(din Baza de date a Bibliotecii Județene I.S. Bădescu Sălaj)
Notă: Serviciul bibliografic al Bibliotecii Judeţene I.S. Bădescu Sălaj adună materiale pentru cuprinderea în Baza de date a județului Sălaj și reactualizarea informațiilor cuprinse în dicţionarul biobibliografic: Sălaj – Oameni şi Opere. Îi includem în acest proiect pe toţi cei care au contribuit la dezvoltarea social-culturală a judeţului (literatură, istorie, geografie, tehnică, muzică, artă, sport etc.), indiferent de naţionalitate. Baza de date se completează permanent (bibliografic_bjs@yahoo.com).
Gudea Nicolae – preot, 1 decembrie 1950; Taloș Mirel – politician, scriitor, 3 decembrie 1973; Bancea Gheorghe – profesor, 4 decembrie 1969; Hexan Viorel – general, 7 decembrie 1950; Tököly Vajk – profesor, poet, 11 decembrie 1978; Breban Ludovica – economist, 13 decembrie 1964; Deaconescu Claudiu Marius – artist plastic, 13 decembrie 1968; Moraru Maria – profesoară, 14 decembrie 1942; Băcueț-Crișan Avram-Dan – arheolog, 15 decembrie 1972; Ősz Csaba – actor, regizor, 18 decembrie 1951; Bejinariu Ioan – cercetător șt., 18 decembrie 1967; Mureșan Daniel – jurnalist, 19 decembrie 1966; Boha Claudia Viorica – profesoară, 21 decembrie 1972; Zsombori Erzsébet – pictor, 23 decembrie 1949; Rusu Diana – profesoară, 23 decembrie 1985; Varga Lajos – profesor, 24 decembrie 1936; Borzási István – preot, 25 decembrie 1960; Újhelyi Kinga – actriță, 25 decembrie 1977; Mureșan Ana-Maria – profesoară, 25 decembrie 1975; Milaș Cornel – horticultor, 27 decembrie 1951; Ciumărnean Carmen Iulia – scriitoare, 27 decembrie 1974; Contraș Cristian – prozator, 28 decembrie 1964; Pop Dănuț – profesor, 30 decembrie 1962; Brazdău Ovidiu – psiholog, 31 decembrie 1975.
Mirel Taloș – 50 de ani de la nașterea scriitorului, politicianului
Taloș, Mirel – politician, scriitor. N. 3 decembrie 1973, Jac.
Viața și activitatea: absolvent al Facultății de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității București (1996) și al Facultății de Științe Politice, Școala Națională de Studii Politice și Administrație (1999). A urmat cursuri de specializare: Școala Tinerilor Lideri Politici pe Probleme de Integrare și Securitate (1996), European Security Issues, Center for European Security Studies (Groningen – Olanda, 1997), Campaign Management and Strategy, National Democratic Institute for International Affairs (Washington D.C., 1999), Globalisation; a liberal stocktaking of chances and risks, Theodor Heuss Akademie, Gummersbach (Germania, 2001), Managementul proiectelor, Fundația Internațională de Management, FIMAN (2001), Stagiu la Prime Minister’s Strategy Unit (Marea Britanie, 2005), Galilee College/America Military University, The Challenges of Intelligence Assessment Concerning International Terrorist Organisation (Israel, 2008). Între anii 1999-2002 a fost analist politic la Asociația Română pentru Libertate și Dezvoltare, urmărind, prin analize, sistemul de partide, campaniile electorale și comunicarea publică a partidelor. În perioada 2003-2004 a fost managing director al Ergon Communications, companie de relații publice. Între anii 2005-2007 a fost consilier de Stat al Prim-Ministrului, șeful Departamentului de Analiză și Planificare Politică din Cancelaria Prim-Ministrului. În 2008 a fost deputat de București, iar în legislaturile 2008-2012 și 2012-2016 a fost deputat în colegiul Zalău. În toată această perioadă a fost membru al Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă. În 2008 a fost și membru al Comisiei comune pentru controlul activității SRI. De asemenea a fost vicepreședinte al Comisiei de Regulament (decembrie 2012 – iunie 2014) și secretar al Comisiei pentru Statutul Parlamentarilor (decembrie 2012 – iunie 2014). A fost vicepreședinte (2017-2019, 2021-2023), iar în perioada iulie 2019 – octombrie 2021 președinte interimar al Institutului Cultural Român. A fost membru al grupurilor parlamentare de prietenie cu Marea Britanie și Polonia. A fost membru al PNL din anul 1998, consilier personal al Președintelui PNL Călin Popescu-Tăriceanu (din 2004), lector al Fundației Friedrich Naumann în România. A făcut parte din grupul parlamentar al PNL până în 2014, când trece la grupul parlamentar ALDE. Este membru fondator al Asociației Copiii satelor, organizație ce își propune sprijinirea copiilor din mediul rural în continuarea studiilor liceale și universitare, membru al Jockey Club Român. Face parte din conducerea Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film – UARF, secțiunea scenariu de film, este membru al Uniunii Scriitorilor din România. A debutat în literatură cu trei proze scurte în revista Conta, în 2012. Premii: premiul de debut al Revistei Convorbiri Literare pentru volumul Colecționarul de nuduri (2019), acordat și de Uniunea Scriitorilor din România și revista Contemporanul, Premiul pentru proză Ion Creangă al Academiei Române pentru romanul Undeva în Transilvania (2021), Premiul Cartea anului, 2021, acordat de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala București, pentru Strania poveste a unui pian.
