(din Dicționarul Sălaj – Oameni și Opere.
Baza de date a Bibliotecii Județene I.S. Bădescu Sălaj)

Crișan Alexandru – artist plastic, 2 ianuarie 1951; Oláh Miklós – profesor, 4 ianuarie 1952; Pop F. Ioan – scriitor, 4 ianuarie 1959; Páy Gábor László – inginer, 5 ianuarie 1968; Bălan Ioan Grigore – poet, 6 ianuarie 1939; Bonțidean Dana – actriță, 6 ianuarie 1969; Veres Piroska – poetă, 11 ianuarie 1956; Ferenț Iosif – preot, 11 ianuarie 1959; Balázs Zoltán – poet, 12 ianuarie 1950; Ciobanca Maria Teodora – artist plastic, 12 ianuarie 1981; Bulgărean Ioan Vasile – poet, 14 ianuarie 1961; Hossu Andrei Iustin – profesor, 16 ianuarie 1950; Crișan Iulia – învățătoare, 16 ianuarie 1953; Mesaros Claudiu Marius – profesor, 16 ianuarie 1974; Orbán Gyöngyi – filolog, 17 ianuarie 1955; Cochinescu Nicolae – judecător, 19 ianuarie 1940; Cordea Maria – profesoară, 19 ianuarie 1952; Hîrza Radu Călin – jurist, 20 ianuarie 1973; Majdik Kornélia – chimist, 21 ianuarie 1952; Szalai Istvan – sculptor, 21 ianuarie 1972; Bărburaș Paula – 21 august 1997; Lar Cornel Dorel – poet, 22 ianuarie 1967; Farmati Anna – redactor, 22 ianuarie 1972; Balajti Károly László – grafician, 23 ianuarie 1948; Ciocian Ioan – istoric, 23 ianuarie 1949; Csóka László – artist plastic, 24 ianuarie 1967; Ulmeanu Radu – profesor, 25 ianuarie 1946; Antal Delia Ancuța – actriță, 26 ianuarie 1981; Pop Ioan – epigramist, 27 ianuarie 1937; Petre Vasile – inginer, 27 ianuarie 1954; Kui János – ziarist, 28 ianuarie 1939; Chiș Alexandru – economist, 28 ianuarie 1968; Badiu Maria Pia – artist plastic, 29 ianuarie 1938; Breje Alina – scriitoare, 29 ianuarie 1968; Szatmári József Ottó – artist plastic, 29 ianuarie 1973; Grad Cornel – istoric, cercetător, 30 ianuarie 1949; Sicora Cosmin Ionel – biolog, cercetător, 30 ianuarie 1974.

Iuliu Maniu – 150 de ani de la nașterea

Artizanului Marii Uniri

Maniu, Iuliu – jurist, om politic. N. 8 ianuarie 1873, Șimleu Silvaniei – m. 5 februarie 1953, Sighet, jud. Maramureș. 

Viața și activitatea: a urmat cursurile Liceului Reformat din Zalău, apoi a studiat dreptul la Cluj, Budapesta și Viena, obținând doctoratul în anul 1896. A intrat în viața politică încă din vremea studenției, fiind membru al Partidului Național Român (1891). A participat la înființarea Societății Academice Petru Maior a studenților români din Transilvania, fiind ales președintele acesteia. În anul 1894 a inițiat Societatea Studenților Români, Sârbi și Slovaci, al cărei președinte a fost ales. După terminarea studiilor, în anul 1898, a fost jurisconsult la Mitropolia Română Unită de la Blaj, iar în anul 1897 a fost ales în Comitetul Partidului Național Român. În decembrie 1904 a fost ales vicepreședintele Partidului Național Român, iar în 1906, deputat în Parlamentul Ungariei în circumscripția electorală Vințu de Jos, din comitatul Alba. În anul 1915 a fost trimis pe frontul din Italia. La întoarcerea de pe front, în anul 1918, a sprijinit demersurile Comitetului Național Român Central și a contribuit la pregătirea și desfășurarea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, unde a fost ales președinte al Comitetului Dirigent. În anul 1926 s-a realizat fuziunea Partidului Național Român cu Partidul Țărănesc, formându-se Partidul Național Țărănesc. Iuliu Maniu a fost președintele acestui partid între anii 1926-1933; 1937-1947. A fost prim-ministru în perioada: 16 decembrie 1928 – 7 iunie 1930; 13 iunie – 10 octombrie 1930; 20 octombrie 1932 – 14 ianuarie 1933. A condamnat regimurile dictatoriale instaurate în țară în perioada 1938-1944, luând parte la răsturnarea guvernului Antonescu și întoarcerea armelor împotriva Germaniei hitleriste, la 23 august 1944. Pentru intransigența lui politică a fost arestat, iar la 11 noiembrie 1947, împreună cu alți membri ai PNȚ, a fost condamnat la închisoare pe viață. A fost întemnițat inițial la Galați, dar la 15 august 1951 a fost transferat la închisoarea de maximă siguranță de la Sighet, unde s-a stins din viață la 5 februarie 1953. Iuliu Maniu a fost un simbol al rezistenței democratice și un artizan de seamă al Marii Uniri.

