Articole

Noi monografii jibouane

În primăvara acestui an, bibliografia locală din biblioteca noastră s-a îmbogățit cu două monografii dedicate orașului Jibou, ambele primite ca donație din partea autorilor: „Zsibói turkáló” (Scotocind prin Jibou; pe copertă: „Bivalyosok Faluja”, satul bivolarilor) a jurnalistului Papp Lajos și „Jibou – Arc peste timp” a profesorilor de geografie Mihai-Iosif Daróczi și Iosif Daróczi. Dărnicia a reprezentat un semn de recunoștință și de recunoaștere a importanței unei instituții de interes general, pe care încercăm s-o transformăm într-o adevărată „memorie a comunității”, cu ajutorul tuturor membrilor ei și a non-jibouanilor interesați. Prima filă din fiecare carte cuprinde dedicații adresate cititorilor care frecventează sala de lectură sau secția de împrumut acasă. Ambele apariții aduc date noi, lămuresc aspecte puțin cunoscute sau chiar uitate din trecutul localității.

Cu mult înainte de izolarea care a limitat răspândirea coronavirusului, Papp Lajos a demarat un proiect important, de prezentare a județului și a principalelor orașe din Sălaj, printr-o serie apărută la Editura Asante din Zalău. În 2016, a publicat cele două volume intitulate „Megyejáró: Szilágy megye települései” (Străbătând județul: localitățile din Sălaj). A urmat monografia în două volume, dedicată orașului natal: „A Bátoriak fészke” (Cuibul neamului Báthory, despre Șimleu Silvaniei, 2019-2020). Carantina a creat anumite probleme de deplasare și de documentare, dar autorul a depășit greutățile și a definitivat dubletul „Szilágycseh: a szamarasok faluja” (Cehu Silvaniei: satul cărăușilor care folosesc măgăruși, 2021). În paralel, în fiecare an, a redactat și a tipărit almanahul „Szilágysági Évkönyv” (Anuarul sălăjean).

Volumul dedicat Jiboului cuprinde informații generale și date particulare. „De multe ori, chiar și pietrele funerare se sfărâmă, se distrug, dispar, dar cartea păstrează mărturiile despre strămoșii noștri.” Autorul ne avertizează că ea nu este organizată potrivit canoanelor academice, ci este o compilație, o sumă a tuturor informațiilor de care a dispus, la un moment dat, înainte de definitivarea lucrării. Ne-am bucurat să vedem amintite obiectivele turistice din oraș: cele două castele, Wesselényi și Béldy; grădina botanică; băile de pe drumul către Zalău (Pensiunea „Eden”), Dealul lui Rákóczi (Piscuiul Ronei). În oraș există o casă de cultură a comunității maghiare, s-au organizat 25 de ediții ale concursului de recitări „Vörösmarthy Mihály”, iar din 2016, în fiecare toamnă, „Zilele maghiare din Jibou”, cu sprijinul bisericii reformate și al Societății Wesselényi. Până să ajungă cartea la bibliotecă, localnicii au căutat-o și au dorit să vadă „Lista celor care s-au născut, au trăit sau au murit aici”, un adevărat „Who’s Who” jibouan.

Cei doi Daróczi sunt tată (inspector școlar, director de școală) și fiu (doctor în științe geografice). Volumul „Jibou – Arc peste timp” debutează cu un „Mesaj pentru locuitorii orașului Jibou”, redactat de Dan Ghiurco, primarul localității: „Consider că această lucrare va fi un real prilej de bucurie pentru toți acei care sunt legați, într-un fel sau altul, de orașul Jibou, deoarece oricine, din orice vreme, a simțit și simte nostalgia locului natal, amintirile din anii copilăriei, ai adolescenței, locul unde a văzut pentru prima dată lumina zilei, mândria și bucuria de a fi fiu al acelei localități.” Lucrarea este ilustrată color cu fotografiile realizate de Marin Grec.

Ca și la precedentele lucrări, precum „Monografia satului Var” (Editura Școala Noastră, 2014) și „Monografia satului Prodănești” (Editura Școala Noastră, 2018, lansată chiar la Centenarul Unirii), la alcătuirea elementelor grafice sau tabelelor din volum au participat și ceilalți fii (Cristian-Gabriel și Andrei), precum și nurorile. Coperta a fost realizată de artista plastică Adela-Elena Daróczi, născută Crișan.

Cartea prezintă cadrul natural al așezării, sintetizează succint o serie de „Considerații de ordin istoric”, oferă diferite informații despre populație, viața economică, zona de influență a orașului, proiectele de dezvoltare.

Ne-a atras atenția secțiunea 8, „Propuneri pentru viitor”, care diferențiază lucrarea de altele similare. Ea pornește de la un succes: heliportul care deservește întreaga zonă de Nord-Vest, în cadrul SMURD, inaugurat la 10 septembrie 2019. Au mai rămas de făcut: magistrala feroviară de mare viteză, care să scurteze semnificativ durata călătoriilor; râul Someș să devină iarăși un curs navigabil (transportul pe apă e foarte puțin poluant); să se construiască o centrală nucleară de generația a treia, capabilă să producă 2000-2400 megawați; exploatarea izvorului de ape minerale de la Cuceu.

Cartea lui Papp Lajos poate fi achiziționată de la Librăria „Tulipán” din Zalău sau în Jibou, iar monografia în limba română se găsește la Editura „Caiete Silvane” (în librăria online) și la autori.

Felicitări tuturor cărturarilor care trudesc întru folosul sălăjenilor!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.