Omagiații lunii iulie

(din Baza de date a Bibliotecii Județene I.S. Bădescu Sălaj)

Notă: Serviciul bibliografic al Bibliotecii Judeţene I.S. Bădescu Sălaj adună materiale pentru cuprinderea în Baza de date a județului Sălaj și reactualizarea informațiilor cuprinse în dicţionarul biobibliografic: Sălaj – Oameni și Opere. Îi includem în acest proiect pe toţi cei care au contribuit la dezvoltarea social-culturală a judeţului (literatură, istorie, geografie, tehnică, muzică, artă, sport etc.), indiferent de naţionalitate. Baza de date se completează permanent (bibliografic_bjs@yahoo.com).

Iancu-Sălăjanu Dinu – solist, 2 iulie 1969; Oros Traian – profesor, 3 iulie 1942; Morar Ioan – profesor, 3 iulie 1950; Petrean-Păușan Ileana – jurnalist, 4 iulie 1952; Horvath Dina Iuliana – poetă, 5 iulie 1960; Pușcaș Vasile – prof. univ., 8 iulie 1952; Bălean Rareș – voleibalist, 8 iulie 1997; Tomole Ioan – profesor, 9 iulie 1946; Beksy Ida Julianna – scriitoare, 10 iulie 1955; Pop Gheorghe – medic veterinar, 11 iulie 1947; Meleg Attila – actor păpușar, 11 iulie 1961; Barz Emil – violonist, 12 iulie 1950; Chira Ionel – preot, 13 iulie 1972; Trif Gheorghe Dorel – inginer, 14 iulie 1951; Lucaciu Vasile-Marcel – poet, critic lit. – 14 iulie 1966; Maxim Ioan Aurel – inginer, 14 iulie 1983; Popescu C. Ilie – profesor, 17 iulie 1947; Mureșan Viorica – învățătoare, poetă, 17 iulie 1968; Chendea Emil – grafician, 18 iulie 1937; Iluț Petru – psiholog, 19 iulie 1945; Csók Erzsébet (căs. Buta) – inginer, 19 iulie 1979; Oșan Virgil Gheorghe – medic, 23 iulie 1941; Băcueț-Crișan Sanda-Otilia – arheolog, 24 iulie 1973; Bercean Radu – economist, 25 iulie 1957; Matyi István – coregraf, instructor, 26 iulie 1954; Roman Marcela Georgeta – artist plastic, 27 iulie 1968; Cioloș Dacian Julien – inginer, 27 iulie 1969; Taloș (Bulgărean) Florica – profesoară, 27 iulie 1973; Gozaru Mircea Traian – scriitor, 28 iulie 1939; Mátyus Éva – inginer, 29 iulie 1951; Zsigmond Attila – preot, istoric de artă, 30 iulie 1971; Wéber Cecília – psiholog, 31 iulie 1944; Simonfy József – poet, 31 iulie 1952; Ember Stela – poetă, 31 iulie 1953; Chira Alexandra – solistă, 31 iulie 1998.

Sanda-Otilia Băcueț-Crișan – 50 de ani de la nașterea arheologului

Băcueț-Crișan, Sanda-Otilia – arheolog. N. 24 iulie 1973, Nușfalău.

Viața și activitatea: absolventă a Facultății de Științe, secția arheologie, a Universității 1 Decembrie 1918 Alba Iulia (1992-1997). Din anul 1997 lucrează la Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, a fost cercetător științific (1999-2001), iar în prezent este cercetător științific III în cadrul aceleiași instituții și șef secție Arheologie Preventivă. A obținut doctoratul la Universitatea 1 Decembrie Alba Iulia, cu teza Neoliticul și Eneoliticul timpuriu în Depresiunea Șimleului. Cercetări arheologice importante: Giurtelecu Șimleului Coasta lui Damian (1998), Cehei Misig (1998), Șimleu Silvaniei Observator (1999), Halmășd Biserica nouă (2000), Pericei Keller tag (1999-2001, 2004), Porț Corău (2002-2003), Zalău Dealul Lupului (2005), Proiectul Autostrada (2006-2007), Proiect Șoseaua ocolitoare a municipiului Zalău (2008-2009) etc. A colaborat în cadrul proiectului Habitat antic în Valea Tisei Superioare Nyíregyháza. Muzeul Jósa András, Ungaria. Este membră în colectivul de redacție al revistei Acta Mvsei Porolissensis, iar din anul 2019 este membră (se ocupă de promovare și consiliere) a proiectului Artiști la Muzeu – platformă de creație și educație prin artă – lansat de Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău. Colaborări: a publicat articole, studii și rapoarte de săpături arheologice în revistele de specialitate din țară și străinătate – Acta Mvsei Porolissensis, Ziridava Studia Archaeologica, Studia Antiqua et Archaeologica, Apulum: Arheologie. Istorie. Etnografie.

