perioade, până la final. Unele studii au fost publicate în anuarul Marmația,editat de Muzeul din Baia Mare. A efectuat deplasări pentru documentare, în Republica Moldova, la Soroca. Realizări muzeografice: organizarea și realizarea expoziției permanente a secției de istorie modernă din cadrul muzeului sălăjean; organizarea expoziției dedicate lui Simion Bărnuțiu din Bocșa; a avut o contribuție substanțială la realizarea tematicii și la organizarea expozițiilor permanente la Muzeul Șincai-Coposu din Bobota și la muzeul din Buciumi. A avut numeroase colaborări cu muzee și instituții de învățământ din județ și din țară.
Colaborări: Acta Mvsei Porolissensis, Marmația (Baia Mare), Echinox, Năzuința, Graiul Sălajului, Sălăjeanul, Școala Noastră, Alma Mater Porolissensis, Gazeta de Duminică, Caiete Silvane. Volum nepublicat: Societăți cultural-naționale în Sălaj în epoca modernă. Volum colectiv: Istoria Sălajului în „Caiete Silvane” – articole apărute între anii 2005 și 2021, vol I-II. (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Memoria, 2022).
Beksy Ida Julianna – 70 de ani de la nașterea scriitoarei
Beksy Ida Julianna – scriitoare.N. 10 iulie 1955, Zalău.
Viața și opera: absolventă a Academiei de Jurnalism Kölcsey Ferenc din Győr (Ungaria, 1993). A fost redactor-șef al ziarelor Csepregi Promenád (Ungaria), Szilágysági Vidéki Napló.În 2006 a înființat săptămânalul Árkád (Zalău),unde a fost director și redactor-șef (timp de cinci ani). Debutul literar l-a avut la Cenaclul literar Zilahi Kiss Károly (1974), iar primele poezii au apărut în ziarul Utunk. Membră a Cenaclului literar Zilahy Kiss Károly (1974-1975).
Colaborări:Erdélyi Napló, Hepehupa, Csepregi Promenád (Ungaria), Szilágysági Vidéki Napló (redactor-șef), Árkád (Zalău), Utunk, reviste și portaluri electronice din Ungaria: Polgár Portál, Szókimondó etc.
Opera: Hajnal-fészket álmodtam (Zalău, 2013). Prefațator și editor al volumului Az idő ölén, de Ozsváth Sándor (Zalău, 2014); redactor responsabil al almanahurilor ziarului Szilágysági Vidéki Napló (2005)și al ziarului Árkád (2006), redactor responsabil al volumelor Árkád Könyvek – trei volume Hatló (Zalău, Ed. Árkád).
