Omagiații lunii iulie

(din Baza de date a Bibliotecii Județene I.S. Bădescu Sălaj)

Notă: Serviciul bibliografic al Bibliotecii Judeţene I.S. Bădescu Sălaj adună materiale pentru cuprinderea în Baza de date a județului Sălaj și reactualizarea informațiilor cuprinse în dicţionarul biobibliografic: Sălaj – Oameni şi Opere. Îi includem în acest proiect pe toţi cei care au contribuit la dezvoltarea social-culturală a judeţului (literatură, istorie, geografie, tehnică, muzică, artă, sport etc.), indiferent de naţionalitate. Baza de date se completează permanent (bibliografic_bjs@yahoo.com).

Iancu Sălăjanu Dinu – solist, 2 iulie 1969; Oros Traian – profesor, 3 iulie 1942; Morar Ioan – profesor, 3 iulie 1950; Doina Dejica – actriță, 4 iulie 1944; Petrean Păușan Ileana – jurnalist, 4 iulie 1952; Pop Ioan – profesor, 4 iulie 1964; Horvath Dina Iuliana – poetă, 5 iulie 1960; Pușcaș Vasile – profesor universitar, 8 iulie 1952; Bălean Rareș – voleibalist, 8 iulie 1997; Tomole Ioan – profesor, 9 iulie 1946; Beksy Ida Julianna – scriitoare, 10 iulie 1955; Pop Gheorghe – medic veterinar, 11 iulie 1947; Meleg Attila – actor păpușar, 11 iulie 1961; Barz Emil – violonist, 12 iulie 1950; Chira Ionel – preot, 13 iulie 1972; Trif Gheorghe Dorel – inginer, 14 iulie 1951; Lucaciu Vasile Marcel – poet, critic literar – 14 iulie 1966; Maxim Ioan Aurel – inginer, 14 iulie 1983; Popescu C. Ilie – profesor, 17 iulie 1947; Mureșan Viorica – învățătoare, poetă, 17 iulie 1968; Chendea Emil – grafician, 18 iulie 1937; Iluț Petru – psiholog, 19 iulie 1945; Csók Erzsébet (căs. Buta) – inginer, 19 iulie 1979; Oșan Virgil Gheorghe – medic, 23 iulie 1941; Băcueț-Crișan Sanda-Otilia – arheolog, 24 iulie 1973; Bercean Radu – economist, 25 iulie 1957; Matyi István – coregraf, instructor, 26 iulie 1954; Roman Marcela Georgeta – artist plastic, 27 iulie 1968; Cioloș Dacian – inginer, 27 iulie 1969; Taloș (Bulgărean) Florica – profesoară, 27 iulie 1973; Gozaru Mircea Traian – scriitor, 28 iulie 1939; Toma Ovidiu-Cristian – preot paroh, 28 iulie 1976; Mátyus Éva – inginer, 29 iulie 1951; Toma Patricia Marina – documentarist, fotograf, 29 iulie 1997; Zsigmond Attila – preot, istoric de artă, 30 iulie 1971; Wéber Cecília – psiholog, 31 iulie 1944; Ember Stela – poetă, 31 iulie 1953; Chira Alexandra – solistă, 31 iulie 1998.

Teodor Moldovan – 90 de ani de la nașterea inginerului, prozatorului

Moldovan, Teodor (pseudonim Teo Banal) – inginer, prozator. N. 15 iulie 1954, Jac, comuna Creaca – m. 23 aprilie 2022, Baia Mare.

Viața și activitatea: absolvent al Institutului Politehnic, Facultatea de Mecanică (1981), al cursului postuniversitar Motoare cu ardere internă (Timișoara, 1986), marketing (București, 1994) și management (Viena, 1996). Și-a început activitatea la Stațiunea Pomicolă din Baia Mare, apoi în perioada 1984-1985 la Cluj-Napoca, iar din 1985 până în 1988 a activat la Cluj, apoi la I.M.M.U.M. Baia Mare (1985-1988). A fost inginer șef la Fabrica de Nutrețuri Combinate, iar din 1990 a fost directorul aceleiași instituții. Premii: a primit premiul pentru proză (2004), iar la apariția volumului Rătăciții, a fost nominalizat pe locul I la premiile Cărțile Anului,la secțiunea proză, între scriitorii maramureșeni, iar în anul 2007 a primit premiul Cărțile Anului pentru volumul Destine Triste; trilogia Puzzle… în toate sensurile a fost premiată de Liga Scriitorilor din România (2018), la Cărțile Anului, pentru proză. Cenacluri: a participat la cenaclul scriitorilor din Maramureș.

Opera: Rătăciții (Baia Mare, Ed. Enesis, 2003); Destine Triste (Cluj-Napoca, Ed. Limes, 2006; Ed. Ecou Transilvan, 2019); roman în 2 volume, Vol. I Fix Pix, Loneliza…, Vol. II Adio Monali (Cluj-Napoca, Ed. Dacia XXI, 2011), Obsesii lirice (Baia Mare, Ed. Eurotip, 2013), Puzzle… în toate sensurile 3 vol. (Cluj-Napoca, Ed. Ecou Transilvan, 2017), Colaj comico-tragic din fragmente dispersate (Cluj-Napoca, Ed. Ecou Transilvan, 2018), Rătăciții Europei (Cluj-Napoca, Ed. Ecou Transilvan, 2021).

