Omagiații lunii ianuarie (din Baza de date a Bibliotecii Județene I.S. Bădescu Sălaj)

Estimated read time 8 min read

Notă: Serviciul bibliografic al Bibliotecii Județene I.S. Bădescu Sălaj adună materiale pentru cuprinderea în Baza de date a județului Sălaj și reactualizarea informațiilor cuprinse în dicționarul biobibliografic: Sălaj – Oameni și Opere. Îi includem în acest proiect pe toți cei care au contribuit la dezvoltarea social-culturală a județului (literatură, istorie, geografie, tehnică, muzică, artă, sport etc.), indiferent de naționalitate. Baza de date se completează permanent (bibliografic_bjs@yahoo.com).

Crișan Alexandru – artist plastic, 2 ianuarie 1951; Damian Aurel – medic veterinar, 2 ianuarie 1957; Herle Sorin-Vasile – inginer, 2 ianuarie 1978; Oláh Miklós – profesor, 4 ianuarie 1952; Pop Ioan F. – scriitor, 4 ianuarie 1959; Sîrca Viorel – jurist, 4 ianuarie 1962; Bălan Ioan Grigore – poet, 6 ianuarie 1939; Bonțidean Dana – actriță, 6 ianuarie 1969; Veres Piroska – poetă, 11 ianuarie 1956; Ferenț Iosif – preot, 11 ianuarie 1959; Balázs Zoltán – poet, 12 ianuarie 1950; Ciobanca Maria Teodora – artist plastic, 12 ianuarie 1981; Bulgărean Ioan Vasile – poet, 14 ianuarie 1961; Hossu Andrei Iustin – profesor, 16 ianuarie 1950; Crișan Iulia – învățătoare, 16 ianuarie 1953; Mesaros Claudiu Marius – profesor, 16 ianuarie 1974; Orbán Gyöngyi – filolog, 17 ianuarie 1955; Bercean Radu Vlad – economist, 18 ianuarie 1984; Cordea Maria – profesoară, 19 ianuarie 1952; Hîrza Radu Călin – jurist, 20 ianuarie 1973; Majdik Kornélia – chimist, 21 ianuarie 1952; Szalai István – sculptor, 21 ianuarie 1972; Bărburaș Paula – 21 august 1997; Lar Cornel Dorel – poet, 22 ianuarie 1967; Farmati Anna – redactor, 22 ianuarie 1972; Balajti Károly László – grafician, 23 ianuarie 1948; Ciocian Ioan – istoric, 23 ianuarie 1949; Csóka László – artist plastic, 24 ianuarie 1967; Ulmeanu Radu – profesor, 25 ianuarie 1946; Antal Delia Ancuța – actriță, 26 ianuarie 1981; Petre Vasile – inginer, 27 ianuarie 1954; Chiș Alexandru – economist, 28 ianuarie 1968; Badiu Maria Pia – artist plastic, 29 ianuarie 1938; Breje Alina – scriitoare, 29 ianuarie 1968; Szatmári József Ottó – artist plastic, 29 ianuarie 1973; Grad Cornel – istoric, cercetător, 30 ianuarie 1949; Sicora Cosmin Ionel – biolog, cercetător, 30 ianuarie 1974.

Ioan Ardelean – 80 de ani de la nașterea juristului și poetului

Ardelean, Ioan – jurist, poet. N. 14 ianuarie 1945, Cisnădie, județul Sibiu – m. 22 decembrie 2011.

