Lucian Perța (născut la 23 noiembrie 1953, în Gâlgău, județul Sălaj) este un scriitor și poet român, considerat de criticul literar Gheorghe Grigurcu, dar și de regretații Laurențiu Ulici și Marin Mincu drept cel mai mare parodist al României.
Editura „Caiete Silvane” i-a publicat două volume de parodii, Poeme paralele I (2012) și Poeme paralele II (2021), din abundența de materiale pe care Lucian Perța le publică lună de lună în rubrica sa permanentă din revista „Caiete Silvane”.
Poetul și parodistul ne-a făcut onoarea de a participa, în luna martie, la ediția din 2023 a Zilelor revistei „Caiete Silvane”. Creațiile lui au mereu calitatea de a destinde atmosfera, de a pune zâmbete pe fețele tuturor celor care le citesc sau le ascultă și de isca surprindere. Surprindere pentru subtilitatea de care dă dovadă în cunoașterea intimă a poemului, dar și a poetului. „Ei (parodiștii) au talent literar, dar și o știință nu doar de a face versuri, ci de a intra în pielea poemului sau – mă rog – în pielea poeților de meserie. La izvoare, parodia – după cum zice dicționarul – este o imitație (neizbutită) sau o caricatură a originalului, un fel de bătaie de joc. Sau o bătaie de șa, să se prindă cineva. Cineva tot se prinde – de ceva – până la urmă. Dar creația poeților parodici nu-i deloc o bătaie de joc la adresa poeziei. E o creație literară în care – cum se spune – se preiau temele, motivele și mijloacele artistice ale unei opere literare sau ale unui autor, cu scopul de a obține efecte comice. Intențiile satirice nu au scopul de a demonstra lipsa de valoare a unui text poetic. Sau literar, în general. Dimpotrivă. Poeții parodici de care vorbim se apropie de o poezie pentru a-i… impune valoarea, sau, cel puțin, pentru a o recunoaște. Și a se juca, într-un fel, cu… valoarea ei”, caracterizează Olimpiu Nușfelean parodistul și parodia, în prefața volumului Cu poezia în mișcare, de Lucian Perța (Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2021).
Editorul Poemelor paralele II, Daniel Săuca, crede că Lucian Perța ar merita o statuie. În prefața respectivului volum, s-a gândit „ca aceste rânduri să fie o parodie… la parodist. Nu mi-a ieşit. E şi acesta un semn despre vechea rânduială literară, aşezată, care spune, în «traducere liberă» pentru «condeierii» mai noi, şi să nu te apuci să scrii, să abordezi un gen, dacă nu te pricepi. Şi, vai… Îl preţuiesc pe Lucian Perţa şi pentru un aspect poate mai puţin evident. Mă întrebam oare câtă poezie românească a citit de-a lungul vieţii pentru a-şi scrie parodiile. Destul de probabil, cantitatea e greu comensurabilă. Lucian Perţa lucrează cu «materialul clientului», dar şi cu formele ironiei. Iar ironia nu are legătură, cum se ştie, cu vulgaritatea ori cu prostul-gust. Nu ştiu dacă la Vişeu de Sus lui Lucian Perţa i se va ridica măcar un bust. Aş îndrăzni să afirm că domnia sa merită o statuie… literară măcar din partea confraţilor, dacă nu cumva Lucian Perţa e chiar… o statuie în viaţă (ei, uită cum mă atrag mrejele parodiei…).”
„Lucian Perța este un fenomen demn de Cartea recordurilor. Originalitatea sa nu rezidă doar din miile de parodii pe care le-a scris, deși cred că și din această perspectivă strict statistică este un performer. Ceea ce la alții este un semn de grafomanie, la Lucian Perța avem de-a face cu preaplinul unui talent poetic de excepție. Parodistul, cel hăruit de bunăseamă, nu este un imitator. Lucian Perța nu pastișează, ci recreează o poezie în spiritul autorului prim. Parodiile sale respectă întru totul ritmul originalului, pliindu-se nu doar pe fiecare autor în parte, ci și pe fiecare poezie, ba chiar pe fiecare vers în parte. Și tocmai în asta constă originalitatea lui Lucian Perța: parodiile sale nu seamănă între ele, ci rezonează cu originalul de la care pornesc, grație unui talent cameleonic de a se (re)configura de fiecare dată când se așază la masa de scris. Nu vreau să-i dau idei, dar sunt convins că, dacă și-ar propune, Lucian Perța ar fi în stare să parodieze cu succes până și cartea de telefon”, zice Ioan-Pavel Azap în prefața unei alte culegeri de parodii perțiene, Cu parodia la tribună (Ed. Grinta, Cluj-Napoca, 2022).
