Carmen Georgeta Ardelean. Născută la data de 23 aprilie 1975 la Alba Iulia. A absolvit Liceul Pedagogic „Gheorghe Șincai” Blaj, Facultatea de Litere, Istorie și Jurnalism din Sibiu, specializarea limba și literatura română – limba și literatura franceză; studii aprofundate „Literatură română în context universal” (2000), master în Management Educaţional (2010). Doctor în Filologie (2012).
Din 2002, este profesor titular de limba şi literatura română la Liceul Pedagogic „Gh. Şincai” Zalău, iar din iunie 2015 director al aceleiaşi instituţii de învăţământ.
Este membră a Centrului de Cercetare a Imaginarului Speculum, membră a Cenaclului Literar „Silvania”, membru fondator al Asociaţiei Scriitorilor din Județul Sălaj şi membru în Consiliul Director al acestei asociaţii, membră în juriul Festivalului Naţional de Creaţie Literară „Vasile Lucaciu” Cicârlău, Maramureş şi în juriile Concursului de Creaţie Literară „Caiete Silvane”.
Autoare a peste 100 de studii şi articole, apărute în volume colective sau în reviste literare precum: „Tribuna” (Cluj-Napoca), „Vatra veche” (Târgu-Mureş), „ProSaeculum” (Focşani) şi „Caiete Silvane” (Zalău), la care este redactor din 2010.
Premii şi distincţii literare: 2012 – Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj, cu teza de doctorat „Hortensia Papadat-Bengescu în contextul romanului european”; 2014 – Diplomă de Onoare acordată pentru debut în cadrul Galei Premiilor Culturale Sălăjene, organizate sub patronajul Direcţiei Judeţene de Cultură Sălaj şi Ministerului Culturii.
Volume apărute: Hortensia Papadat-Bengescu – marea europeană a literaturii române. Pledoarii, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2013; Pactul cu ficţiunea. Cronici şi alte semne de carte, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2014; Polifonii în wordissimo, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2017, Idiograme în filigran, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2021.
Membru în Consiliul Director al Asociaţiei Scriitorilor din Judeţul Sălaj.
Silvia Bodea Sălăjan (Răstolţu-Deşert, comuna Agrij, jud. Sălaj), profesoară de limba şi literatura română.
Studii: Facultatea de Filologie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.
Debut: versuri în ziarul „Năzuinţa” din Zalău (1967); în anii studenţiei a publicat versuri şi proză în revistele „Steaua” şi „Tribuna” din Cluj, apoi în Suplimentul literar al „Scânteii Tineretului”, Bucureşti, iar mai târziu, în revistele „Caiete Silvane” şi „Şcoala noastră” din Zalău.
Volume publicate: În căutarea Graalului (Ed. Silvania, Zalău, 2002); Talanţi risipiţi (Ed. Silvania, Zalău, 2006); Chivot jefuit (Ed. Silvania, Zalău, 2008); Suburbiile şarpelui (Ed. Palimpsest, Bucureşti, 2011); Primejdia mărturisirii (Ed. Palimpsest, 2013); Pelerin la poarta cerului (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2014); Singurătatea celor învinşi, roman (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2021), Libertatea din colivie (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2021), Cui îi pasă? (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2022); Cifra de aur (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2023); Luminile iertării (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2024).
Alte volume: Poveşti din lumea lui Tudor (Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2009); Satul Răstolţu-Deşert – metafora unei iubiri. Monografie (Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca 2009).
Este inclusă în dicţionarul Oameni de seamă ai Sălajului (Zalău, 2004) şi în antologia Poeţi sălăjeni (Ed. Silvania, Zalău, 2007).
Claudiu Ionuț Boia, născut în 10 mai 1986 la Zalău, în prezent preot ortodox. A absolvit
Seminarul Teologic Ortodox din Zalău în anul 2006, Facultatea de Teologie „Andrei Șaguna” din Sibiu în 2010 și Facultatea de Jurnalistică din Sibiu în 2010 (fără să mai susțină licența).
În prezent este doctorand al Facultății de Teologie din Cluj-Napoca. Între anii 2010-2015 a fost profesor de Studii Biblice la Liceul Ortodox „Sf. Nicolae” din Zalău, iar din 2015 este Preot paroh al Parohiei „Sfânta Treime” din Fildu de Mijloc, județul Sălaj.
A publicat în volum colectiv, la Editura Episcopiei Sălajului, în anul 2011, o piesă de teatru, „Un înger pentru fiecare”, și a coordonat o monografie a Liceului Ortodox din Zalău, apărută la Editura Episcopiei Sălajului în 2014, Plan de evadare – proză scurtă, Editura Colorama, 2021, Acul de siguranță, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2024.