Volum omagial dedicat: Teo Moldovan – Documentar Biobibliografic Aniversar (Baia Mare, 2014).

Doina Dejica – 80 de ani de la nașterea actriței

Dejica, Doina – actriță. N. 4 iulie 1944, Cehu Silvaniei.

Viața și activitatea: absolventă aLiceului Emil Racoviţă din Cluj-Napoca și a Şcolii Populare de Artă (1967-1969), secţia regie-artă păpuşărească. Din anul 1968 este artist păpușar la Teatrul de Păpuși Puck din Cluj-Napoca. (…)

A interpretat numeroase roluri în piese de teatru (peste 100), a lucrat și ca asistentă de regie la numeroase spectacole din repertoriul Teatrului de Păpuşi Puck. A participat la turnee naţionale şi internaţionale, acestea aducându-i premii importante. A fost o lungă perioadă de timp şefa secţiei române, timp în care a coordonat cursurile pentru actorii tineri şi pentru studenţi. Premii: Premiul II la Festivalul Național de Marionete și Păpuși (Sinaia, 1974), Premiul III la Festivalul Pif (Zagreb, 1977), Premiul pentru mânuire la Gala Internațională a Păpușilor (Botoșani, 1995), Diplomă de membru onorific al Teatrului de Păpuşi Puck din Cluj-Napoca, pentru întreaga activitate profesională, la Ziua celor 50 de ani de existenţă a teatrului (2003), Premiul pentru Prospeţimea evocării commediei dell’arte pentru spectacolul Vrăjitorul şi corbul, după Carlo Gozzi, regia Mona Chirilă la Festivalul Spectacole de colecţie (București, 2006). Colaborări: revista Teatrul, Radio Cluj, Radio Renaşterea.

Opera: Viața Sfântului Pahomie de la Gledin (Cluj-Napoca, Ed. Renașterea, 2016); volum colectiv: Despre arta păpuşarilor români. Dialoguri cu maeştrii scenei (Iaşi, Ed. Sedcom Libris, 2012).

Gheorghe Coste –70 de ani de la nașterea profesorului

Coste, Gheorghe – profesor. N. 21 iulie 1954, Brâglez – m. 29 decembrie 2014.

Viața și activitatea: absolvent al Facultății de Biologie, Geografie și Geologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (1982) și al unui master pe problemele managementului educațional la Universitatea din Oradea (2003-2005). În perioada 1974-1977 a fost învățător la Școala nr. 2 Cristolț, iar în anul școlar 1977-1978 a funcționat la Școala Gimnazială Brâglez. A fost profesor de geografie la Școala Gimnazială Chieșd (1982-1983), unde a deținut și funcția de director adjunct, Școala Gimnazială nr. 1 din Văleni (1982-1983), îndeplinind și funcția de director. În perioada 1986-1998 a fost profesor și director adjunct la Școala nr. 2 Jibou, apoi inspector de specialitate la Inspectoratul Județean Școlar (1998-2003), profesor și director la Școala Lucian Blaga Jibou (2003-2007), iar din 2007 până în 2014 a fost profesor la aceeași școală. Colaborări: Ora școlii,a redactat revistele: Pietre pentru templul meu, Dascăli de nota 10, Micul geograf.

Opera: Brâglez – satul meu. Monografie (2004). Coautor: Jibou. 2002. Monografie (Zalău, 2001), Geografia României. Teste pentru examenul de capacitate 2002 (Zalău, 2002), Teste capacitate clasa a VIII-a (Zalău, Color Print, 2002, 2003), Geografie clasa a IX-a (București, Ed. Niculescu, 2002, 2004), Manual de geografie pentru clasa a IX-a (București, Ed. Niculescu, 2002; ediție revizuită 2004), Proiectare didactică la disciplina geografie clasele V-VIII (2003), Geografia României. Teste pentru examenul de capacitate 2003 (Zalău, 2003), Geografia României – sinteze (2004), Obiective turistice naturale și antropice în partea de nord-est a județului Sălaj (Zalău, Ed. Școala Noastră, 2011), Dicţionarul aşezărilor sălăjene (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2013).

Alexandru Jula – 90 de ani de la nașterea solistului de muzică ușoară

Jula, Alexandru – solist de muzică ușoară. N. 24 iulie 1934, Șimleu Silvaniei – m. 3 iunie 2018, Galați.

