Notă: Serviciul bibliografic al Bibliotecii Județene I.S. Bădescu Sălaj adună materiale pentru cuprinderea în Baza de date a județului Sălaj și reactualizarea informațiilor cuprinse în dicționarul biobibliografic: Sălaj – Oameni și Opere. Îi includem în acest proiect pe toți cei care au contribuit la dezvoltarea social-culturală a județului (literatură, istorie, geografie, tehnică, muzică, artă, sport etc.), indiferent de naționalitate. Baza de date se completează permanent (bibliografic_bjs@yahoo.com).
Ștefan Marin – publicist, 1 aprilie 1945; Mureșan Viorel – scriitor, critic literar, 1 aprilie 1953; Kovács Kuruc János-Szabolcs – medic stomatolog, 1 aprilie 1977; Balogh Béla – preot, 4 aprilie 1955; Lascu Mircea Mihai – profesor, 5 aprilie 1957; Lazăr Loredana – profesoară, 5 aprilie 1981; Stanca Vasile – filolog, 6 aprilie 1935; Nagy Silvia – soprană, 6 aprilie 1981; Damian Mihai – muzicolog, 7 aprilie 1996; Meleg Vilmos – actor, regizor, 8 aprilie 1956; Horvath Bugnariu Corina – artist plastic, 9 aprilie 1946; Pitică Dan – profesor, inginer, 9 aprilie 1958; Tamba Dumitru Gheorghe – arheolog, 9 aprilie 1958; Daróczi Iosif – profesor, 10 aprilie 1958; Mureșan Olimpia – muzeograf, 10 aprilie 1975; Kocsis Éva – profesoară, 11 aprilie 1977; Marian Lazăr – inginer, 12 aprilie 1933; Rădeanu George – artist plastic, 12 aprilie 1950; Pintea Melania – educatoare, 12 aprilie 1956; Ciurean Codin Cristian – profesor, 12 aprilie 1977; Mihele Ioan – artist plastic, 13 aprilie 1955; Damian-Bicăzan Bianca Patricia – muzicolog, 13 aprilie 1996; Pece Ștefan – cercetător științific, 14 aprilie 1948; Horváth Gabriella Mária – profesoară, 14 aprilie 1957; Horváth Iosif – profesor, 14 aprilie 1957; Conțiș Petru – învățător, 15 aprilie 1936; Gelman Kiss Sofia –muzicolog, prozator, 15 aprilie 1948; Cîlb Lucia – farmacistă, 15 aprilie 1949; Daróczi Viorica – inginer, 15 aprilie 1960; Ispas Viorel – inginer, 16 aprilie 1949; Grec Aurica – inginer, profesor universitar, 16 aprilie 1962; Pop Florica – filolog, 16 aprilie 1965; Kovács Irina Elisabeta – profesoară, 16 aprilie 1966; Vlaicu Cosmin Radu – jurist, 16 aprilie 1973; Pop Florin Marian – preot, 16 aprilie 1981; Drugaș Iulia Alexandra – poetă, 16 aprilie 1989; Györfi-Deák György – scriitor, traducător, 17 aprilie 1964; Firicel Daniela – profesoară, 17 aprilie 1965; Pițoiu-Dragomir Ion – scriitor, 18 aprilie 1940; Beldi Paul Ladislau – scriitor, 18 aprilie 1955; Lazăr Mioara – profesoară, 19 aprilie 1952; Abrudan Elena – scriitoare, traducătoare, 20 aprilie 1956; Bara Ștefan – meșter popular, 21 aprilie 1962; Ardelean Carmen Georgeta – profesoară, scriitoare, 23 aprilie 1975; Fărcaș (Baciu) Nadia – editor, 23 aprilie 1977; Revnic Ioana – scriitoare, 23 aprilie 1978; Pop Gheorghe – profesor, 24 aprilie 1932; Ielciu Ioan – economist, 24 aprilie 1950; Popa Vasile – inginer, 25 aprilie 1941; Crecan Dan Vasile – artist plastic, 25 aprilie 1955; Seleși Ioan – actor, 26 aprilie 1946; Blaga Rodica Lucia – profesoară, 26 aprilie 1951; Oțelea Georgică Grighentie – preot, 26 aprilie 1968; Szabó Attila – artist plastic, 26 aprilie 1975; Szabó Róbert Csaba – prozator, 26 aprilie 1981; Pădurean Vasile – economist, 28 aprilie 1954; Tăutan Viorel Gheorghe – scriitor, 30 aprilie 1943; Daróczi Mihai Iosif – geograf, 30 aprilie 1990.
