Primul muzeu dedicat personalităţilor exilului românesc a fost inaugurat la Craiova în perioada 28-30 septembrie 2023. Instituția muzeală creată sub egida Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” Dolj își propune să readucă în mentalul colectiv și să repună pe tapet opere, concepții, personalități aparţinând generaţiei exilului, care au fost uitate, pierdute, voluntar sau involuntar, pentru a le reintegra în cultura națională. Cărți, tablouri, fotografii, manuscrise, scrisori, materiale audio-video și sculpturi ale unor oameni de cultură care s-au aflat în exil în perioada comunistă se regăsesc în Muzeul Cărții și Exilului Românesc.
Fiecare încăpere din Muzeul din Cetatea Băniei te poartă într-o lume diferită, cuprinzând opere și mărturii ale unor scriitori și artiști români ce și-au petrecut exilul în Franța, Spania, Statele Unite sau Canada. Instituția de cultură reunește 38 de colecții și donații care acoperă domenii culturale variate, precum literatura, arta plastică, muzica, cinematografia și teatrul. Patrimoniul Muzeului este compus din colecțiile: „Academician Basarab Nicolescu”, „Leonid Mămăligă”, „Arhiva «Cenaclului de la Neuilly»”, „Arhiva «Asociaţiei Hyperion»”, „Vintilă Horia”, „Mircea Eliade”, „Emil Cioran”, „Mircea Milcovitch şi Maria Mesterou”, „Andrei Şerban”, „Paul Barbăneagră”, „Corneliu Şerban Popa”, „Cicerone Poghirc”, „Andrei Codrescu”, „Victor Cupşa”, „Bujor Nedelcovici”, „Cezar Vasiliu”, „Ileana şi Romulus Vulpescu”, „Academician Dan Berindei”, „Academician Dinu C. Giurescu”, „George Banu”, „Dumitru Milcoveanu”, „Octav Calleya”, „Nicolas Adam”, „Aurora Cornu”, „Miron Kiropol”, „Grigore Arbore”, „Theodor Damian”, „Academia Româno-Americană de Arte şi Ştiinţe”, „Memoria exilului românesc la Televiziunea Română” și donațiile: „Carmen Firan şi Adrian Sângeorzan”, „Constantza Buzdugan”, „Institutul Român/Biblioteca Română din Freiburg”, „Gabriel Badea-Păun”, „Şerban Viorel şi Rodica Stănoiu”, „Academician Ştefan Ştefănescu”, „Valeriu Veliman”, „Horia-Dinu Nicolaescu” și „Ion Deaconescu”.
Manifestările dedicate deschiderii instituției de cultură au debutat în 28 septembrie 2023 cu o slujbă de sfinţire a Muzeului și de comemorare a personalităţilor din exil, trecute în eternitate, oficiată de un sobor de preoți condus de Înaltpreasfințitul Acad. Dr. Irineu Popa, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei. „În acest spațiu istoric și cu multă încărcătură sentimentală și culturală, vom avea ocazia să vedem ceea ce înaintașii noștri ne-au lăsat. Aceste lucruri trebuie, pe de-o parte, asimilate, iar pe de altă parte, trebuie continuate. Acesta este mesajul și dorința unui părinte, căci noi îi considerăm pe toți donatorii de aici ca părinți ai noștri, care ne-au lăsat ceva și nu au vrut ca aceste lucrări să fie prinse, constrânse numai într-un muzeu, ci să fie continuate”, a spus Preasfinția Sa.
Gala inaugurării a avut loc în 29 septembrie 2023, amfitrionii evenimentului fiind Lucian Dindirică, manager al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” și Ivona Stănculeasa, manager al Filarmonicii „Oltenia”.