A mai publicat articole de specialitate în reviste teologice.
Ioan Vasile Bulgărean (14 ianuarie 1961, Zalnoc, judeţul Sălaj).
Debut: în revista „Pentru Patrie” (1982).
Volume de poezie: Dor de voi (Editura Silvania, Zalău, 2008); Saloanele iubirii (Editura Silvania, Zalău, 2010); Visul din vis (şimleu Silvaniei, 2011); Sub semnul fecioarei (Editura Silvania, Zalău, 2013); Dragoste şi spini (Editura Silvania, Zalău, 2014); şoapte de toamnă (Editura Silvania, Zalău, 2016); Mi-e dor de mine (Editura Caiete Silvane, Zalău, 2019), Veşnicia de o zi (Editura Caiete Silvane, Zalău, 2021), Toamnele mele – antologie (Editura Caiete Silvane, Zalău, 2022), Clepsidra lacrimilor (Editura Caiete Silvane, Zalău, 2024).
Este deţinător al ordinelor: „Virtutea Militară” şi „Ordinul Militar” conferite de Preşedintele României; şi al brevetelor: „În serviciul patriei” şi „În serviciul armatei” conferite de Cancelarul Ordinelor României. În anul 2007 i-a fost conferită distincţia Consiliului Naţional al Poliţiştilor în semn de apreciere pentru întreaga activitate.
Din anul 2017 este membru al Asociaţiei Scriitorilor din Judeţul Sălaj.
Imelda Chința. Născută la 15 mai 1975, Brașov. Absolventă a Liceului Teoretic Zalău, secția Filologie (1989) și a Facultății de litere din cadrul Universității de Nord, Baia Mare, secția Română – Engleză (2002); masterat: Literatura Română și Modernism European (2004-2006); participări la sesiuni științifice din cadrul Universității de Nord, Baia Mare, sub îndrumarea prof. univ. dr. Gheorghe Glodeanu cu următoarele lucrări: „Fatalitatea în opera eminesciană”, „Tatăl în instanţă cu fiul – Mateiu Caragiale – o realitate sau un mister”, „Spațiul carceral în Jurnalul fericirii” (1999-2002), prezentă la o sesiune științifică din Iugoslavia cu lucrarea intitulată „Cultural Aspects of a Nation’s Experience” şi obţine un certificat de la Civic Education Project, afiliat cu Central European University (2001); doctorandă la Universitatea din Oradea (coordonator prof. univ. dr. Paul Magheru), cu teza „Literatura rezistenţei la totalitarism” (2006-2010); participă la o conferinţă organizată de Institutul de Cercetare a Crimelor Comunismului, la Bucureşti, având ca temă: Cuba – sub Raul Castro (2009); obţine titlul de doctor în filologie (2010) şi gradul didactic I în învăţământ (2011). Actualmente este profesor titular de limba şi literatura română la Colegiul Naţional Silvania – Zalău (din 2009).
A publicat studii, recenzii şi cronici literare în revistele: Caiete Silvane, Zalău; Nord literar, Baia Mare; Vatra Veche, Târgu-Mureş; Poesis, Satu Mare; Familia, Oradea; Steaua, Cluj-Napoca. Colaborator permanent şi redactor asociat al revistei Caiete Silvane (din 2009).
Volume publicate: Literatura rezistenţei la totalitarism, Ed. Eikon,Cluj-Napoca, 2011; Destine şi cărţi, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2015; 21 de teste pentru bacalaureat, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2024; Destine și cărți. Recviem interpretativ 2, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2025.
Membru în Consiliul Director al Asociaţiei Scriitorilor din Judeţul Sălaj.
Anca Ioana Iacob-Gaidoș. Sunt născută în satul sălăjean Ulciug, în anul 1977, absolventă a facultății de drept. Din punct de vedere profesional, sunt o autoare și poetă pasionată de cunoaștere, cu două cărți de poezie publicate, acestea reflectând sensibilitatea, introspecția și dorința de a explora lumea prin cuvinte.
Mă dedic creației literare și promovării artei poeziei ca mijloc de comunicare și inspirație.
Visul meu de a scoate o carte de autor, s-a adeverit în vara anului 2021, când am debutat cu volumul Margini de zbor, întrupat la Editura Armonii Culturale – Bacău, sub îndrumarea domnului Gheorghe A. Stroia.