Elena Abrudan – 70 de ani de la nașterea eseistei, criticului literar, traducătoarei, scriitoarei
Abrudan, Elena –eseistă, critic literar, traducătoare, scriitoare. N. 20 aprilie 1956, Zalău.
Viața și activitatea: absolventă a Facultății de Filologie din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca (1979). A obținut doctoratul în anul 2003 cu teza Structuri mitice în proza contemporană. În perioada 1994-1999 a fost asistent universitar la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, lector universitar dr. (1999-2005), conferențiar universitar dr. la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Catedra de Jurnalism Cluj-Napoca (din 2005), profesor universitar dr. la aceeași facultate din 2006. În anul 2007 a înființat Centrul de Cercetare a Sistemelor și Limbajelor Media. Din 2007 este directorul Departamentului de Jurnalism și Media Digitală al FSPAC din cadrul UBB Cluj-Napoca, directorul Centrului Media UBB (din 2008), coordonatorul Centrului de Cercetare a Sistemelor și Limbajelor Media (din 2007). Este membră a Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj (din 2005), a Asociației Culturale Lucian Blaga,unde este și director executiv din 2009, membru fondator și director executiv al Asociației Române de Istorie a Presei (2007-2011) și al Asociației Formatorilor din Jurnalism și Comunicare București (din 2007). (…) Participă la numeroase sesiuni de comunicări științifice în țară și străinătate, organizează conferințe naționale și internaționale. Coordonează lucrări științifice studențești, susține colocvii, workshopuri, simpozioane. Organizează și conduce programe de masterat. Premii: Diplomă de merit pentru contribuția la dezvoltarea Universității Babeș-Bolyai (2007), Premiul Comenius(UBB)(2008), Premiul Profesorul anului (UBB) (2009, 2010, 2011), Premiul de excelență (UBB) pentru programul de Jurnalism Linia română (2010), Premiul I Știința comunicării (2011). Colaborări: Jurnal for the Study of Religions and Ideologies, Transylvanian Review, Revista română de comunicare și relații publice, Philobiblon, Journal of Media Research, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Steaua, Analele Universității A.I. Cuza (Iași), Filologie rusă (București), Contemporanul. Ideea europeană, Tribuna, Învățământul jurnalistic clujean, Tomis, Studii de limbă, literatură și metodică etc.Din 2006 este redactor-șef la revista Studia Universitatis Babeș-Bolyai Ephemerides, director și fondator al Journal of Media Research (din 2008), membru în boardul publicației Revista de studii media (din 2012).
