Metapoetica unei existențe

Aurel Scridon a debutat în 2019 cu studiul intitulat Ecouri ale noului roman francez în literatura română modernă. Inițial teză de doctorat, cartea a reușit să surprindă principalele influențe pe care acest curent experimental le-a avut asupra mai multor prozatori români care au izbutit să înnoiască fața literaturii autohtone. Este vorba despre Dumitru Țepeneag, Sorin Titel, Mircea Horia Simionescu, Costache Olăreanu, Radu Petrescu și Tudor Țopa. Pornind de la o bibliografie de ultimă oră, lucrarea a investigat o serie de probleme esențiale precum refuzul clișeelor și al stereotipiilor, noua condiție a personajului, relația autor-personaj-cititor, raportul dintre viziunea ficțională clasică și realitatea caleidoscopică a „noului roman”, metamorfozele limbajului etc.

După o amplă cercetare de sinteză, Aurel Scridon revine în actualitate cu o interesantă monografie consacrată cunoscutului filosof și estetician Alexandru Husar (Alexandru Husar. Metapoetica unei existențe, Editura Tipo Moldova, Iași, 2022). Sugerat de lucrările exegetului, titlul studiului este bine ales. El anticipează esența investigației, accentul pus pe lucrările teoretice ale reputatului om de cultură. Cartea reușește să se impună prin originalitatea și meticulozitatea comentariilor, alcătuind un pios omagiu adus cunoscutului exeget năsăudean. Fiind vorba despre un studiu monografic, Aurel Scridon surprinde toate aspectele vieții și activității profesorului Alexandru Husar, din momentul nașterii acestuia în data de 26 aprilie 1920 la Ilva Mare, județul Bistrița-Năsăud, până la trecerea acestuia în neființă survenită la 17 mai 2009, la Iași. Filosoful a recunoscut legăturile anteice care l-au legat de ținuturile năsăudene, dar și de dulcele târg al Iașului, unde și-a desăvârșit cariera universitară. În acest sens, într-un interviu publicat în cotidianul bistrițean Răsunetul (11 iulie 2007), Alexandru Husar mărturisea următoarele: „Iubesc Iașul cum, în afară de Năsăud – pot mărturisi – nu iubesc nici un alt oraș al țării”.

Pentru a reconstitui profilul spiritual complex al filosofului, Aurel Scridon redă numeroase fragmente din corespondența acestuia și din diferitele mărturii ale colegilor și prietenilor. Îl ajută în acest sens volumul intitulat Al. Husar în amintirile contemporanilor (2010), antologie realizată de Margareta Husar, soţia prestigiosului profesor universitar. Unul dintre cei mai importanți corespondenți este Tudor Vianu, dar acestuia i se adaugă și alte nume sonore precum Constantin Ciopraga și Gavril Istrate.

Lucrarea conține șase secțiuni distincte, fiecare având în frunte câte un motto semnificativ. Capitolul dedicat poetului se deschide cu o mărturisire în care scriitorul își exprimă teama de omul care nu a deschis în viața lui o carte de versuri. Pornind de la mai multe creații programatice, Aurel Scridon circumscrie concepția autorului despre artă. În viziunea lui Al. Husar, poezia este o artă care înalță de la fizic la metafizic. Nu sunt uitate nici muzele ce au marcat tinerețea poetului, detaliu ce aduce un plus de savoare comentariului.

Al. Husar a fost și un remarcabil cercetător al istoriei, pasiune pe care a moștenit-o de la tatăl lui. Opiniile sale despre istorie se dovedesc exemplare: „Fără istorie nu se poate face nimic. Ajung mereu la concluzia că, după ce atâția ani am făcut și filozofie, și estetică, filozofia fără istorie nu rezistă, estetica fără istorie nu rezistă, politica fără istorie nu rezistă. N-ai voie să te pronunți fără perspectivă istorică. Numai văzând ce-au spus și făcut alții e de ajuns să-ți dai seama ce se mai poate spune și face”.

Memorialistul reprezintă o altă ipostază a unei personalități proteice. În mod simbolic, Al. Husar afirma că amintirile sale din Periplu prin memorie nu reprezintă opera sa, ci aceea a veacului în care a trăit.

Capitolul cel mai important al monografiei este dedicat exegetului, esteticianului și teoreticianului literar. În acest sens, Al. Husar și-a însușit opinia lui Elbert Hubbard, după care „arta nu este un lucru; este o cale”. Aurel Scridon comentează în profunzime o serie de lucrări precum Întoarcerea la literatură, Ars longa, Metapoetica, Pro Eminescu etc.

Foarte puțin cunoscută este activitatea de traducător a esteticianului. Acesta și-a însușit opiniile lui Günter Grass, după care „traducerea este cea care transformă totul pentru a nu schimba nimic”. Cercetând arhiva personală a profesorului, Aurel Scridon a găsit mii de pagini de traduceri din lirica universală, îndeosebi din poezia italiană, portugheză și cea franceză.

Amplul studiu monografic Alexandru Husar. Metapoetica unei existențe are meritul de a readuce în actualitate personalitatea complexă a unui important om de cultură.