Omagiații lunii aprilie

(din Baza de date a Bibliotecii Județene I.S. Bădescu Sălaj)

Notă: Serviciul bibliografic al Bibliotecii Judeţene I.S. Bădescu Sălaj adună materiale pentru cuprinderea în Baza de date a județului Sălaj și reactualizarea informațiilor cuprinse în dicţionarul biobibliografic: Sălaj – Oameni şi Opere. Îi includem în acest proiect pe toţi cei care au contribuit la dezvoltarea social-culturală a judeţului (literatură, istorie, geografie, tehnică, muzică, artă, sport etc.), indiferent de naţionalitate. Baza de date se completează permanent (bibliografic_bjs@yahoo.com).

Ștefan Marin – publicist, 1 aprilie 1945; Mureșan Viorel – scriitor, critic lit., 1 aprilie 1953; Kovács Kuruc János-Szabolcs – medic stomatolog, 1 aprilie 1977; Balogh Béla – preot, 4 aprilie 1955; Lascu Mircea Mihai – profesor, 5 aprilie 1957; Nagy Silvia – soprană, 6 aprilie 1981; Meleg Vilmos – actor, regizor, 8 aprilie 1956; Damian Mihai – muzicolog, 7 aprilie 1996; Horvath Bugnariu Corina – artist plastic, 9 aprilie 1946; Pitică Dan – prof., ing., 9 aprilie 1958; Tamba Dumitru Gheorghe – arheolog, 9 aprilie 1958; Daróczi Iosif – profesor, 10 aprilie 1958; Kocsis Éva – profesoară, 11 aprilie 1977; Marian Lazăr – inginer, 12 aprilie 1933; Rădeanu George – artist plastic, 12 aprilie 1950; Pintea Melania – educatoare, 12 aprilie 1956; Ciurean Codin Cristian – profesor, 12 aprilie 1977; Mihele Ioan – artist plastic, 13 aprilie 1955; Damian-Bicăzan Bianca Patricia – muzicolog, 13 aprilie 1996; Pece Ștefan – cercetător șt., 14 aprilie 1948; Horváth Gabriella Mária – profesoară, 14 aprilie 1957; Horváth Iosif – profesor, 14 aprilie 1957; Conțiș Petru – învățător, 15 aprilie 1936; Cîlb Lucia – farmacistă, 15 aprilie 1949; Daróczi Viorica – inginer, 15 aprilie 1960; Ispas Viorel – inginer, 16 aprilie 1949; Grec Aurica – ing., prof. univ., 16 aprilie 1962; Pop Florica – filolog, 16 aprilie 1965; Kovács Irina Elisabeta – profesoară, 16 aprilie 1966; Vlaicu Cosmin Radu – jurist, 16 aprilie 1973; Pop Florin Marian – preot, 16 aprilie 1981; Drugaș Iulia Alexandra – poetă, 16 aprilie 1989; Györfi-Deák György – scriitor, traducător, 17 aprilie 1964; Firicel Daniela – profesoară, 17 aprilie 1965; Pițoiu-Dragomir Ion – scriitor, 18 aprilie 1940; Beldi Paul Ladislau – scriitor, 18 aprilie 1955; Lazăr Mioara – profesoară, 19 aprilie 1952; Abrudan Elena – scriitor, traducător, 20 aprilie 1956; Bara Ștefan – meșter popular, 21 aprilie 1962; Ardelean Carmen Georgeta – prof., scriitor, 23 aprilie 1975; Fărcaș (Baciu) Nadia – editor, 23 aprilie 1977; Revnic Ioana – scriitoare, 23 aprilie 1978; Pop Gheorghe – profesor, 24 aprilie 1932; Ielciu Ioan – economist, 24 aprilie 1950; Popa Vasile – inginer, 25 aprilie 1941; Crecan Dan Vasile – artist plastic, 25 aprilie 1955; Seleși Ioan – actor, 26 aprilie 1946; Blaga Rodica Lucia – profesoară, 26 aprilie 1951; Oțelea Georgică Grighentie – preot, 26 aprilie 1968; Szabó Attila – artist plastic, 26 aprilie 1975; Szabó Róbert Csaba – prozator, 26 aprilie 1981; Pădurean Vasile – economist, 28 aprilie 1954; Tăutan Viorel-Gheorghe – scriitor, 30 aprilie 1943; Daróczi Mihai Iosif – geograf, 30 aprilie 1990.