Viața și activitatea: a absolvit Facultatea de Drept din București. A fost muncitor laminorist, laborant chimist, constructor, proiectant, tehnolog, șef secție, director etc. A avut o bogată activitate de invenții și inovații, care au fost brevetate în țară și peste hotare. A proiectat instalații, case, biserici, hale industriale și a urmat diferite cursuri de specializare peste hotare. În anul 1989 a îmbrățișat cariera politică, astfel că în anul 1990 devine vicepreședintele FSN Sălaj. În mai 1990 a fost ales deputat în Parlamentul României, devenind membru al Constituantei, participând activ la elaborarea primei Constituții a României postrevoluționare. A fost membru în Comisia de Politică Externă, în Comisia pentru Drepturile Omului, Minorități și Culte, în comisiile speciale pentru rezolvarea diferendelor dintre biserica ortodoxă și cea greco-catolică, în Comisia Covasna-Harghita și în alte comisii. În anul 1992 se retrage din activitatea parlamentară, se dedică afacerilor, iar în 1999 a pus bazele învățământului academic din Zalău, fondând Universitatea de Vest Vasile Goldiș, filială a Universității din Arad. A fost fondatorul Fundației Comunitare Alma Mater Porolissensis, al revistei cu același nume și al Editurii Dacia Porolissensis. A fost membru fondator al Clubului Lions, membru în consiliul consultativ al AJOFM, al Inspectoratului Școlar Județean, al Inspectoratului de Mediu, consilier în Consiliul Municipal Zalău. A debutat în ziarul Metalurgistul cu poezia Visurile mele. A frecventat cenaclurile literare Potaissa, Ioniță Scipione Bădescu și s-a numărat printre fondatorii Cenaclului Silvania. A colaborat o perioadă și la Cenaclul Flacăra. Premii: Diplomă de Onoare Oameni de seamă ai Sălajului (Zalău, Biblioteca Județeană Sălaj, 2010); a participat la numeroase festivaluri-concurs de poezie și proză la Bistrița, Satu Mare, Oradea, Cluj, Râmnicu Vâlcea, Constanța, Târgu Jiu, Sibiu, București, primind diferite premii. A fost premiat de revistele Familia, Tribuna, Tomis și Transilvania. În 1992 a obținut premiul de debut din partea Uniunii Scriitorilor din România pentru volumul Gustul absenței. Colaborări: Tribuna, Familia, Echinox, Vatra, România literară, Steaua, Viața Românească, Convorbiri literare, Tomis, Flacăra etc. A fondat ziarul Opțiunea, care a devenit ulterior Sălajul Orizont.

Opera: Gustul absenței (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1992). Prezent în volume: Arpegii (Zalău, 1970), Pământ străbun românesc (Zalău, 1977), Poeme – Versek – Gedichte (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2004), Iuliu Suciu – Poeți sălăjeni ai Cenaclului Silvania (Zalău, Ed. Silvania, 2008).

Balázs Zoltán – 75 de ani de la nașterea poetului

Balázs Zoltán – poet. N. 12 ianuarie 1950, Nușfalău.

Viața și activitatea: a absolvit Liceul Agroindustrial din Timișoara, obținând diplomă de maistru mecanic (1981). Din 1967 a lucrat ca mecanic utilaje-excavatorist, din 1981 maistru mecanic la Oficiul de Îmbunătățiri Funciare, de la 1 noiembrie 1990 viceprimar, apoi primarul comunei Nușfalău (15 aprilie 1991 – iunie 2000). Din 2000 până în 2007 a lucrat ca șef de secție, șef de atelier la Societatea Națională de Îmbunătățiri Funciare, în 2007 a fost pensionat de boală. În perioada 1991-2000 a participat la mai multe cursuri de perfecționare la Cluj, București și în străinătate. Primele versuri le-a scris în clasa a VIII-a. Colaborări: Szilágyság, Szilágysági Vidéki Napló, Árkád.

Opera: Szülőhazám. Versek (Locul meu de baștină. Poezii) (Zalău, Ed. Asante, 2009); Derűre ború (Zalău, Ed. Asante, 2012); Még így is szép az élet (Chiar și așa, viața este frumoasă)(Zalău, Ed. Asante, 2017); Repülnek az évek (Zboară anii) (Nușfalău, 2022).

Andrei-Iustin Hossu – 75 de ani de la nașterea profesorului

Hossu, Andrei-Iustin – profesor. N. 16 ianuarie 1950, Cheud, comuna Năpradea.