Opera: Neoliticul și eneoliticul timpuriu în Depresiunea Șimleului, Bibliotheca Brvkenthal XXIII (Sibiu, Ed. Altip, 2008), Cultura Starcevo-Criș din Depresiunea Șimleului (Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2008). Volume colective: Cercetări arheologice pe teritoriul orașului Zalău. Descoperirile neo-eneolitice și medievale timpurii (sec. VII-XI) (Zalău, Ed. Porolissum, 2003), Șimleu Silvaniei – monografie arheologică. (Vol. I) Istoricul cercetărilor (Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2006), Cercetări arheologice pe traseul șoselei ocolitoare a municipiului Zalău (Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2009), Identități culturale locale și regionale în context european. Studii de arheologie și antropologie istorică. In Memoriam Alexandri V. Matei (Cluj-Napoca, BMP vol. 13, 2010), Povestea unui sat sălăjean, între document și oralitate: Peceiu (Zalău, Ed. Porolissum, Ed. Caiete Silvane, 2014), Noi despre noi – Elemente reprezentative ale patrimoniului cultural sălăjean [Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău] (Cluj-Napoca, Ed. Mega, 2016), 100 de ani de cercetări arheologice în Sălaj (1918-2018) (Cluj-Napoca, Ed. Mega, Zalău, Ed. Porolissum, 2018), Vadrózsából tündérsípot csináltam – Tanulmányok Istvánovits Eszter 60. születésnapjára/ To make a fairy’s whistle from a briar rose – Studies presented to Eszter Istvánovits on her sixtieth birthday (Nyíregyháza, 2018), Istoria Sălajului în „Caiete Silvane” – articole apărute între 2005 și 2021, vol. I-II. (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Memoria, 2022).

Alexandra Chira – 25 de ani de la nașterea solistei

Chira, Alexandra – solistă de muzică populară. N. 31 iulie 1998, Plopiș.