Opera: Tehnici de exprimare scrisă și orală. Tipuri de texte. Redactarea textelor. Corespondență comercială (Cluj-Napoca, Ed. Echinox, 2001), Structuri mitice în proza contemporană (Cluj-Napoca, Ed. Casa Cărții de Știință, 2003), Mit și semnificație în proza rusă (Cluj-Napoca, Ed. Casa Cărții de Știință, 2004), Cinghiz Aitmatov sau adevărul vieții (Cluj-Napoca, Ed. Casa Cărții de Știință, 2005), Comunicare vizuală (Cluj-Napoca, Ed. Accent, 2008), Visual Culture. Concepts & Contexts (Cluj-Napoca, Ed. Galaxia Gutenberg, 2012), Cultura vizuală. Experiențe vizuale în era postmodernă (Cluj-Napoca, Ed. Eikon, 2013), Contemporary Romanian Artists. Journalistic Insights (Londra, Lambert Academic Publishing, 2024), Artiști români contemporani. Perspective jurnalistice (Cluj-Napoca, Ed. Presa Universitară Clujeană, 2025). Coautor: Post-Communist Societies and Cultures (Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, 2005), Studii de limbă, literatură și metodică,vol. XII (Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, 2006), Secvențe din istoria presei românești (Cluj-Napoca, Ed. Tribuna, 2007), Perspective asupra jurnalismului cultural (Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, 2009), Diversitatea în mass-media (Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, 2009), Medien, PR und Werbung in Rumanien (Hochschulverlag Mittweida, 2008), Trends in Romanian Media Literacy (Cluj-Napoca, Ed. Accent, 2008), Clujul în cuvinte (Cluj-Napoca, Ed. Casa Cărții de Știință, 2008), Metropoli e nuovi consumi culturali (Roma, Caocci Editore, 2009), Transparency, Democracy and Global Governance. A European Perspective (Timișoara, Ed. Universității de Vest, 2010, 2011), Religion, Culture and Ideology in America (București, Ed. Tritonic, 2012), Portret de grup (Cluj-Napoca, Ed. Eikon, 2013), Lumina din cuvinte (Cluj-Napoca, Ed. Școala Ardeleană, 2015). Volume colective: Serghei Esenin. Centenar (1895-1995) (București, Ed. Universității, 1997), Tradiție și modernitate în opera lui A.P. Cehov (Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, 2005), Meridian Blaga V, VI, VII (Cluj-Napoca, Ed. Casa Cărții de Știință, 2005, 2006, 2007), PR TREND. Teorie și practică în publicitate și relații publice (București, Ed. Tritonic, 2007), Forme ale manipulării opiniei publice (Cluj-Napoca, Ed. Tribuna, 2008), PR TREND (București, Ed. Tritonic, 2009), Conferința internațională Interdisciplinary New Media Studies (Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, 2009), Transilvania din cuvinte. 1918-2018. Studii, eseuri, evocări, memorii (Cluj-Napoca, Ed. Școala Ardeleană, ediția a II-a, adăugită și revizuită, 2018), Vremea uitată. Eseiști ai Transilvaniei (Cluj-Napoca, Ed. Școala Ardeleană, 2025). Editor: Fragmentum (Cluj-Napoca, Ed. Accent, 2008), Trends in Romanian Media Literacy (Cluj-Napoca, Ed. Accent, 2008), Interdisciplinary New Media Studies (Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, 2009), Lucian Blaga. Imagine și cuvânt (Cluj-Napoca, Ed. Eikon, 2013), Portret de grup (Cluj-Napoca, Ed. Eikon, 2013), Media în era digitală: oportunități și inovații (Cluj-Napoca, Ed. Presa Universitară Clujeană, 2023). Coordonator: Perspective asupra producției media (Cluj-Napoca, Ed. Accent, 2007), Valențe simbolice ale discursului publicitar. Între marketing și seducție (Cluj-Napoca, Ed. Accent, 2007), Jurnalism și Publicitate. De la idee la produsul media (Cluj-Napoca, Ed. Accent, 2007), Scriitori clujeni în dialog: un proiect al studenților Departamentului de Jurnalism UBB Cluj (București, Ed. Tritonic, 2017), 25 de ani de jurnalism la Universitatea Babeș-Bolyai (Cluj-Napoca, Ed. Presa Universitară Clujeană, 2018); traduceri: Cinghiz Aitmatov: Stigmatul Casandrei (Humanitas Fiction, 2008). Suporturi de curs: Presa de opinie (Cluj-Napoca, Centrul de formare continuă, învățământ la distanță și cu frecvență redusă, 2007-2012), Comunicare vizuală (Cluj-Napoca, Centrul de formare continuă, învățământ la distanță și cu frecvență redusă, 2008), Perspective asupra jurnalismului cultural (Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, 2009), Visual Communication (Cluj-Napoca, Centrul de cercetare a sistemelor și limbajelor media, 2010), Mitologii sportive (Cluj-Napoca, Centrul de cercetare a sistemelor și limbajelor media, 2011), Cultura media (Cluj-Napoca, Centrul de formare continuă, învățământ la distanță și cu frecvență redusă, 2011), Perspective asupra culturii vizuale (Cluj-Napoca, Centrul de cercetare a sistemelor și limbajelor media, 2011). Expoziții colective: Perspective – expoziție de fotografie, Salonul de vară al scriitorilor (Cluj-Napoca, Casa Artelor, 2009), Art Nouveau revival – lucrare de artă digitală, prezentată la Salonul de vară al scriitorilor (Cluj-Napoca, Casa Artelor, 2010), Vârstele luminii – expoziție de fotografie, Salonul de vară al scriitorilor (Cluj-Napoca, Casa Artelor, 2011), Modelele cosmosului blagian – lucrare de artă digitală prezentată la Salonul de vară al scriitorilor (Cluj-Napoca, Casa Artelor, 2012), Pop Art revival – lucrare de artă digitală prezentată la Salonul de vară al scriitorilor (Cluj-Napoca, Casa Artelor, 2013).