În luna aprilie a anului 2024, sub oblăduirea domnului Daniel Săuca, am avut bucuria de a scoate la Editura Caiete Silvane, volumul O bluză din tercot, dedicat fiicei mele, Oana.
Simone Györfi (Elisabeta Simone Györfi-Deák): n. 6 martie 1961, Cluj.
Autor: Galaxia cotidiană (Editura Marineasa, Timişoara, 1999, debut, poezii), O poveste pentru fiecare (Editura Caiete Silvane, Zalău, 2015, poveşti), Csipkevár (Editura Caiete Silvane, Zalău, 2019, roman de aventuri pentru copii, l. maghiară), Ţăranul interimar (Ed. Cristian PlusArt, Craiova, 2023, volum duplex), (e timpul să vorbim) (Editura Caiete Silvane, Zalău, 2024).
Traduceri (volume): Fazakas László, Refugiu, motive de credinţă (Oradea, 2009); Sânziana Batişte, Farkasok csillagjegye (Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2011, bilingv); Maria V. Croitoru, Mesés könyvecske (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2016, bilingv); Romulus Moldovan, A hamu ize (Ed. Tracus Arte, Bucureşti, 2022).
Prezentă în reviste, volume colective şi antologii, cu lucrări originale şi traduceri.
Györfi-Deák György. S-a născut la data de 17 aprilie 1964, în municipiul Timișoara. A absolvit cursurile Facultății de Fizică a Universității din Timișoara în 1988. Doi ani a lucrat ca profesor de fizică în satul Drighiu, comuna Halmășd, județul Sălaj, de unde s-a transferat la Biblioteca Judeţeană
„Ioniţă Scipione Bădescu” din Zalău. Între anii 1996-2024 a fost bibliotecar la Biblioteca Orăşenească Jibou. Între anii 1998-1999 a fost inspector de specialitate la Inspectoratul pentru Cultură Sălaj. În anii şcolari 2011-2012 şi 2012-2013 a moderat activităţile Cercului literar al cadrelor didactice de la Casa Corpului Didactic din Zalău.
A publicat proză, traduceri şi cronici de carte în mai multe periodice, tipărite sau online: Antarg (Piteşti), Amfiteatru (Bucureşti), ASTRA Dejeană (Dej), Autograf MJM (Craiova), Caiete Silvane (Zalău), CPSF Anticipaţia (Bucureşti), Fantasya (Brăila), Helion (Timişoara), I.D.E.I. (Zalău), Jurnalul SF (Bucureşti), Newsletter SF (Bucureşti), Literra (Timişoara), Paradox (Timişoara), Pasager(Craiova), Prăvălia culturală (Craiova), Pro-Scris (Ploieşti), Sigma(Piatra Neamţ), Telegraf (Piatra Neamţ).
De asemenea, este o prezenţă activă la diferite expoziţii de grafică, pictură, colaj, origami etc.
Volume proprii (tipărite): Enciclopedia lumii lui J.R.R. Tolkien (coordonator Robert Lazu), Editura Galaxia Gutenberg, 2007 (co-autor); Curiozităţi sălăjene (publicistică), Editura Caiete Silvane, Zalău, 2010; Techergheli sălăjene (publicistică), Editura Caiete Silvane, Zalău, 2013; Trilogia franciscană (eseuri), Editura Caiete Silvane, Zalău, 2014; Însemnări sălăjene (caiet de lectură), Editura Caiete Silvane, Zalău, 2015, Dârzarta Bârză (duplex), Ed. Cristian PlusArt, Craiova, 2023.
Volume traduse: Camelia Burghele – Şapte zile în Ţara Silvaniei/ Hétnap a Szilágyságban/ Seven days in the Land of Sylvania (în colaborare cu Simone Györfi), Editura Caiete Silvane, Zalău, 2011; ediţia a II-a, 2015; Haugh Béla – Isprăvile eroice ale Viteazului Háry János, ediţie în format electronic, Jibou, 2015; ediţia a doua, tipărită, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2018.
Este căsătorit cu poeta Simone Györfi şi au doi copii: Géza György (1995) şi Gergely (1997).
Semnează şi cu pseudonimul Franciscus Georgius.