Opera: Ardealul în timpul războiului. Pagini istorice (Cluj, 1921), Testament moral politic (București, Ed. Cartea Românească, 1991).

Gânduri despre Sfinxul de la Bădăcin:

 E unul dintre aceia pe care-i poți lăuda – ce rar lucru! – nu numai pentru tot ceea ce a făcut, ci pentru tot ce, cu siguranță, va face. (…) în Ardeal a știut oricine că, dacă e vorba de a se afla fără greș care e drumul cel drept, n-aveau decât să se uite pe unde merge IULIU MANIU.

(Nicolae Iorga)

Perseverența cu care Iuliu Maniu a urmărit și criticat greșelile puterii, abaterile de la normele legale și de la morala creștină, intransigența sa au împiedicat sau au limitat tendințele autoritare manifestate în societatea românească. El a ținut sus steagul democrației în anii regimurilor autoritare, dictatoriale și totalitare din anii 1938-1944 și 1944-1947. 

Nota dominantă a activității lui Iuliu Maniu a fost lupta din opoziție; niciun om politic nu l-a egalat pe acest teren. Era un adevărat maestru, dispunând de calități native, dar și de o artă, bine studiată și însușită. Avea plăcerea luptei de durată, pentru istovirea adversarului, după care îi aplica lovitura decisivă.

 (Ioan Scurtu)

Dincolo de orice controverse, care sunt pe măsura staturii omului politic, Iuliu Maniu este parte a istoriei României, iar memoria sa trebuie păstrată vie în conştiinţa noastră, ca îndreptar de axiologie politică.

 Dl Maniu evolua în mijlocul atâtor stânci de ceremonial cu o impresionantă eleganță și siguranță, ca și cu o vădită delectare, se simțea că este spiritus rector al acestei comunități supra-ceremonioase.

(Constantin Stere)

Lider de marcă, de neconfundat, al vieții politice românești, Iuliu Maniu s-a impus prin caracterul excepțional și personalitatea sa puternică, stârnind interesul și admirația contemporanilor săi.  

(Toader Nicoară)

Iuliu Maniu a reprezentat cu fidelitate interesele vitale ale poporului român şi lupta pentru libertate, democraţie şi demnitate naţională. El nu s-a înclinat niciodată în faţa nedreptăţilor. Iuliu Maniu a intrat în istorie ca omul cu cea mai profundă înţelegere a dimensiunii spirituale a poporului român.

(Corneliu Coposu)

 Ca și în viață, Iuliu Maniu a fost și în închisoare același model de conduită și noblețe morală. Astfel, cât timp s-a aflat în detenție, nimeni nu a încercat să-i schimbe conduita, să-i spele creierul, apreciindu-se că acest efort ar fi fost zadarnic.

(Marin Pop)

Iuliu Maniu a jertfit totul pe altarul legalității și pe altarul convingerilor lui nestrămutate.

                                                                                          (Cristian Borz)