Petru Conțiș – 90 de ani de la nașterea învățătorului
Conțiș, Petru – învățător. N. 15 aprilie 1936, Poiana Blenchii.
Viața și activitatea: absolvent al Școlii Pedagogice din Gherla (1951-1955). A fost învățător la școala din Bârsăuța, com. Ileanda (1 septembrie 1955 – 2 decembrie 1955), profesor suplinitor de limba română la școala din Recea Cristur, raionul Dej (15 noiembrie 1957 – 2 octombrie 1959), învățător la școala Cormeniș (3 octombrie 1959 – 3 noiembrie 1959), la Școala Generală Gostila (1959-1960), profesor suplinitor la aceeași școală (1960-1961). Începând din 15 septembrie 1961 până în 31 august 1999 a fost învățător la Școala Generală Poiana Blenchii. În perioada 1 septembrie 1963 – 1 septembrie 1973 a fost directorul aceleiași școli. A contribuit la generalizarea învățământului de opt ani (1964), iar mai târziu la generalizarea învățământului de zece ani (1972), prin înființarea clasei a IX-a. În perioada 1961-1963 a îndeplinit funcția de director al Căminului Cultural din Poiana Blenchii. A participat, cu formațiile artistice ale căminului cultural pe care le-a instruit, la festivaluri județene, interjudețene și naționale. A instruit grupul vocal folcloric feminin (1982-1989), participând cu acesta la realizarea filmului Popas la Poiana Blenchii,care a primit premiul Cocoșelul de Aur laConcursul Internațional de Folclor de la Moscova (1984). În perioada 1994-2006 a fost consilier local. În februarie 1980 a participat la Congresul Educației și Învățământului la București. Premii: titlul de Învățător evidențiat (1969), Medalia Muncii (1971), Meritul Cultural cls. a III-a (1972), Diploma pentru succese deosebite în munca cultural-educativă și artistică de masă oferită de Comisia Centrală a Festivalului Național Cântarea României (1983), Diplomă de Excelență din partea Consiliului Local și a Primăriei comunei Poiana Blenchii (2002), Diplomă de Excelență din partea Fundației de Etnografie și Folclor Gheorghe Munteanu pentru dăruire în activitatea de educare a generațiilor de elevi ai Școlii Poiana Blenchii în spiritul credinței, muncii și demnității umane (2008).
Opera: Poezii (Cluj-Napoca, Ed. Risoprint, 2017), De-ale vieții. Poezii, cugetări, amintiri (Cluj-Napoca, Ed. Risoprint, 2025). Coautor: Școala Gimnazială Gheorghe Munteanu Poiana Blenchii (Cluj-Napoca, Ed. Risoprint, 2012), Rod al creației (Cluj-Napoca, Ed. Risoprint, 2019).
Corina Horvath Bugnariu – 80 de ani de la nașterea artistului plastic
Horvath Bugnariu, Corina – artist plastic. N. 9 aprilie 1946, Dragu.