Vasile Hatos. Născut la 5 august 1967, în comuna Poiana-Blenchii, satul Gostila, judeţul Sălaj. Clasele I-VIII le-a absolvit în satul Gostila. A urmat clasele IX-X la Liceul Agroindustrial Ileanda, judeţul Sălaj. Apoi a urmat cursurile Şcolii Profesionale nr. 9, de la Liceul Industrial nr. 2 din Cluj-Napoca. În anul 1991 începe seralul la Liceul Energetic din Cluj-Napoca. După doi ani îl abandonează, având o revelaţie pe care i-au dat-o suferinţele metafizice, dedicându-se scrisului. Voia să facă Facultatea de Filosofie şi Facultatea de Drept. Acum este rezident în Castiglione di Ravenna, regiunea Emilia Romagna, Italia, din anul 2002.
Din anul 2012, mai precis din luna octombrie, este membru al „La Camerata dei Poeti” din Florența, Italia. Camerata pe care a înființat-o Giovanni Papini.
Debut literar: în aprilie 2013 debuteză în revista de cultură Vatra Veche, România.
Cărți publicate: Tainica simțire – Ediția II (Editura Minela, București, 2021); Călătorie în Ființă – Poem epic (Editura Franco, Brezoi, 2021); Călătorie în Ființă – Poem epic – Ediția II (Editura Franco, Brezoi, 2023); Întâlniri cu Dumnezeu – Poezii (Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2021); Întâlniri cu Dumnezeu – Poezii – Ediția II (Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2024).
A publicat, până în prezent, în următoarele antologii româneşti și italiene: Mierle într-un lan cu maci (Editura Napoca Nova, Cluj-Napoca, 2014); Paradigme virtuale (Editura Pim, Iaşi, 2014); Ochi de lumină (Editura Vital Prevent Edit, Craiova, 2015); Ne cheamă cucul în zăvoi (Editura Napoca Nova, Cluj-Napoca, 2016); Frumoasa toamnă bogată (Editura Napoca Nova, Cluj-Napoca, 2016); M’illumino d’immenso (Editura Pagine, Roma, Italia, 2017); Infloresceze – Inflorescențe (Editura Rediviva, Milano, Italia, 2019); Acorduri lirice românești – Accordi lirici rumeni (Editura Pim, Iași, 2019 ); Vis cu Nichita, vol. VIII (Editura Ro.cart, București, 2020); Poezia 2020 (Editura Art Creativ, București, 2020); Zătreni, file de poveste, vol. II ( Editura Franco, Brezoi, 2020); Penne D’Oro Della Letteratura Italiana 2020 (Editura Cento Verba); Cenaclul de la Roma, nr. 6, 7, 8 (Editura Minela, București, 2020), Ecou pentru alt mâine – Scriitori români de pretutindeni, vol. II (Editura Rotipo, 2021), Come una bianconera rondine (Editura Luna Drago, 2022), Canto D’amore (Editura Oceano, Napoli, 2024).
Mioara Lazăr (19 aprilie 1952, Treznea, judeţul Sălaj).
După absolvirea Liceului Pedagogic „Gheorghe Şincai” Zalău, a lucrat ca învăţătoare la Şcoala de Muzică din Zalău (1973-1976), Şcoala Primară din Bozna (1976-1977), Şcoala Generală din Agrij (1977-1978), iar din 1978, în satul natal, Treznea.
A publicat poezie în revistele: „Agora”, „Caiete Silvane” şi „Graiul Anonimului”.
Volume publicate: Toamnă târzie (poeme, Editura Şcoala Noastră, Zalău, 2011); Mătăsuri în dud (poeme, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2014); Felinarele inimii (poeme, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2018).
Marcel Lucaciu (14 iulie 1966, Jibou, judeţul Sălaj).
Absolvent al Facultăţii de Filologie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, secţia română-latină (1989). După un răstimp petrecut în Harghita, lucrează ca profesor la Liceul Pedagogic „Gheorghe Şincai” Zalău, iar din februarie 2006 ca inspector şcolar de specialitate – limba şi literatura română, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Sălaj.
Poezii publicate în revistele: „Tribuna” (1984, debut), „Steaua”, „Tomis”, „Convorbiri literare”, „Astra”, „Familia”, „Ramuri”, „Luceafărul”, „Flacăra”, „Contemporanul”, „Viaţa Românească”, „Agora” lui Dorin Tudoran (Philadelphia) etc.
Volume: Scrisori către Isolda (Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995); Poemul care a împuşcat metafora (Editura Limes, Cluj-Napoca, 2000); Omul fără buzunare (Editura Limes, Cluj-Napoca, 2001); Re-lecturi stănesciene (Editura Limes, Cluj-Napoca, 2004); Parfumul ficţiunii (Editura Caiete Silvane, Zalău, 2012); Scriitori din Ţara Silvaniei (Editura Caiete Silvane, Zalău, 2013); Flori de cuc (Editura Caiete Silvane, Zalău, 2015); Floreta de exerciţiu. Antologie (Editura Caiete Silvane, Zalău şi Editura Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2017); Cronici duminicale (Editura Caiete Silvane, Zalău şi Editura Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2019); Cenuşa orelor (Editura Caiete Silvane, Zalău, 2022).