Viorel-Gheorghe Tăutan – 80 de ani de la nașterea scriitorului

Tăutan, Viorel-Gheorghe (pseudonime: V.I. Talianu, V. Bocşa) – profesor, scriitor. N. 30 aprilie 1943, în Bocșa Română, judeţul Caraș, actualmente Bocșa, jud. Caraș-Severin.
Viața și activitatea: absolvent al Facultății de Filologie, Secţia Limba şi literatura română din cadrul Universității Babeş-Bolyai Cluj (1964-1969). În perioada 1963-1964 a fost bibliotecar la Clubul Sindicatului CFR Jibou, profesor de limba franceză şi literatură română la Liceul de Cultură Generală Jibou (1969-1973), conducător de cerc de creaţie literară şi jurnalism, cerc de teatru şi teatru de păpuşi la Casa Pionierilor Jibou (1973-1990), profesor de limba şi literatura română şi limba latină la Liceul Teoretic Ion Agârbiceanu Jibou şi Grupul Şcolar Liviu Rebreanu Hida (1990-2008), profesor de limba şi literatura română la Grupul Şcolar Gheorghe Pop de Băseşti din Cehu Silvaniei (2008-2009), profesor de limba română şi limba latină la Grupul Şcolar Cserey-Goga Crasna (2009-2010), profesor de limba latină la Liceul Teoretic Gheorghe Şincai Zalău (2010-2011). Membru al Cercului de teatru şi de recitatori de la Casa de Cultură a Studenţilor, al formaţiei de estradă a Universităţii, în trupa de teatru şi Cenaclul literar ale facultăţii, membru al Cenaclului literar Silvania din Zalău și al Asociației Scriitorilor din Județul Sălaj.
Înfiinţează Cenaclul literar Porţi de cristal al copiilor şi Cenaclul literar Integralia, pe lângă Sindicatul Întreprinderii Integrata de In din Jibou (1963-2005).
A pus în scenă (în calitate de regizor şi actor – absolvent fiind al Şcolii Populare de Artă, la aceste profiluri) piese de teatru şi recitaluri – montaje literar-muzicale în cadrul Sindicatului Învăţământ din Jibou şi Creaca, precum şi al Casei Orăşeneşti de Cultură şi cu elevii Liceului Teoretic. Textier şi instructor al unor colective de satiră şi umor din oraş (Casa de Cultură, Cooperativa de Consum, Cooperativa Meşteşugarul, Sindicatul Sănătatea, Casa Pionierilor, Şcoala Generală nr. 2). A pus în scenă aproximativ 25 de piese de teatru. A interpretat rolurile principale în peste 30 de spectacole de teatru. Premii: Diplomă de Onoare Oameni de seamă ai Sălajului (Zalău, Biblioteca Județeană Sălaj, 2013). Colaborări: întemeiază revista Cuvinte regăsite a Liceului Teoretic Ion Agârbiceanu. Membru al redacţiei revistelor Unu din Oradea, Limes şi Caiete Silvane din Zalău, precum și în colegiul redacțional al revistei Familia română (Baia Mare), Tribuna, Echinox, Steaua (Cluj), Transilvania (Sibiu), Silvania, Şcoala noastră, Limes, Origini-Caiete Silvane, Hepehupa (Zalău), Aurora, Unu, Familia (Oradea), Zburătorul (Onești), Poesis (Satu Mare), Discobolul (Alba Iulia), Vatra, Vatra veche (Târgu Mureș), Poezia (Iași), Viaţa Românească (București), Arca (Arad), Bilet de voie (Jibou), Singur (Târgoviște), Cafeneaua literară (Pitești), Helys (Slobozia).
Opera: Jurnal în răspântii (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1997), Gesturi în oglindă (Piteşti, Ed. Paralela 45, 2002), 50 – Monografie sentimentală a Liceului Teoretic Ion Agârbiceanu Jibou (Baia Mare, Ed. Bibliotecii Judeţene Petre Dulfu, 2007), Elegia Civis Transilvaniae Viorel-Gheorghe (Cluj-Napoca, Ed. Limes, 2010), Impresiile unui călător tomnatic (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2011), Poezii/ Versek (traducere: Hari László) (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2012), Vânătorul de tristeţi, poezii şi poeme-scenariu (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2015), Elogiu formei (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2018), Sosia (şase naraţiuni ameninţând să devină roman/e) (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Scriitori sălăjeni, 2023). Coautor: Speranţă renăscută – poeme de dragoste (Cluj-Napoca, Ed. Eikon, 2011). Prezent în volumele: Poeți sălăjeni ai Cenaclului Silvania (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2008), Fehér Fekete / Alb negru (1998), Poeme / Versek / Gedichte (2004), Zece poeţi / Tíz költő: Poeme / Versek (2006), Primăvara poeziei / A Költészet Tavasza (2009), Primăvara Poeziei 10 – Költészet Tavasza (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2010), Primăvara Poeziei – A Költészet Tavasza XI-XVI, XVIII, XIX… (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Poesis, 2011-2016, 2018, 2020, 2022), Poeme pentru Caiete Silvane (Zalău, Caiete Silvane, 2017), 18 poeți – antologie (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Scriitori sălăjeni, 2020), 11 prozatori – antologie (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Scriitori sălăjeni, 2020), Șase dramaturgi – antologie (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Scriitori sălăjeni, 2021), 27 de scriitori sălăjeni. Asociația Scriitorilor din Județul Sălaj (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Scriitori sălăjeni, 2023); poemele au fost traduse în limba engleză în vol. Voices of contemporary ROMANIAN POETS (2007), în coreeană, în limba franceză, în revista Pagini literare (pagini literare.ro) (nr. 2/2008, Balcic, Bulgaria).