Viața și activitatea: absolvent al Facultății de Istorie-Filosofie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj (1972). A obținut doctoratul în anul 1981 cu teza Existențialismul francez. A fost asistent universitar, iar apoi conferențiar universitar la Catedra de Științe Politice a Facultății de Drept a universității clujene. Premii: Premiul I pe universitate pentru eseul literar-filosofic Două implicate valorice ale culturii: libertatea și angajarea obținut la concursul de eseuri organizat de Cenaclul Diotima, laureat al Concursului Național de Literatură Nihil sine deo, ediția I Brașov, pentru cartea Istoria monarhiei române, Premiul Ziua, acordat de cotidianul național Ziua, pentru publicistică (1997). Colaborări: Gazeta de Vest (Timișoara), Formula AS (București), Puncte cardinale (Sibiu), Lumea magazin (București), Vatra (Germania), Cuvântul românesc (Canada), Dreptatea, Origini-Romanian Roots, International Notebook of Poetry (SUA), Deșteptarea credinței. A participat la numeroase emisiuni televizate după evenimentele din 1989.

Opera: Istoria monarhiei române (București, Ed. Învierea, 1995), Existențialismul francez (Cluj-Napoca, Ed. Mediamira, 1996; Iași, Ed. Institutul European, 2006), Cele trei trepte ale singurătății (Iași, Ed. Institutului European, 1997), Restituirea adevărului: monarhia constituțională din România (10 mai 1866 – 30 decembrie 1947) (Pitești, Ed. Universității, 1998), Probleme de guvernământ în epoca antică, medievală creștină și modernă – liberală (Pitești, Ed. Universității, 1999), Cimitirul vesel (Baia Mare, Ed. Gutinul, 2000), În bârlogul Meșterului Constantin Noica. Corespondență și alte scrieri (SUA, Ed. Criterion Publishing, 2002), Filosoful și omul D.D. Roșca 1895-1980 (Pitești, Ed. Trefla, 2002), Tăinuind cu Petre Țuțea (SUA, Ed. Criterion Publishing, 2002), Memorial Constantin Noica (Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, 2010), Memorial Pericle Martinescu (Pitești, Ed. Pământul, 2007). Volume colective: Operație pe cord deschis (Brașov, Ed. Astra, 1997), Biopolitica eminesciană (București, Ed. Crater, 2000).

Simion Oros – 140 de ani de la nașterea învățătorului

Oros, Simion – învățător. N. 21 ianuarie 1885, Șimleu Silvaniei – m. 5 mai 1972, Șimleu Silvaniei.

Viața și activitatea: a urmat cursurile școlii primare și Gimnaziul Franciscan Minorit la Șimleu Silvaniei. A absolvit Preparandia de la Oradea (1904), luând diploma de capacitate pentru învățători, astfel că în perioada 1904-1913 a fost la Școala confesională română din Șimleu. După desființarea acestei școli în 1914 a fost mutat la Jibou și apoi la Carei. Din anul 1920 până în 1937 a funcționat ca director al Școlii Primare din Șimleu Silvaniei, iar între 1937-1940 a fost învățător și director al Școlii Primare din Zalău, precum și revizor școlar. În perioada în care și-a desfășurat activitatea la Zalău, a îndeplinit și funcția de președinte al Asociației Meseriașilor. În timpul ocupației maghiare, Simion Oros a fost mutat la Școala Primară din Giurtelecu Șimleului. Începând din anul 1910 a fost unul din conducătorii Asociației Învățătorilor Români din Sălaj, fiind, în perioada 1905-1913, secretarul RIRS și apoi (1913-1919) președintele acestei asociații, funcție pe care a îndeplinit-o și în perioada 1926-1937. Colaborări: Foaia Scolastică (Blaj), Gazeta de Duminică, Școala Noastră, reviste în care a publicat dări de seamă, studii, biografii, polemici etc. Împreună cu Ioan P. Lazăr editează la Șimleu Silvaniei Gazeta învățătorului.

Opera: Memorial jubiliar (1912), Gramatica limbii române pentru minoritari (1919), Așa a fost să fie (1921), Almanahul dascălilor noștri (1919-1936), Anuarul școalelor primare din județul Sălaj (1921-1922).

Poate nu ai vazut...

+ There are no comments

Add yours