În prezent, Marcel Lucaciu este coordonatorul Cenaclului literar „Silvania” şi colaborează, în special, la revistele „Viaţa Românească” (Bucureşti) şi „Caiete Silvane” (Zalău).
Flavius Lucăcel. Născut la 26 august 1968, în Aluniş, Sălaj. A activat la Cenaclul „Dedalus” din Baia Mare (1990-1992). A debutat cu teatru în revista „Thalia” din Cluj-Napoca (1993). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj-Napoca. Premii: a obţinut premiul „Radu Stanca” pentru cartea de teatrologie Ceai de fluturi – Butterfly Tea, decernat de USR Filiala Cluj-Napoca (2009), Premiul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor „Cartea anului” (2010), Premiul II la Concursul Naţional de Teatru – Secţiunea Creaţie „Mihail Sorbul”, Săveni, Botoşani (2014), Colaborări: „Caiete Silvane” (Zalău), „Tribuna” (Cluj-Napoca), „Noesis” (Cluj-Napoca), „Archeus” (Baia Mare). Opera: Regio Info (2002), Trilogia spaţiului închis (Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2006), Marţianul telemah (Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2008), Ceai de fluturi/ Butterfly Tea (Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2009), Tutungeria/ The Tobacconist’s (Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2010), Trecătoarea pisicii: teatru (Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2011), Ospiciul local (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2013), Trecătoarea pisicii: teatru/ The cat’s gorge (Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2013), Fisura – teatru (2014), Ne packázz az angyalokkal (Oradea, 2015), Nu te pune cu îngerii (Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2016), Singurătatea pietrelor/ The Loneliness of Stones (Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2016), Vecinii (Ed. Caiete Silvane,Zalău, 2024). Expoziţii personale: Expoziţia Ferestre (Covasna, 1998), Zalău (1998, 1999, 2002, 2004, 2005); Baia Mare (1999, 2002). Expoziţii de grup: Borna (Zalău, 2001), Philadelphia (SUA, 2002), 4005 (Jibou, 2004), Români în România (Zalău, 2006).
Voichiţa Lung – s-a născut pe plaiul sălăjean, la Bădăcin, în iunie 1960.
Este absolventă a Liceului Pedagogic Zalău și a Facultății de Filologie – Universitatea „Babeș-Bolyai“ Cluj-Napoca, fiind licențiată la specializarea română-franceză. Și-a desfășurat întreaga carieră didactică la Colegiul Naţional „Silvania“ – Zalău.
Este membră a Cenaclului „SILVANIA“, al Centrului de Cultură şi Artă al judeţului Sălaj. Aparițiile publicistice: creații literare, impresii de lectură, recenzii, studii de specialitate pot fi citite în revista „Caiete Silvane“ şi Suplimentul revistei, „CNS – Cuvinte. Nume. Speranţe.“; „Şcoala Noastră“- (revista Casei Corpului Didactic Sălaj). A coordonat apariția revistei „Ecou“- (revista elevilor de la Colegiul Național „Silvania“- Zalău).
A obținut Premiul de debut la secțiunea Poezie, a concursului organizat de Editura „Caiete Silvane“ (2016), parte din proiectul dedicat ediţiei a X-a a Zilelor revistei „Caiete Silvane“, sub egida Centrului de Cultură şi Artă al judeţului Sălaj.
Apariții editoriale: Placheta de versuri „Jocul de-a anotimpurile“, Editura Caiete Silvane, 2017, și volumul de versuri „Timp din anotimp”, Editura Caiete Silvane, 2024.
Angela Maxim (19 noiembrie 1970, Hunedoara).
În prezent locuieşte în Răstolţu Mare, comuna Buciumi, Sălaj.
Iubitoare a tradiţiilor folclorice, reuşeşte să realizeze un muzeu etnografic în casa bunicilor.
Debut: 2014, Poeziile trecutului, Editura Caiete Silvane, Zalău.