Viața și activitatea: este absolventă a Institutului Pedagogic din Cluj, Facultatea de Arte Plastice Cluj-Napoca (1967). A fost profesoară de desen la Școala nr. 4 din Sighetu Marmației (1967-1968), profesoară la Școala Generală Dragu (1968-1972), profesoară la Școala Generală nr. 4 și 6 din Cluj-Napoca. Cenacluri: a fost membră a Cenaclului Tineretului al UAP Cluj (1972). Este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România din 1986 și membră a AIAP – UNESCO. A participat la taberele de artă plastică de la Praid (1979), Brăila (1981), Lăzarea (1986, 1987), Jászdózsa (Ungaria) (1999, 2000-2002), Reit im Albbachtal – Austria (2001). Premii: Premiul UAP din România pentru tapiserie (1991), Trienala Internațională de Broderie (Cluj-Napoca, 1999), Premiul UAP din România pentru arte textile (2001), Ordinul Meritul Cultural în Grad de Cavaler (2004), Diplomă și Plachetă omagială Școala băimăreană 110 UAP Baia Mare (2006).
Opera: expoziții personale: Galeriile UAP (Cluj-Napoca, 1979, 1991, 1996), Galeriile UAP (Miercurea Ciuc, 1979), Galeriile BCU (Cluj-Napoca, 1991), Robas (Elveția, 1994), Weinfelden (Elveția, 1995), Expo-Zi (14 octombrie 1996), Galeria Delta (Arad, 1997), Muzeul din Brașov (1999), Galeria (Miskolc – Ungaria, 1999), Muzeul Național de Artă (Cluj-Napoca, 2001), Căminul Artei (București, 2001), Galeria UAP (Bistrița, 2005), Galeria Frezia (Dej, 2006). Expoziții de grup: Expozițiile Bienale ale Tineretului în perioada 1972-1981, 41 de participări la expoziții județene și interjudețene de Artă Decorativă din Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Constanța, Zalău (1971-2011), saloanele Trienale de Artă Decorativă, București (1984, 1987, 1991, 1992, 1995, 1996, 1997), expoziția de Artă Românească, Moscova (1988), Bienala Internațională – Varșovia (Polonia, 1988), Zwolle (Olanda, 1991), Trienala Internațională de Artă Textilă – Tournai (Belgia, 1993), Bienala Internațională de Miniatură Textilă – Toronto (Canada, 1993), expoziția de grup – Budapesta (1993, 1994, 1996), Expoziția Republicană de Broderie – Cluj-Napoca (1994), Miniatură Textilă – Cluj-Napoca (1995, 2001), Expoziție Românească de Artă – Budapesta, Centrul Cultural Român (1993, 1996), Expoziție Națională de Broderie cu invitați din străinătate – Cluj-Napoca (1997), Expoziție de Artă Textilă Europeană – Liège (Belgia, 1997), Expoziția Grafica din Transilvania – Innsbruck (Austria, 1998), Trienala Internațională de Broderie Cluj-Napoca (1999, 2002), Expoziție de Artă Textilă din Cluj, Muzeul de Artă Constanța (1999), Expoziție Românească de Artă Decorativă – Veneția (1999), Expoziție de grafică din Cluj Dialog cu și fără noi-mă (2000), Galeria Apolo – București (2000), Trienala Națională de Tapiserie Expo-Art – București (2000), Expoziția Timp substituit – Galeria UAP Cluj-Napoca (2001), Expoziția de Artă miniaturală – Galeriile UAP Cluj-Napoca (2001), Trienala Internațională de Tapiserie – Lodz (Polonia, 2001), Expoziția Națională de Artă Jubiliară – București (2001), Timpul substituit (Cluj-Napoca, 2001), Expoziție Națională Jubiliară de Artă (UAP 50) (București, 2001), Trienala de Artă Textilă – ediția a II-a – București (2002), Ariadnae – Expoziție Națională de Artă Textilă (Târgu Mureș, 2004), Praga (2004), Salonul Național de Artă Decorativă (București, 2006), Anuala Artelor – Ediție jubiliară Școala băimăreană – 110 ani (Baia Mare, 2006), Expoziție itinerantă de Artă decorativă: Deva, Alba Iulia, Baia Mare, Bistrița, Târgu Mureș, Craiova (2008), Expoziție de Artă decorativă clujeană (Ploiești, Vidin – Bulgaria, 2009), Expoziție de Artă decorativă clujeană (Pécs – Ungaria, 2010), Expoziție de Artă Decorativă din România Deco-2010 Academia di Romania (Roma – Italia, 2010), Expoziția Națională de Textilă Miniaturală (București, 2011), Salonul Anual de Artă al UAP – Filiala Cluj I (2011, 2014, 2016-2017), Simpozionul de Arte Vizuale Arta în Grădină (Jibou, 2013), Salonul de iarnă Carpatica: Expoziție de artă (Cluj-Napoca, 2015), Constituiri/Reconstituiri – expoziție contemporană de Arte Textile (Oradea, 2019). Lucrările sale se află în colecții de stat din București, Cluj-Napoca, Harghita și în colecții particulare din: Austria, SUA, România, Ungaria, Danemarca, Belgia, Anglia.