Viorel Mureșan – 70 de ani de la nașterea scriitorului

Mureşan, Viorel – poet, eseist, critic literar. N. 1 aprilie 1953, în localitatea Vicea, comuna Ulmeni, judeţul Maramureş.
Viața și activitatea: absolvent al Facultății de Filologie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, secţia Limba şi literatura română – Limba şi literatura rusă (1974-1979). A fost profesor de limba şi literatura română la Şcoala Gimnazială Lemniu, comuna Letca, jud. Sălaj (1979-1982), apoi profesor suplinitor la Liceul Industrial din Jibou (1982-1986), între 1987-2008, profesor la Şcoala Lucian Blaga Jibou, iar din 2008 revine la Liceul (acum Teoretic) Ion Agârbiceanu din Jibou. Debut absolut în revista Amfiteatru, nr. 1, ianuarie 1972, cu poezie, în paginile pentru elevi. În anul 1994 a fost beneficiarul unei burse de creaţie Soros. Cenacluri frecventate: Echinox (Cluj-Napoca), în perioada studenţiei, Saeculum (Dej-Beclean), Silvania (Zalău, până în 1990). Premii şi distincţii pentru creaţie literară: Premiul pentru cel mai bun volum de poezie al anului 1995 al revistei Poesis pentru volumul Pietrele nimicului, Premiul George Coşbuc al Uniunii Scriitorilor din România, pentru volumul Ramele Nordului (Bistriţa, 1998), Premiul anual al Academiei de Ştiinţe, Literatură şi Artă pentru volumul Lumina absentă (Oradea, 2000), Marele Premiu al Concursului Naţional de Haiku Ad Visum (2008), Premiul pentru poezie al revistei Mişcarea Literară (Bistriţa, 2008), Premiul de Excelenţă în Cultură al revistei Caiete Silvane (Zalău, 2009, 2012), Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor, filiala Târgu Mureş pe anul 2010 (Buchetul de platină), Premiul George Coşbuc al Uniunii Scriitorilor pe anul 2011 pentru vol. Buchetul de platină, Premiul pentru publicistică al Uniunii Scriitorilor, filiala Târgu Mureş, pe anul 2011, pentru vol. Colecţia de călimări, Diplomă de Onoare Oameni de seamă ai Sălajului (Zalău, Biblioteca Județeană Sălaj, 2013), Premiul pentru poezie al revistei Familia (2015), Premiul pentru poezie al revistei Nord Literar (2015). Este membru al Asociației Scriitorilor din Județul Sălaj și al Uniunii Scriitorilor din România și redactor-șef adjunct al revistei Caiete Silvane. Colaborări (selectiv): Echinox, Amfiteatru, Tribuna, Vatra, Familia, Steaua, Transilvania, Luceafărul, Contrapunct, Apostrof, Poesis, Calende, Euphorion, Discobolul, Excelsior, Cuvântul, Unu, Nord Literar, Fabrica de cărţi, Verso, Mişcarea literară, Arca, Argeş, Aurora, Cadran, Calende, Convorbiri literare, Cronica, Dacia literară, România literară, Viaţa Românească, Poesis Internaţional etc., precum şi la revistele locale Silvania, Limes, Origini – Caiete Silvane, Caiete Silvane. Acestora li se adaugă reviste în limbile engleză, germană, franceză, maghiară, apărute în străinătate sau în ţară, care au publicat versuri din operele autorului.
Opera: Scrisori din muzeul pendulelor (Bucureşti, Ed. Albatros, 1982), Biblioteca de os (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1991), Pietrele nimicului (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1995), Ramele Nordului (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1998), Poeme/ Poèmes (Oradea, Ed. Cogito, 1999), Lumina absentă (Piteşti, Ed. Paralela 45, 2000), Ceremonia ruinelor (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 2003), Sâmbăta lucrurilor (Cluj-Napoca, Ed. Limes, 2006), Buchetul de platină (Cluj-Napoca, Ed. Eikon, 2010), Rafturi cu