În cuvântul de bun-venit, Lucian Dindirică, cel care a avut ideea înființării Muzeului, a subliniat rolul academicianului Basarab Nicolescu de ctitor și părinte spiritual al instituției de cultură. „În anul 2016, Biblioteca Județeană Dolj a inițiat înființarea Muzeului Cărții și Exilului Românesc, bucurându-se de sprijinul material și cultural deplin al academicianului Basarab Nicolescu. Manuscrisele, cărţile şi documentele pe care le-a donat, împreună cu actul de profundă cunoaştere în care ne-a implicat, au constituit nucleul patrimoniului de care ne putem bucura începând de astăzi. Basarab Nicolescu ne-a transmis, practic, un mod de viaţă. Dumnealui nu a venit singur, fiindcă întotdeauna cultura, astfel înţeleasă, este un act de dialog şi de prietenie. Ni i-a adus, în mod simbolic, şi pe Vintilă Horia, Leonid Mămăligă (cunoscut sub pseudonimul L.M. Arcade – n.r.), Horia Stamatu, Ştefan Lupaşcu, Virgil Ierunca, Mircea Eliade şi mulţi alţii, care şi-au adus contribuţia la întregirea acestui tezaur cultural şi spiritual. Am înţeles, datorită codurilor oferite de savantul Basarab Nicolescu, faptul că exilul românesc este un puzzle imens, pentru care nu este suficientă o singură perspectivă, fiindcă există mai multe niveluri de realitate, atât în sensul în care a teoretizat Basarab Nicolescu această viziune asupra lucrurilor, cât şi din punct de vedere pur istoric, cultura română fiind efectiv scindată în mod artificial de comunism. Anularea acestei disjuncţii s-a dovedit mai grea decât ar fi trebuit să fie în mod natural. Aşadar, misiunea vitală a proiectului nostru este să contribuie la refacerea principalelor artere de comunicare dintre cele două falii culturale, care acum ne apar ca fiind complementare. Constituită în jurul colecţiei iniţiale, donată de Basarab Nicolescu, în anii care s-au scurs de atunci, şi până în prezent, biblioteca s-a îmbogăţit în permanență cu noi fonduri, arhive şi documente lăsate posterităţii de către reprezentanţii exilului românesc din Occident. Misiunea Muzeului din Craiova a fost de la început să recupereze și să reintegreze în identitatea culturală națională marile opere și bunuri simbolice create în afara granițelor, înscrise pe meridianele culturii universale”, a spus Lucian Dindirică.
În continuare au susţinut alocuțiuni reprezentanții autorităților publice și au fost acordate distincții de onoare mai multor invitaţi pentru aportul lor în susţinerea proiectului. A urmat apoi turul Muzeului, condus de Lucian Dindirică.
Manifestările din 30 septembrie 2023 au fost dedicate întâlnirilor și dezbaterilor cu personalităţile exilului. Au vorbit jurnaliștilor și oamenilor de cultură despre viața și operele lor: poeții Andrei Codrescu, Carmen Firan, Adrian Sângeorzan, preotul Theodor Damian, artistul plastic Corneliu Șerban Popa și dirijorii Horia Dinu Nicolaescu și Octav Calleya. Apoi a fost prezentată activitatea Bibliotecii Române din Freiburg. Florentin Palaghia a înfățișat opera poetului Miron Kiropol. Ruxandra Vidu, profesor și om de știință, a vorbit despre istoria Academiei Româno-Americane de Arte și Științe. Comunicări au susținut: prorectorul Universității din Craiova, Nicu Panea („O introducere în fenomenul exilului românesc postbelic”) și scriitorul Robert Șerban („Un polimat – Grigore Arbore”), iar în sala multimedia au fost difuzate proiecții video din colecția „Memoria exilului românesc la Televiziunea Română”. De asemenea, manifestările au cuprins și două lansări de carte. În volumul „Memoria Emigraţiei”, Florea Firan, istoric și critic literar, director al Editurii Scrisul Românesc, a inventariat și a analizat 100 de scriitori ai exilului, concentrându-se asupra relației autorilor antologați cu literatura, în general și cu limba, în special. A fost lansat și volumul al patrulea din „Taina scrisului”, antologie semnată de scriitorul și promotorul cultural George Roca, stabilit în Australia. Fiecare volum din proiectul literar, început în urmă cu două decenii, cuprinde 50 de interviuri cu oameni de litere, prezentate sub forma unor eseuri.