Viața și activitatea: absolventă a Facultății de Litere a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (2019). A absolvit cursurile Școlii Populare de Arte și Meserii Zalău – instrumentul pian (2012). Este colaboratoare la ansamblurile folclorice Jidvei România, Columna, Porolissum (Zalău), Aușana (Bihor), Icoane, Mărțișorul (Cluj-Napoca). A efectuat turnee în Grecia, Republica Moldova, Ucraina, Cehia, Serbia, Spania, Anglia, Italia, Bulgaria, Ungaria, SUA ș.a. A participat la numeroase festivaluri și emisiuni de radio și televiziune: Tezaur folcloric, O dată-n viață, Cafeneaua astrelor, Debut 50 plus, Ora populară, Dimineața cu Răzvan și Dani, Album Național, Să v-amintiți Duminica, La izvorul dorului, Caravana Favorit, O seară favorită, La un pahar favorit, Iarmaroc de cântec și joc, Drag de cântec, De suflet. A fost prezentă la concertul folcloric Lioară, lioară, flori de primăvară, precum și la emisiunile TVS Oradea, Hora TV – Zalău. Concerte și festivaluri: Callatis (2007, 2009), Spectacolul organizat la Muzeul Satului din București cu ocazia Summitului NATO (3 aprilie 2008), Festivalul Internațional Cerbul de Aur – Brașov (7 septembrie 2008), Festivalul Național de Folclor Strugurele de Aur Alba Iulia și Jidvei (2007, 2008, 2009), Concertul folcloric dedicat celor 80 de ani de Radiodifuziune de la Sala Radio București, Spectacolul aniversar de folclor 4 ani din 4 zări organizat cu ocazia împlinirii a patru ani de televiziune Favorit TV (15 decembrie 2008), Spectacolul folcloric aniversar cu ocazia împlinirii a cinci ani de Favorit TV, prezentatoare a emisiunii Revelionul copiilor – Favorit TV (31 decembrie 2009), a reprezentat România la Gala laureaților la Festivalul-concurs pentru copii Privighetoarea cehă (13-17 mai 2010), prezintă emisiunea Iarmaroc de cânt și joc – Favorit TV (1 iunie 2010). Premii: Marele Premiu și Trofeul festivalului Tinere speranțe (Gherla, 2006), Premiul de Excelență oferit de Primăria Șimleu Silvaniei (2006), Marele Premiu și Trofeul Rapsodia Română (București, 2007), Marele Premiu și Trofeul Festivalului de Muzică Populară Românească De Ispas la Năsăud (Năsăud, 2007), Marele Premiu și Trofeul Festivalului – Concurs Național pentru copii Flori de cântec românesc (Focșani, 2007), Premiu de Excelență oferit de Primăria Zalău (2007), Marele Premiu și Trofeul Festivalului Internațional pentru tinere talente Floare mândră a tinereții (Cernăuți, 2008), Marele Premiu și Trofeul Festivalului Internațional Fășanc (Serbia, 2008), Marele Premiu și Trofeul concursului Varietăți bihorene (Oradea, 2008), Premiul Consiliului Județean Sălaj: Încrederea în oamenii și resursele Sălajului, în promovarea lor și construcția unui parteneriat solid (Zalău, 2008), Premiul și titlul de Ambasador al culturii românești în lume oferit de Asociația Partenerilor Diplomaților Români cu sediul la Helsinki, sub înaltul patronaj al Ministerului Afacerilor Externe și în parteneriat cu Radiodifuziunea Română – Ateneul Român (București, 25 ianuarie 2009), premiul Steaua de Mare la Festivalul Internațional Callatis – Mangalia (2012), Diplomă de Onoare pentru o carieră de succes la Gala Premiilor Culturale Sălăjene (2014), Marele Premiu și Trofeul Festivalului concurs național de muzică populară Sacfiuț – Memorial Ramona Fabian (Tg. Mureș, 2015), Marele Premiu și Trofeul Festivalului Național Mariana Drăghicescu (Timișoara și Bogîltin, 2015), Premiul I la Festivalul – Concurs național al interpreților cântecului popular românesc Cânt și joc pe Hârtibaci (Agnita, 2015), Premiul I la Festivalul Național Felician Fărcașu – Concurs de interpretare a cântecului popular românesc (Sebeș, 2015), Diplomă de Onoare, acordată la Gala Culturii Sălăjene, de Ministerul Culturii și Direcția Județeană pentru Cultură Sălaj (Zalău, 2016), Marele Premiu și Premiul de popularitate la Festivalul Național Valeria Peter Predescu, ediția a 8-a (Bistrița, 2017), Marele Premiu și Trofeul Festivalului Drăgan Muntean (Deva, 4-5 mai 2017), Trofeul Festivalului Național de Folclor Dumitru Sopon (Gilău, 2017), Trofeul celei de-a XVII-a ediții a Festivalului Național de Folclor Strugurele de Aur (Alba Iulia, 2017), Marele Premiu și Trofeul Festivalului Național de Folclor Felician Fărcașiu (Sebeș, 2017), Trofeu la Festivalul-Concurs al Interpreților Cântecului Popular Românesc Maria Tănase (Craiova, 2017), Premiul Vedeta populară, oferit de TVR1 (2017), a primit titlul de ambasador al culturii românești în lume.