Colaborări: senior editor Cadran Politic (2005-2008), senior editor Perspective politice (2005-2008), titular de rubrică la Contemporanul. A publicat proză scurtă și fragmente de roman în revistele: Caiete Silvane, România Literară, Convorbiri Literare, Luceafărul și Literatorul.
Opera: Partidele politice în tranziție (București, Ed. Libripress, 2002), Îndrumar în liberalismul politic (București, Ed. Curtea Veche, 2004), Colecționarul de nuduri (București, Ed. RAO, 2018), Undeva în Transilvania (București, Ed. RAO, 2019), Strania poveste a unui pian (București, Ed. RAO, 2020), Anticariatul de idei – unsprezece proze despre sfârșitul culturii (București, Ed. RAO Distribuție, 2021), Clepsidra lui Ovidiu (București, Ed. RAO, 2022). Volume colective: Utopia (Timișoara, Ed. Eubeea, 2018), Cartea cu scenarii (București, Ed. Universitară, 2019).
Romanul Undeva în Transilvania, tradus în engleză și spaniolă, a fost adaptat la Teatrul Național Radiofonic. Este autorul pieselor: Comisia de anchetă – montată la Teatrul Național Satiricus – I.L. Caragiale – Chișinău; Duelul pianiștilor – montată la Teatrul de Artă Deva si Județul fără caiși, montată la Teatrul de Vest Reșița.
Virgil Flonda – 75 de ani de la nașterea actorului
Flonda, Virgil – actor. N. 14 decembrie 1948, Marin – m. 27 iulie 2006, Germania.
Viața și activitatea: absolvent al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografie București (1977), clasa prof. Dem Rădulescu. A fost actor la Teatrul Național Radu Stanca din Sibiu, unde a îndeplinit și funcția de director artistic. În perioada 2000-2003 a realizat o serie de spectacole în cetăți și alte spații non-convenționale. În perioada 2002-2003 a fost titularul a două contracte de cercetare internaționale: Theatre as a social integrator și Reintegrating young people by performing arts. A fost profesor la școala de teatru din cadrul Universității Lucian Blaga din Sibiu, dar a îndeplinit şi funcţia de director artistic, fiind fondator al Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu şi unul din ctitorii şcolii de teatru din oraş. A fost membru al UNITER. A participat la numeroase turnee: Budapesta (Ungaria); Tokio (Japonia); Cividale (Italia); Bayonne, La Seyne-sur-Mer, Paris (Franța); Ulm, Freiburg (Germania) și festivaluri: Baltic Dom (Sankt Petersburg); Coup de Chauffe (Cognac, Franța); Festivalul Teatrului European Porto (Portugalia); Chalon dans la rue (Chalon-sur-Saône, Franța); Chuncheon, Pohang (Coreea de Sud); Festivalul Teatrului European Roma (Italia). Colaborare: revista Atelier (Facultatea de Teatru, UNATC I.L. Caragiale, București).
Opera: roluri în teatru: Andjev în Alegeți-l singur de Ivan Bucavkan, regia Florin Fătulescu; Dorante în Jocul dragostei și al întâmplării de Marivaux (1978); Ugarov în Anecdote provinciale de A. Vampilov, regia Mihai Lungeanu (1979); Insul 6 în Pluta meduzei de Marin Sorescu, regia Florin Fătulescu, Teatrul de Stat Petroșani; Roșca în Petru Rareș de Horia Lovinescu, regia Florin Fătulescu (1980); Eumet în Oedip salvat de R. Stanca, regia Iulian Vișa (1981); Kylroi în Camino Real de T. Williams, regia Iulian Vișa (1982); Soțul în Capcană pentru un om singur de R. Thomas, regia Radu Basarab; Aristotel în Violetele de G. Cheade, regia Iulian Vișa (1983); Tournel în Puricele în ureche de G. Feydeau, regia Matei Varodi (1984); Hugh Preston în Week-end de adio de M. J. Sovajon, regia Radu Basarab (1985); Figaro în Ziua cea mai nebună de Peter Turini, regia Radu Basarab (1986); Higins în Pygmalion de G.B. Shaw, regia Mc Ranin (1987); Victor în Lunga poveste de dragoste de Tudor Popescu, regia Cristina Ioviță (1988); Ștefan în Nu ne naștem toți la aceeași vârstă de Tudor Popescu, regia George Marinescu (1989); Eroul în Cartoteca de Różewicz, regia Iulian Vișa (1991); Chang în Chang-Eng de Göran Tüngstron, regia Iulian Vișa; Actorul I în Decameronul după Alexander Hausvater, regia Iulian Vișa (1992); Vanea în Unchiul Vanea de A.P. Cehov, regia