Ioan Seleși – 80 de ani de la nașterea actorului, prezentatorului, maestrului de ceremonii
Seleși, Ioan – actor, prezentator, maestru de ceremonii. N. 26 aprilie 1946, Cehei, dar a copilărit în Criștelec.
Viața și activitatea: a fost ucenic la Hunedoara, unde a frecventat și cursurile Școlii Populare de Artă din cadrul clubului muncitoresc Siderurgistul din localitate. Din anul 1971 până în 1980 a fost angajat la orchestra Meseșul – Zalău. Apoi, la Filarmonica de Stat din Brașov (1980-1989), Ansamblul Artistic Profesionist Ciocârlia –București (1989-1994), Ansamblul Artistic Profesionist Crișana din cadrul Filarmonicii de Stat Oradea (1994-2000). A devenit, între timp, artist profesionist și colaborator de marcă al Centrului Militar Zalău, înființând împreună cu coregraful Liviu Revnic Grupul Humoris, cu care a susținut în cei 16 ani de activitate, peste 1.300 de spectacole. Premii: a participat la numeroase festivaluri de umor din țară și străinătate: laureat la primul Festival de umor popular Povestea vorbii – Anton Pann (Găești, 1961), laureat al Festivalului Constantin Tănase (Vaslui, 1962), premiu la Festivalul de umor Gura Satului (Macea, 1996), Premiul special la Festivalul de umor Un bob de veselie (Fetești, 1998), Premiul I la Festivalul de umor cazon (Sibiu, 2000), Premiul I la concursul Mărul de aur (Bistrița, 2001), Trofeul Stan Pățitul la Festivalul Național de Umor Popular Cucuruz, mălai de toamnă (Jibou, 2006), Locul III la Festivalul Național de Umor Ceapa de aur (Făgăraș, 2007), Diplomă de Fidelitate pentru întreaga activitate prestată la Filarmonica de Stat Oradea (Oradea, 2009), Premiul Vulpea în sac la Festivalul Național de Umor (Jibou, 2012), Diplomă de Excelență la Festivalul Național de Umor Ceapa de aur (Făgăraș, 2013), Diploma Fidel carnavalului la Festivalul de Creație Literară și Interpretare a Cântecului Satirico-Umoristic Iașii în Carnaval (2013), Diplomă de Excelență pentru întreaga activitate artistică și colaborarea de-a lungul anilor, precum și promovarea comunei Leordina și a folclorului acesteia (Leordina – Maramureș, 2014), Diplomă de Excelență acordată cu prilejul aniversării a 10 ani de la înființarea Batalionului 316 Asigurare Date Guruslău (Șimleu Silvaniei, 2015), Premiul Baschetbalistul anului umoristic la Festivalul de Umor Popular Cucuruz, mălai de toamnă (Jibou, 2015), Diplomă de Excelență pentru modul profesionist de prezentare la Festivalul de Creație Literară și Interpretare a Cântecului Satirico-Umoristic Iașii în Carnaval (Iași, 2016), Diplomă de Excelență în semn de respect și înaltă prețuire, cu prilejul aniversării a 140 de ani de la înființarea Regimentului 4 Dorobanți Argeș (Zalău, 2016), Premiul de Excelență la festivalul de umor La porțile râsului (Drobeta-Turnu Severin, 2017). Colaborări: este colaborator la emisiuni TV.