Volume: Versuri line de Crăciun, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2015; Poezii, Editura Sedan, Cluj-Napoca, 2015; Poemele Revoluţiei, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2016; Eu te-am chemat, Măicuţă, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2016; De primăvară, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2017; Versuri şi îngeri, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2017; Din colţul meu de Răstolţ, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2018; Sărbătoarea Învierii, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2018; Răstolţu Mare şi istoria neamului meu, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2019; Aici, în mica noastră Românie, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2019; Pentru dragostea ta, mamă…, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2020; Versuri-de-zăpadă, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2021; Sub bolţile iubirii, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2023.
Ancuţa-Ioana De Sena (16 octombrie 1972, Zalău, judeţul Sălaj).
Studii: Facultatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” – Cluj-Napoca, profilul Medicină Generală (abs. 1997). Medic militar, Pompieri, Zalău (din 2000).
Debut: Lorzii de la capătul deşertului (1997, roman premiat de Uniunea Scriitorilor – Filiala Cluj-Napoca). Alte cărți publicate: Surori pe veci amazoane (SF, 2006), Mama zânelor şi centurionul (parodie de inspiraţie istorică, 2008), Leopard în pustie (proză, 2016), Ritual (2017, versuri), Poftiţi! Câinii nu muşcă (2018).
În colaborare cu Roxana Câmpean, creatoare a brandului educaţional şi cultural „Nimfele dace” (din 2006). „Fata morarului” (2022, scenariu pentru filmul produs de Sergiu Chirilă, după o legendă locală din Halmăşd – Sălaj).
Alice Valeria Micu (14 februarie 1971, Şimleu Silvaniei, Sălaj).
Studii: Liceul de Filologie-Istorie „Simion Bărnuţiu” (azi Colegiul Naţional „Simion Bărnuţiu”), Facultatea de Marketing a Universităţii de Vest „Vasile Goldiş”, masterand la Comunicare Internaţională, în cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca.
Debut: 2011, cu volumul de poezie Mecanica sufletelor, apărut la Editura Brumar, Timişoara.
Volume: Delictul de iubire (Editura Caiete Silvane, Zalău, 2022); Maşina de plâns (Editura Caiete Silvane, Zalău, 2021); Plici, picătura de primăvară (Editura Eikon, Bucureşti, 2021); Plici şi iarna minunată (EDP, Bucureşti, 2021); Pereţi (Editura Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2019); Lumina din sângele meu (Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2014); Domino (Editura Eikon, Cluj-Napoca şi Editura Caiete Silvane, Zalău, 2012); Mecanica sufletelor (Editura Brumar, Timişoara, 2011).
Traduceri: Ochiul şi alte puncte de vedere (El ojo y otras putas de vista), de Victor Lobos Saavedra, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2021; Caverne de tăcere (Cavernas del silencio), de Armando Valladares, Editura Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2018; Cuaderno de ceniza (Tablou de cenuşă), de André Cruchaga, traducere alături de Andrei Langa, Elena Liliana Popescu şi Elisabeta Botan, El Salvador, 2013.
Prezentă în numeroase antologii colective. Jurnalist cu o bogată activitate, cu interviuri, reportaje din domeniul economic şi medical, cronici teatrale, eseuri; copywriter şi content writer.
Viorel Mureşan. Poet, eseist. (1 aprilie 1953, Vicea – Maramureş).
Studii: Facultatea de Filologie din Cluj-Napoca, secţia română-rusă (1979).
Între anii 1975-1979 a frecventat cenaclul şi revista „Echinox”, devenind membru al redacţiei şi, implicit, al grupării echinoxiste. A publicat aici pagini de poezie, eseuri, traduceri.
Volume publicate: Poezie: Scrisori din muzeul pendulelor, Albatros, 1982; Biblioteca de os, Dacia, 1991; Pietrele nimicului, Dacia, 1995; Ramele nordului, Dacia, 1998; Lumina absentă, Paralela 45, 2000; Ceremonia ruinelor, Dacia, 2003; Sâmbăta lucrurilor, Limes, 2006 (antologie de autor); Buchetul de platină, Eikon, 2010; Locul în care se va deschide cartea, Dacia XXI, 2010; Soare tăiat cu o foarfecă, Tipo Moldova, 2011 (antologie de autor), Monede în aer, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2023, Arca poeziei, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2022; Arca poeziei, ediţia a doua, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2024. Critică literară, eseu: Leonid Dimov (monografie în colaborare cu Traian Ştef). Aula, 2000; Colecţia de călimări, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2011, Poarta de fildeş, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2023.
A colaborat, vreme de peste trei decenii, la cele mai importante reviste literare din ţară.
Prezent în antologii de poezie românească, apărute în ţară şi străinătate.
Membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1993.
Viorica Mureşan (17 iulie 1968, Someş-Odorhei, judeţul Sălaj).