Ovidiu Lazăr (1994); Marat în Marat-Sade de Peter Weiss, regia Tino Geirun, la Teatrul Național Tg. Mureș (1995); Actorul în Azilul de noapte de Maxim Gorki, regia Vitalie Lupașcu (1996); Heimlich în Mein Kampf de George Tabori, regia Christian Notteger în cadrul Wiener Festwochen în Viena și produs de Pygmalion Theater (1998); Mîșkin în Idiotul după Dostoievski, regia Andriy Zholdak (2000); Pilafuri și parfum de măgar după Cartea celor 1001 de nopți, regia Silviu Purcărete (2001); Iago în Othello?! adaptare după W. Shakespeare, regia Andriy Zholdak (2002); Cumnata lui Pantagruel / Omagiu lui Rabelais, regia Silviu Purcărete (2003); Vladimir în Așteptându-l pe Godot de S. Beckett, regia Silviu Purcărete (2005). Filmografie: a jucat în opt filme realizate de regizori celebri, români și străini: Robert de Mortaigne în Wilhelm Cuceritorul, regia Gilles Grangier (1981); Scoruș în Întâlnirea, regia Sergiu Nicolaescu (1982); Cocoșatul în Horea, regia Mircea Mureșan (1984); Colonelul Franz K în Noi cei din linia întâi, regia Sergiu Nicolaescu (1985); Jack în Mircea, regia Sergiu Nicolaescu (1988); Paracliserul în Coroana de foc, regia Sergiu Nicolaescu (1990); Victor în A unsprezecea poruncă, regia Mircea Danieliuc (1991); Lucian Blaga în serialul de televiziune Dumnezeu s-a născut la sat, regia Grid Modorcea (1995).
Ioan Sima – 125 de ani de la nașterea juristului, artistului plastic
Sima, Ioan – jurist, artist plastic. N. 19 decembrie 1898, Pericei – m. 8 februarie 1985, Cluj-Napoca.
Viața și activitatea: a urmat cursurile școlii primare în satul natal, iar cele liceale la Șimleu Silvaniei. A fost mobilizat în armata austro-ungară și a plecat la război. A petrecut doi ani de război la Praga, unde și-a perfecționat înclinațiile artistice. După război s-a înscris la Facultatea de Drept din București, apoi s-a transferat la Cluj, unde a absolvit cursurile și a obținut doctoratul în anul 1926. A fost jurisconsult la Cluj (1935), Brașov (1940), unde s-a refugiat în urma Dictatului de la Viena. A locuit o perioadă la Timișoara, întorcându-se apoi la Cluj unde a rămas până la sfârșitul vieții. A continuat să-și urmeze vocația artistică, frecventând școala din Viena a profesorului Fröhlich, iar în 1930 Academia De la Grande Chaumière din Paris. Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, Filiala Cluj (1954) și al Societății Artiștilor Independenți din Paris (1975). A efectuat numeroase călătorii de studii în Franța, Italia, Elveția, Germania, Austria, Cehoslovacia, Ungaria, Iugoslavia. În 9 iulie 1981 s-a deschis, la Zalău, în prezența maestrului, Galeria de Artă Ioan Sima, galerie unde sunt prezente 162 de lucrări de pictură și grafică, precum și lucrări din arhiva personală, piese de mobilier de epocă, colecția sa de artă populară și biblioteca de artă.
Premii: Artist emerit (1964), Meritul Cultural clasa a II-a (1968), medalia A XXV-a Aniversare a Eliberării Patriei (1969), Meritul Cultural cls. I (1973), Ordinul 23 August cls. I (1978), Premiul I și titlul de Laureat al Festivalului Național Cântarea României (1979).
Opera: expoziții personale: Cluj (1935, 1958, 1974, 1983), București (1955, 1978), Timișoara, Tg. Mureș (1964), Piatra Neamț (1964), Iași (1964), Paris (1969), Zalău (1972, 1974), Șimleu Silvaniei (1972), Miskolc (Ungaria, 1973), Sibiu (1979). Expoziții de grup: Cluj (1939, din 1946 – aproape anual expoziții la Galeria de Artă), Timișoara (1946), București (1947, 1953, 1954, 1959, 1962, 1964, 1967, 1968, 1969), Hunedoara (1965), Turnu-Severin (1965), Zalău (1967), Tel Aviv (Israel, 1969-1973), Titograd (Iugoslavia, 1969-1973), Paris (1967, 1970, 1971, 1972, 1973, 1975), Osaka (Japonia, 1973), Philadelphia (SUA, 1973), Boston (SUA, 1973), Moscova (1974).
Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău a editat volumul: Ioan Sima (coord.: Maria Pia Badiu, Marin Pop, Marcela Băbănaş, Szabó Attila) (Zalău, Ed. Porolissum, 2013).
+ There are no comments
Add yours