Opera: câteva spectacole de succes la care a colaborat: Miss-Sălaj (pe un libret de Ștefan Goanță, 1995-1996), Servus NATO (libretul George Mihalache și Ioan Seleși, 1998-1999), Huooo Tranziția (scenariul Sergiu Vitalian Vaida și Laurențiu Pașca, 2000-2003), Școala vedetelor sălăjene (libret George Mihalache și Ioan Seleși, 2004), Șase fete și-un flăcău (libret George Mihalache și Cornel Udrea, 2005-2006, iar în perioada 2007-2008, spectacol cu același titlu), Cu umor e mai ușor (libret Cornel Udrea, 2008-2009), No, Servus Europa (libret Ioan Seleși, 2010). A jucat rolul lui Șandor, poreclit Charlie Chaplin, în filmul artistic Usturoi în regia lui Lucian Alexandrescu (2014) și Carbanox în Secretul lui Zorillo (regia Robert Eugen Popa, 2022). Efectuează numeroase turnee în țară și străinătate, alături de mari actori ai scenei românești. A înregistrat două discuri la Electrecord: Nunta la români (1971), Obiceiuri din Sălaj (1977) ș.a.
Melania Pintea – 70 de ani de la nașterea educatoarei
Pintea, Melania – educatoare. N. 12 aprilie 1956.
Viața și activitatea: absolventă a Liceului Pedagogic din Zalău (1976). A fost educatoare la Grădinița cu Program Normal Halmășd (1976-1981) îndeplinind și funcția de director în perioada 1980-1981, Grădinița cu Program Prelungit Nr. 1 Cehu Silvaniei (1981-1982), Casa de Copii Cehu Silvaniei (1982-1984), Grădinița cu Program Prelungit Nr. 11 Zalău (1984-1985), Grădinița cu Program Normal Nr. 4 Zalău (1985-2014), îndeplinind și funcția de director (1985-1990; 2004-2010), iar în perioada 2011-2014 a fost coordonator. Din 2014 a fost coordonator de structură. A urmat cursuri de perfecționare la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, Casa Corpului Didactic Zalău, UNICEF și Fundația Copiii Noștri, ICPD Cluj-Napoca, Fondul Social European, a participat la seminarii profesionale în județ și în țară, numeroase simpozioane naționale și internaționale, conferințe naționale și internaționale. A participat la Festivalul Internațional Taina poveștii mele – cheia șansei tale (2010), Festivalul Internațional de Creație În lumea poveștilor(2010), Festivalul Național al Șanselor Tale (2013). Derulează numeroase parteneriate cu instituții de cultură din Zalău și din țară. Colaborări: Anuarul Institutului de Pregătire Didactică (Cluj-Napoca, Ed. Casa Cărții de Știință, 2008), Silvania, Școala Noastră, Modalités d’éducation des enfants, des jardins, d’enfants par les activités du musée, Ghid de pedagogie muzeală interculturală, Magazin Sălăjean, Graiul Sălajului, Sălăjeanul.
Opera: Râu, rățușcă, rămurică (Zalău, Școala Noastră, 2010); coautor: Strada nu e loc de joacă (Zalău, Ed. Tranger, 2000), Modele de îndoituri și aplicații din hârtie (Zalău, Ed. Școala Noastră, 2004). Volume colective: auxiliar didactic uz intern: Ne jucăm cu creionelul, Creionul fermecat, Mijloc didactic în volumul Albumul educatoarei – vol. III (2011). A fost colaborator la elaborarea lucrării Caietul educatoarei (2008) și la Cartea Școlilor Sălăjene (Zalău, Ed. Școala Noastră, 2010), realizată de Inspectoratul Școlar Județean Sălaj.
Eugen Teglaș – 80 de ani de la nașterea profesorului, jurnalistului
Teglaș, Eugen (pseudonime: Almășanu, Mureșanu, Pădureanu etc.) –profesor, jurnalist. N. 4 aprilie 1946, Var – m. 29 iulie 2008, Zalău.