Viața și activitatea: absolvent al Școlii Medii Tehnice de Comerț din Cluj (1953). A debutat la 1 septembrie 1953 la Casa de Cultură Municipală Bistrița-Năsăud, fiind remarcat și în 1954 la Teatrul de Estradă Galați. A activat la Teatrul de Estradă al Armatei Cluj (1954-1957). Din anul 1957 până în 1990 a activat la Teatrul Muzical Nae Leonard din Galați. În perioada 1965-1971 a colaborat cu Teatrul Constantin Tănase din București, iar în perioada 1972-1980 a colaborat cu Teatrul Fantasio din Constanța. A colaborat cu posturile de televiziune naționale și particulare: TVR 1, TVR 2, TVR3, TVR Iași, Antena 1, Antena 2, B1TV, Național TV, 10 TV, TVRM, Tele 7 ABC, precum și posturile TV locale. O colaborare bună a avut-o cu Radiodifuziunea Română, cu Radio Iași, precum și cu posturile de radio locale Galați, Craiova, Bacău, Bârlad, Hunedoara etc. În perioada 2004-2010 a realizat emisiunea Jula și prietenii la TV Galați. A efectuat numeroase turnee în țară și străinătate: U.R.S.S. (1960, 1966, 1971, 1977), Bulgaria (1966), R.D.G. (1968), R.F.G. (1971, 1972, 1975, 1981), Polonia (1974, 1978), Grecia (1985), Germania (2007). A participat la Festivalul de muzică ușoară Mamaia (1966, 1969), Festivalul de creație și interpretare Melodii ’79 – București 1979 la care a fost laureat, Festivalul internațional al cântecului Berlin 1968, Festivalul internațional de muzică ușoară Poznan 1978. Premii: Ordinul Muncii (1964), Ordinul Meritul Cultural (1968), Medalia 30 de ani de la Eliberarea României de Sub Dominația Fascistă (1974), Medalia 25 de ani de la proclamarea Republicii (1974), Diplomă de Excelență la Festivalul Național al Teatrelor de Revistă, Constanța (1998), Diploma de Excelență, Vedetă a teatrului muzical românesc (1999), Premiul Național de Revistă acordat la Festivalul Național al Teatrelor de Revistă (Constanța, 2000), Premiul Municipiului Galați (2001), Diplomă de Onoare a Ministerului Culturii pentru promovarea cântecului românesc (2002), Cetățean de Onoare al municipiului Galați (2002), Trofeul Floarea Recunoștinței (2003), Diplomă de Excelență a Ministerului Culturii și Cultelor (2004), Meritul Cultural în grad de Comandor (2004), Diploma de Onoare și Trofeul România 2000 al Fundației Naționale România 2000 (2011), Premiul Special pentru întreaga activitate, acordat în cadrul Premiilor Muzicale Radio România, Ediția a XV-a, 24 aprilie 2017.

Opera: primul disc a apărut în anul 1966 în colaborare cu Ionel Miron, Alexandru Jula (București, Electrecord, 1966), Soția prietenului meu (București, Electrecord, 1967), Inelul de logodnă (București, Electrecord, 1970), Să nu mă-ntrebi (București, Electrecord, 1974, 1978), Mi-ai adus iar primăvara – L.P. (București, Electrecord, 1986), Mă întorc la tine – L.P. (București, Electrecord, 1987), Un dor, o speranță – L.P. (București, Electrecord, 1988), Iubire târzie – CD (Constanța, Talasa, 1999), Cântați cu bunicu – CD (Galați, Spiros, 2001), Cine ești tu (Galați, Spiros, 2003), Pisica neagră – CD (Galați, Spiros, 2004), Selecțiuni – CD (Galați, Spiros, 2006), M-ați otrăvit cu apa – CD (Galați, Spiros, 2008), Alexandru Jula, Muzica de colecție – CD (București, Jurnalul Național, 2009), Dragoste fără frontiere (Galați, Spiros, 2010). Volume dedicate solistului: Râpeanu, Elis. Destine (Gabriel Bratu, Elena Galaction, Alexandru Jula, Gheorghe Sărac, Mirela Vlad) (Ploieşti, Ed. Tipo-Man, 2010); Georgescu, Oana. Alexandru Jula (Bucureşti, Ed. Biblioteca Bucureştilor, 2012); Aldea Vlad, Carmen. Lacrămă Ardealul. Romanul vieţii lui Alexandru Jula (Galaţi, 2013); Georgescu, Oana. Alexandru Jula, ultimul romantic (Bucureşti, Pro Universitaria, 2013).

Mircea Traian Gozaru – 85 de ani de la nașterea scriitorului

Gozaru, Mircea Traian (pseudonime: M. Traian, Traian Silvanu, Iancu Silvanu) – scriitor. N. 28 iulie 1939, Șimleu Silvaniei.

Viața și activitatea: absolvent al Facultății de Filologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj. A fost profesor la Șimleu Silvaniei și inspector principal la Comitetul de Cultură Satu Mare. A frecventat cenaclurile literare ale Facultății de Filologie, cenaclul literar Afirmarea al Casei de Cultură din Satu Mare. Premii: a fost premiat la concursul Cântarea României.

A colaborat la revistele Tribuna, Familia, Vatra, Flacăra, Ateneu, Pagini sătmărene, Flacăra vieții, Școala sătmăreană. A fost redactor la Cronica sătmăreană.

Opera: La răspântia imperiilor (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1996), Avatarurile unui boem (1998), Scrisori din Silvania (1998), Flamura (1998), Oameni și fapte (Satu Mare, Ed. Solstițiu, 2000).