Învăţătoare la Şcoala Gimnazială „Vasile Lucăcel”, Someş-Odorhei, absolventă a Liceului Industrial nr. 1 Zalău (1986), a Şcolii Postliceale Pedagogice „Mihai Eminescu” Baia Mare (1999), a Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii „Spiru Haret”(2008).
Debut: „Limes”, nr. 2-3/1998, Zalău.
Volume: Înscrisuri transparente (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2024), Urma piciorului stâng, Ed. Augusta, Timişoara, 2000 (Premiul concursului de poezie „Gheorghe Pituţ”, Beiuş, ediţia a V-a), Uimitoarea măsură, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2011.
Prezentă în antologiile: 18 poeţi (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2020), Şase dramaturgi (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2021) şi Primăvara Poeziei (Editura Caiete Silvane, Zalău).
Ioan Maria Oros s-a născut în 7 septembrie 1947, la Şeredeiu, com. Horoatu-Crasnei, judeţul Sălaj.
Studiile: 1954-1958, Şcoala primară Şeredeiu; 1958-1961, Şcoala generală Stârciu; 1961-1965, Liceul de Matematică-Fizică Zalău; 1969-1974, Fac. de Istorie-Filosofie, secţia Filosofie, Univ. „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, cursuri ff.; 2002-2009, doctorat în istorie la Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, distincţia Cum laudae, cu teza „Dimensiuni ale culturii moderne în Tara Silvaniei (sec. XVII-XIX). Cărţi şi proprietari”; 2003, expert în carte veche românească şi străină, bibliofilie, manuscrise.
Alte date biobibliografice: 1965-1975, cadru didactic suplinitor (Şeredeiu, Pria, Recea Mare); 1975-1976, funcţionar în cooperaţia meşteşugărească; 1976-1990, bibliotecar (atestat profesional) la Casa Corpului Didactic Zalău; din 1991 la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, la Oficiul Judeţean pentru Patrimoniul Cultural Naţional Sălaj – specialist carte veche; după 2002 – până la pensionare (2011), la Secţia de Istorie „Vasile Lucăcel” – muzeograf / cercetător şt. III (2004) – istoria culturii. În perioada 1997-2016, consilier editorial şi fondator/asociat al Editurii Lekton din Zalău; din 1996, membru fondator al Asociaţiei Române pentru Ex libris (AREL) şi colaborator pe linie de specialitate cu membri ai Societăţii Olandeze de Bibliofilie; 2000-2010, Secretar de redacţie în cadrul colectivului redacţional al anuarului muzeului, Acta Musei Porolissensis (pentru nr. XXIII-XXXII) şi responsabil din partea colectivului de redacţie al secţiunii Carte veche. Istoria culturii. Personalităţi; 2012 – membru al Amicalei Bibliotecarilor & Bibliofililor „Amor Librorum Unit Nos” din România.
Locul, data şi împrejurările debutului: Debutul literar: Tânguiri în dicteu, în volumul colectiv «Silvania 90»; Meditaţiile de la Miercurea de sub Meseş, în Poesis, Satu Mare, nr. 10/1997, p.11. A mai publicat: Şapte omagii sentimentale în formă fixă, în: „Dialog şi libertate. Eseuri în onoarea lui Mihai Şora”, Editura Nemira, Bucureşti,1997, p. 202; Dor de Kierkegaard, în Poesis, nr. 10-11-12, Satu Mare, 2000, p. 24. Figurează în antologia Poeţi sălăjeni ai cenaclului „Silvania”, de Iuliu Suciu, Zalău, Editura Silvania, 2008, pp. 297-305.
Cenacluri frecventate: Membru al Cenaclului literar „Silvania” Zalău, din 1968.
Reviste întemeiate, conduse sau la care a colaborat: Autor/redactor de rubrică („Viaţa cărţilor”) şi membru în colectivul redacţional al Gazetei de Duminică (serie nouă, an. I, nr. 1, 15 iulie 1994 – an II, nr. 25/49/ 6 iulie 1995). Autor/redactor de rubrică („Philobiblon“) la revista Silvania (începând cu anul I, nr.1, martie 1990), rubrică reluată în Limes (an I, nr. 1, 1998), revistă de cultură, Inspectoratul pentru Cultură Sălaj; 2007, cu intermitenţe susţine rubrica Praful de pe cărţi, în Caiete Silvane.