Opera: Io-s fată de sălăjană (CD, 2010); colaborare: Am crescut fată la țară (2013, album – 2020), Iartă-mă (2019), pricesne; coautor: Cântecul din cântec și vraja fluierului (Oradea, Ed. Treira, 2011), a înregistrat și înregistrează mereu, noi și noi, melodii, colinde ș.a., activitatea sa artistică impresionantă putând fi urmărită și pe Youtube, Alexandra Chira Oficial.

Comemorări

Victor Gaga – 20 de ani de la moartea sculptorului

Gaga, Victor – sculptor. N. 13 februarie 1930, Periam, jud. Timiș – m. 26 iulie 2003, Timișoara.

Viaţa și activitatea: a urmat cursurile școlilor din Roman (1937-1938), Tășnad (1939-1940), Stîrciu – jud. Sălaj (1940-1942), Oradea (1942-1948), Zalău (1948-1950). A fost absolvent al Institutului de Arte Plastice Ion Andreescu din Cluj-Napoca (1950-1956). În perioada 1958-1961 a fost profesor la Liceul de Arte Plastice Timișoara, apoi lector – sculptură și anatomie artistică la Facultatea de Desen din cadrul Institutului Pedagogic Timișoara (1960-1974). A fost membru al Uniunii Artiștilor Plastici (din 1956), președinte al Uniunii Artiștilor Plastici – Filiala Timișoara (1966-1970; 1978-1990), membru în comitetul de conducere al UAP Timișoara (1968-1999), membru în comisia de evaluare, în comisia de dezbatere și avizare (1966-1970; 1978-1990). A debutat cu sculptură la Expoziţia Regională de Artă Plastică din Cluj-Napoca (1954). Premii: premiu la concursul pentru Festivalul tineretului de la Moscova (București, 1957), premiat la expoziţia 15 ani de la eliberare (1959), Premiul II – sculptură, al UAP (1966), Ordinul Meritul cultural cls. a V-a (1968), Premiul II la Trienala internaţională de desen (Wroclaw-Polonia, 1974), Premiul I și Laureat al Festivalului Cântarea României (1988), Laureat și medalia de aur la Bienala Internaţională Danteasca (Ravena-Italia, 1988), premiat de UAP la Salonul bienal de sculptură mică (Arad, 1989), Marele Premiu al Salonului Naţional de Sculptură mică (Arad, 1996), Cetăţean de Onoare al comunei Cizer (2000).