linişte/ Shelves with silence (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Cluj-Napoca, Ed. Eikon, 2010), Locul unde se va deschide cartea (Cluj-Napoca, Ed. Dacia XXI, 2011), Colecţia de călimări (vol. 1) (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2011), Soare tăiat cu o foarfece (Iaşi, Ed. Tipo Moldova, 2011), Salonul de toamnă (Bucureşti, Ed. Tracus Arte, 2013), Colecţia de călimări (vol. 2) (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2013), Poştaşul rural (antologie) (Cluj-Napoca, Ed. Şcoala Ardeleană, Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2015), Colecţia de călimări (vol. 3) (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2015), Loc liber (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2018), De gardă la Echinox (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Scriitori sălăjeni, 2019), Camera cu insomnii (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Scriitori sălăjeni, 2021), Arca poeziei. 50 de poeți străini în selecția lui Viorel Mureșan (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Poesis, 2022), Monede în aer (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Poesis, 2023), Poarta de fildeș (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Scriitori sălăjeni, 2023). (Volume colective: Leonid Dimov – monografie – în colaborare cu Traian Ştef (Braşov, Ed. Aula, 2000). Prezent în mai multe antologii naţionale şi locale, printre care: Antologia poeziei române de la origini până azi (Piteşti, Ed. Paralela 45, 1998), Antologia poeziei generaţiei ’80 (ediţia I, Piteşti, Ed. Vlasie, 1993, ediţia a II-a, Braşov, Ed. Aula, 2002), Romanian Poets of the ’80, ’90 (Piteşti, Ed. Paralela 45, 1999), Poezia Pădurii (Bucureşti, Ed. Orion, 1999), Poeţii revistei Echinox (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 2004), Dicţionarul general al literaturii române (L/O), (Bucureşti, Ed. Univers Enciclopedic, 2005), antologia de poezie universală contemporană Murmurul vocilor / Murmure des voix / Murmur of voices (Oradea, Ed. Cogito, 2007), Maratonul European de Poezie (Sibiu, 2007), Poeţi sălăjeni ai Cenaclului Silvania (Zalău, Ed. Silvania, 2008), antologii de poezie haiku, Primăvara Poeziei 10 – A Költészet Tavasza (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2010), Primăvara Poeziei 11 – A Költészet Tavasza (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2011), Primăvara Poeziei – A Költészet Tavasza XII-XIX… (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Poesis, 2012-2020, 2022), Poeme pentru Caiete Silvane (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2017), 18 poeți – antologie (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Scriitori sălăjeni, 2020), Însemnări de pe frontul cuvintelor. Antologie, cronici și comentarii critice. Asociația Scriitorilor din Județul Sălaj (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Scriitori sălăjeni, 2021), 27 de scriitori sălăjeni. Asociația Scriitorilor din Județul Sălaj (Zalău, Ed. Caiete Silvane, Colecția Scriitori sălăjeni, 2023). Poezia optzecistă. Antologie, autor Mircea Bârsilă (București, Ed. Eikon, 2021). Poeziile i-au fost traduse în mai multe limbi (engleză, franceză, germană, maghiară). În anul 2012 a fost prezent cu un grupaj de poeme în revista germană Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte, Literatur und Politik, Herbst 2012, 24. Jahrgang Heft Nr. 1 u.2, pp. 133-135, traducere de Rolf-Frieder Marmont.