Memoria Ethnologica – barometru cultural

Camelia Burghele

Când zici Maramureș, zici categoric cultură tradițională, și când zici cultură tradițională, zici musai și etnografie, etnologie, folclor, antropologie culturală. Și mai zici multiculturalitate și cultură în diversitate, mai ales multietnică. Și, pentru noi, pentru etnologii din România, mai zici și Mihai Pop, marele profesor deschizător de drumuri în etnologia modernă. Într-un asemenea climat cultural, cu trimiteri ample la tradiții, o revistă specializată era un soi de „must have”. Această revistă există. Se numește Memoria Ethnologica.

Privind retrospectiv, vorba lui Dumas, „după 20 de ani”, devine evident faptul că revista editată de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureș are toate calitățile pentru a fi reprezentativă pentru etnologia românească, poziționându-se, oarecum, ca un barometru al studiilor din această arie culturală.
Înainte de toate, revista are continuitate: de-a lungul a mai bine de două decenii, numerele revistei au găzduit articole, studii, recenzii cu un mare grad de reprezentativitate pentru cultura locală. Acest lucru înseamnă că este și un soi de martor al devenirii atât a științelor conexe culturii tradiționale în sine, dar și a chiar faptelor din teren studiate, supuse, desigur schimbărilor, niște schimbări care, la diferență de un deceniu ori două, pot fi decelabile în chiar materialele publicate. Se poate spune că există nu doar subiecte, ci și autori care au făcut carieră în paginile revistei…
Apoi, revista este de o mare complexitate, găzduind, deopotrivă, studii de teren, ce să reliefeze etnografia de teren cu toate metodele sale de investigare ale referențialului, dar și ample culegeri de folclor local și regional, specifice unei anume perioade, dar și pertinente studii de etnologie, integratoare pentru dinamica faptului de cultură tradițională local, însă integrate în marea familie a etnologiei europene.
În fine, revista are o ținută remarcabilă, reușind să depășească – prin bogăția aparițiilor, prin consiliul științific extrem de prestigios, prin colectivul de redacție muncitor și prin deschiderea operațională dovedită – limitele unei reviste locale, județene și transformându-se într-un vârf al publicațiilor etnologice românești și, prin aceasta, chiar europene. Felicitări colectivului de redacție: Corina Isabella Csiszar, Maria Mirela Poduț, Delia Suiogan, Carmen Dărăbuș, Pamfil Bilțiu, Florin Vasile Pop, Natalia Lazăr, Ella Kis-Toth, Marius Marian, meritați cu toții!
O bună parte din soliditatea și notorietatea revistei se datorează, în ultimii ani, categoric, redactorului-șef, colega și prietena noastră, Corina Isabella Csiszar, care, dincolo de studiile și mai ales filmele de teren de o mare forță și impact, și-a canalizat atenția și munca spre consolidarea revistei, făcând din aceasta o carte de vizită a Maramureșului și a etnologiei românești. Se cuvine să-i mulțumim Isabellei pentru deschidere, dar și pentru seriozitate, și să îi urăm să ducă revista și mai mult în lume, prin citarea ei în cât mai multe baze de date și prin includerea în cele mai prestigioase circuite internaționale de etnologie; s-ar întâmpla, astfel, nu doar un succes notabil al revistei, al Isabellei și al colectivului de redacție, ci și un lucru util nouă, tuturor celor care publicăm în paginile revistei. Mult succes, draga noastră Memoria Ethnologica!