Opera: expoziţii personale: Galeria Vila Engidiana (Vulpera), Galeria Schinfler (Berna-Elveţia, 1997), Galeria St. Louis (Morges-Elveţia, 1971), Galeria Kuns Keller (Kriens), Galeria Vila Engiandiana (Vulpera), Galeria Otto Gigli (Lucerna-Elveţia, 1972), Alte Center (Lucerna-Elveţia, 1973), Galeria Noack (Basel), Galeria 7 (Baden, 1975), Galeria Aeugsterthal bein Turlasse (Aeugsterthel-Elveţia), Galeria Regio (Marc Hugstetten-R.F. Germania, 1979), Felberg Galerie (Frankfurt am Main), Galeria Am Market (Hofgeismer-R.F. Germania, 1980), Galeria Zyt (Sempach), Galeria Dor (Ruschlikon-Elveţia), Galeria Helios (Timișoara), Rombach Center (Freiburg i. Br.), Museumgrsellschaft (Ettlingen-R.F. Germania, 1981), Galeria Kunst Keller (Kriens-Elveţia), Heimat Museum Burgreinfeld (St. Goar-R.F. Germania, 1982), Kongresshalle (Giessen-R.F. Germania, 1984), Burgerhaus (Troisdorf Mitte-R.F. Germania, 1985), Galerie des Stadt (Sindelfigen-R.F. Germania, 1986), Galeria Pro Arte (Lugoj, 1988), Galeria Helios (Timișoara, 1990), Galeria (Oradea), Muzeul de Artă (Cluj-Napoca, 1991), Galeria A (Debrecen-Ungaria, 1993), Galeriile UAP – Palatul Culturii Tg. Mureș (1994), Galeria Delta (Arad, 1995), Galeria Dure (Timișoara, 1996). Expoziţii colective și de grup în ţară: București, Buziaș, Craiova, Cluj-Napoca, Constanţa, Deta, Galaţi, Iași, Jimbolia, Orţișoara, Ploiești, Reșiţa, Sânnicolau Mare, Șimleu Silvaniei, Timișoara, Zalău; în străinătate: expoziţia de artă românească (Torino, Italia), expoziţia 26 artiști plastici timișoreni (Novi Sad, 1969, Belgrad, 1970), Expoziţia retrospectivă a Filialei UAP Timișoara (Modena, Italia, 1974), Expoziţia românească de sculptură mică (Sofia, Bulgaria, 1978, Moscova, URSS, 1979), Expoziţia colectivă din Timișoara (Neue Lobeda-Jena, R.F. Germania, 1982), Expoziţia colectivă din Timișoara (Laax Flims, Elveţia, 1983), Expoziţia de grafică și desen (Gera, R.F. Germania, 1984), Expoziţia românească de artă plastică (Stuttgart, R.F. Germania, 1985), Expoziţia Poem Marelui August (Novi Sad, Iugoslavia), Expoziţia 35 de artiști români la Muzeul Huize Kaizer (Denekamp, Olanda, 1988), Expoziţia reprezentativă (Szeged, Ungaria), Expoziţia colectivă (Essen, Germania, 1990), Expoziţia 12+1 (Szeged, Ungaria, 1993), Expoziţia românească de sculptură în lemn și tapiserie (Russe, Bulgaria, 1995), Expoziţie colectivă (Oslo, Norvegia, 1997); expoziţii internaţionale: expoziţia Festivalului Internaţional al Tineretului (Moscova, URSS, 1957), expoziţia A IV-a Trienală Internaţională de desen (Wroclaw, Polonia, 1974), expoziţia internaţională Sculptura în libertate (Lausanne, Elveţia), expoziţia internaţională Arta plastică a orașelor înfrăţite cu orașul Graz (Graz, Austria, 1977), expoziţia internaţională Mail art (Osaka, Nanba City, Japonia, 1987), A VIII-a Bienală internaţională Danteasca (Ravena, Italia, 1988), Al III-lea Târg Internaţional de artă contemporană (Budapesta, Ungaria), Expoziţia internaţională de sculptură în lemn (Gera, Germania, 1993), A III-a Bienală internaţională de desene ale sculptorilor (Budapesta, Ungaria, 1994). Participări la tabere de creaţie: Tabăra internaţională de creaţie (Osetnica, Polonia, 1974), Tabăra internaţională Centrul Internaţional RWAG (Villebadessen, R.F. Germania, 1983), Tabăra naţională de sculptură în piatră (Timișoara, 1984), Tabăra de creaţie (Dinias, 1985), Tabăra de creaţie (Valea Doftanei, 1988), Tabăra de sculptură Memorialul Revoluţiei 89 (Timișoara, 1992, 1994). Lucrări de artă monumentală: bust Ilie Pintilie (Iecea Mare, 1962), Elegie – piatră artificială (Timișoara, 1968), Prietenie – compoziţie piatră (Stamora Moraviţa, 1968), Eftimie Murgu (Lugoj, 1971), Mihai Viteazul (Guruslău, 1976), Fântâna Martirilor – piatră (Timișoara, 1994), Monumentul eroilor neamului – piatră (Timișoara, 1996), Reșiţa, Portretul lui Horea – în relief care se află la Școala cu clasele I-VIII Horea din Cizer (1997). Este prezent cu lucrări în colecţiile muzeale: București, Ciucea, Cluj-Napoca, Drobeta Turnu-Severin, Galaţi, Lugoj, Oradea, Târgu Mureș, Timișoara, Zalău, Giessen (Germania), Osetnitca (Polonia); lucrări în colecţii particulare: Anglia, Austria, Canada, Elveţia, Germania, Grecia, Israel, Japonia, Norvegia, Olanda, Polonia, România, SUA.