Viața și activitatea: a fost absolvent al Facultății de Filologie din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj (1974) și al cursurilor postuniversitare de ziaristică din București (1976-1977). În perioada 1967-1971 a fost profesor la Școala Generală din Gâlgău Almașului, apoi redactor la ziarul Năzuința (1971-1983), corespondent al ziarului Scînteia pentru județul Sălaj (1983-1989), profesor la Universitatea Vasile Goldiș, Filiala Zalău. Premii: a obținut premiul Octavian Goga pentru proză (Ciucea, 1985). Cenacluri: membru al cenaclului literar Silvania.Colaborări: Steaua, Napoca Universitară, Tribuna, Transilvania (Sibiu), Revista publicațiilor pentru străinătate;reviste și ziare fondate: Silvania, Gazeta de Duminică, Sălajul, Orizont, Partener, Opțiunea, Adevărul de Sălaj etc.
Opera: Dicționar biblic selectiv (Zalău, Fundația Alma Mater Porolissensis, 2003). Prezent în volumul: Arpegii (Zalău, 1970).
Papp Viktor – 145 de ani de la nașterea criticului muzical și compozitorului
Papp Viktor – critic muzical, compozitor. N. 13 aprilie 1881, Șimleu Silvaniei – m. 18 mai 1954, Budapesta.
Viața și activitatea: a absolvit Universitatea de Drept din Budapesta (1906). Din anul 1907 a fost funcționar la Ministerul Agriculturii. A învățat muzica în particular, a fost autodidact. S-a pregătit să fie violonist, dar a abandonat activitatea de muzicant activ, devenind critic muzical. Până în 1919 a fost criticul muzical al ziarului Új Nemzedék,apoi a activat la ziarele Napkelet, Budapesti Hírlap. A debutat la Szilágyság.Din 1924 a fost consilier ministerial. Din anul 1931 a fost membru al Asociației Kisfaludy Társaság, membru al Consiliului Greguss Bizottság. A scris mai multe biografii ale muzicienilor, a fost în cercul prietenilor lui Ady Endre. A susținut concerte individuale la Valea lui Mihai, Zalău, Șimleu Silvaniei etc. A fost redactorul revistei Muzsika (1929-1930) și al serialului Zenei Pantheon,al almanahului Magyar Zenei Almanach,consilier muzical al postului de radio Magyar Rádió. Colaborări: Szilágy, Népszava, Új Nemzedék, Napkelet, Budapesti Hírlap.
Opera: compoziții: Csipkerózsa (acompaniament de pian, muzică pe versurile lui Kéthy Endre), Ritka már a darumadár (muzică pe versurile lui László Andor), Dal a csalogányról (compusă pe versurile lui Antal Iván, 1907), Mese (vioară-pian, compusă pe versurile lui Antal Iván) (bluette), Menuetto (bluette, 1907), Bánat (acompaniament de vioară și de pian) (bluette, 1907), Arietta (bluette), Keringő (bluette), Bölcsődal (bluette).
Volume publicate: Arcképek a zenevilágból (Budapest, 1918), Bach élete és művei (Viața și opera lui Bach) (Budapest, Pantheon, 1920), Beethoven élete és művei (Viața și opera lui Beethoven) (Budapest, 1921), Haydn élete és művei (Viața și opera lui Haydn) (Budapest, 1922), Arcképek az Operaházból (Personalități ale Operei) (Budapest, 1924), Arcképek a külföldi zenevilágból (Personalități din lumea muzicii universale) (Budapest, 1924), Arcképek a magyar zenevilágból (Muzicieni din lumea muzicii maghiare) (Budapest, 1925), Bevezetés a zeneművészetbe (Budapest, 1925; ed. a 2-a, Cluj), Dohnányi Ernő életrajza (Budapest, Stádium, 1927), Beethoven és a magyarok (Budapest, 1927), Dohnányi Ernő és Szegedi miséje (Debrecen-Budapest, 1930), Muzsika (eseuri muzicale, Budapest, 1935), Liszt Ferenc élő magyar tanítványai (Elevii maghiari ai lui Franz Liszt) (Budapest, 1936), Zenekönyv rádióhallgatók számára (Manual de muzică pentru radioascultători) (Budapest, 1940), Zenekönyv. A nóta (Manual de muzică) (studii, muzică de cameră, Budapest, 1944).