Foarte interesantă este povestea uneia dintre lucrările timpurii ale lui Andrei Codrescu, cel despre care Nina Cassian spunea că este singura legendă în viață a exilului românesc. Născut la Sibiu, în 1946, într-o familie de evrei, Andrei Codrescu a părăsit România în 1965. Pentru câteva luni a locuit în Italia, unde pe marginile unei cărți semnate de o poetă din Peninsulă, a scris poezii în limba română. În 1966, Andrei Codrescu a migrat în Statele Unite, unde s-a consacrat ca scriitor. În 1967, poetul și-a uitat volumul cu versurile scrise de mână într-o cafenea din New York. Patruzeci de ani mai târziu, volumul adnotat a fost descoperit de un bibliotecar de la Emory University, care l-a contactat pe Andrei Codrescu. Volumul „Femeia neagră a unui culcuș de hoți” a apărut în 2007 la Editura Vinea. „Limba română nu m-a părăsit niciodată, chiar dacă am scris și în limba engleză. Pentru mine, acasă întotdeauna a fost limba română”, a spus Andrei Codrescu în cadrul întâlnirii moderate de Elena Bălășanu.
Momentele poetice susținute de Andrei Codrescu, Carmen Firan, Adrian Sângeorzan, Theodor Damian și George Roca, spectacolul lectură după traducerea lui Vintilă Horia a piesei de teatru „Asasinat în Catedrală” de T.S. Eliot și concertul trupei de rock No Antidote au încheiat seria manifestărilor dedicate inaugurării Muzeului.
Muzeul Cărții și Exilului Românesc este unul dintre cele mai bune exemple privind colaborarea dintre autoritățile administrative, care au înțeles importanța readucerii unui monument istoric în circuitul cultural, și instituțiile de cultură care s-au angajat într-un proiect de cursă lungă. Clădirea ce găzduiește Muzeul, Casa Dianu, se află pe lista monumentelor istorice. A fost ridicată la începutul secolului al XX-lea și a aparținut familiei magistratului Dianu. Monumentul se remarcă prin designul său unic, ce combină elemente din stiluri arhitectonice eclectice. În 1944, casa a fost rechiziționată și transformată în sediu pentru diferite instituții publice, iar douăzeci de ani mai târziu, edificiul a devenit localul Școlii Populare de Arte și Meserii „Cornetti”, care a funcționat aici până în 2008. În anul 2013, clădirea de patrimoniu, ajunsă în proprietatea moştenitorilor familiei Dianu, a fost cumpărată de administrația județeană. În ultimii șase ani, imobilul a trecut printr-un amplu proces de consolidare și restaurare. Proiectul „Valorificarea durabilă a monumentului istoric Casa Dianu din localitatea Craiova, judeţul Dolj, prin crearea unui Muzeu al Cărţii şi Exilului Românesc şi introducerea acestuia în circuitul turistic” a fost realizat printr-o finanțare obținută de Consiliul Județean Dolj, în cadrul Programului Operaţional Regional, valoarea investiției ridicându-se la aproximativ cinci milioane de euro.
Muzeul inaugurat în Craiova dispune de tot ce-i trebuie să devină un important punct de reper cultural: un spațiu adecvat, colecții substanțiale, exponate originale, tehnică și aparatură de studiu de ultimă generație, un circuit coerent, un manager motivat, personal calificat și sprijin din partea autorităților administrative.
Intrarea principală a Muzeului Cărții și Exilului Românesc
Lucian Dindirică, manager al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” Dolj și inițiator al Muzeului Cărții și Exilului Românesc
Fotografii din colecția diplomatului și scriitorului Vintilă Horia
Obiecte din colecția Vintilă Horia
Vitrină dedicată poetului Andrei Codrescu
+ There are no comments
Add yours