Lucrări publicate: A publicat peste 100 de articole privind valorificarea bibliofilică şi ştiinţifică a colecţiilor de carte veche tipărită şi manuscrisă din Sălaj, publicate în periodice (Acta Mvsei Porolissensis, Alma Mater Porolissensis, Annales Universitatis Apulensis, Apulum, Caiete Silvane, Marmatia, Origini,. Caiete Silvane, Philobiblon, Sargetia, Silvania, Transilvania etc.) şi volume conţinând lucrările unor Conferinţe internaţionale de specialitate: Valori bibliofile (Craiova, 2008), Cartea-România-Europa (Bucureşti, 2008-2011), Cercetarea şi perspectivele digitizării (Alba Iulia 2009), Biblio 2010. Inovation en bibliotheques (Braşov, 2010) sau în volumele tematice anuale editate de Amicala Bibliotecarilor & Bibliofililor (Bucureşti, 2012; Târgovişte, 2013; Piteşti, 2014 şi 2015).
Volume de autor: Dimensiuni ale culturii moderne în Țara Silvaniei (secolele XVII-XIX). Cărţi şi proprietari, Cluj-Napoca, Editura Mega & Editura Porolissum, 2010, 553 p. (24 pl), Istoriografia cărţii româneşti vechi din Transilvania. De la începuturi până la 1948, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2011, 146 p. (18 il.).
Coautor la: Bibliografia de Referinţă a Cărţii Vechi, CIMEC, București, 1999; Memorii, jurnale și însemnări transilvane 1938-1989, Zalău, Editura Limes, 2001 (împreună cu dr. etnograf Corina Bejinariu şi dr. ist. Cornel Grad).
Lucrări proprii traduse în alte limbi: a) literare: Meditationes (de Michael Astner, Tübingen), în Limes, Anul 1, Nr. 2-3/1998, p. 66 ; în magh.: Fehér fekete /Alb negru (de Szabó K. István), Zalău, 1998, pp. 93-99; de specialitate (istoria cărţii): Dutch unique pieces belonging to the 17th and 18 th centuries from Salaj collections, în Alma Mater Porolissensis, nr. 4, Univ. „Vasile Goldiş”, Zalău, 2001, p. 53-55; La „mise” symbolique et les „témoins” du livre. Aspects de sémantique contractuelle selon les notes des livres anciens de Țara Silvaniei (pendant les XVII et XIX siècles), în „Cartea. România. Europa – 500 de ani de la prima carte tipărită în limba română”, Bucureşti, Biblioteca Metropolitană, 2009, pp. 177-190; Les notes égographiques – un témoin discret de la modernité, în, Symposium International „Le Livre. La Roumanie. L’Europe” – 550 ans de la première certification documentaire de la ville Bucarest, Bucureşti, Biblioteca Metropolitană, 2010, pp. 113-127; Traitement informatique des notes de main – un moyen de la recherche moderne dans l’histoire du livre. Le cas de Pays Silvania (1624-1876) / Computerized process of the annotations – a modern procedure in researching the history of books. Study case Silvania county (1624-1876), în Biblio 2010. Conferinţa internaţională de biblioteconomie şi ştiinţa informării. Inovation en bibliotheques. Innovation within libraries, Braşov, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 2010, pp. 247-254; Le destin du livre dans l’age numerique et les nouvelles orientations historiographiques en matiere / Destinul cărţii în era digitală şi noile orientări istoriografice în materie, în Biblio 2011. Conferinţa internaţională de biblioteconomie şi ştiinţa informării. Inovation en bibliothèque, Braşov, Editura Universităţii Transilvania Braşov, 2011, pp. 201-206; Livres et propriétaires – un binôme symbolique – ou sur le statut du donateur, în: Travaux de Symposium international „Le Livre. La Roumanie. L’Europe”. Troisième édition – 20 à 24 Septembre 2010. 300 ans après la intronation de l’érudit roumain Dimitrie Cantemir en Moldavie, Tome I, Bucureşti, Editura Biblioteca Bucureştilor, 2011, pp. 378-395; Livres europeens anciens pour l’etude des langues classiques et orientales dans les collections de la Bibliotheque Documentaire de Zalău, în: Actes du Symposium international „Le Livre. La Roumanie. L’Europe”, 4éme édition, 20-23 Septembre 2011, Tome III, pp. 286-301.
Traduceri în româneşte: Ioan Petru Culianu, Antropologia filosofică (după „Cahier de l’Herne. Mircea Eliade”, Paris, 1978, pp. 203-211), trad. din franceză, prefaţată de un medalion „La moartea profesorului Ioan Petru Culianu”, text publicat parţial în: „Silvania”, anul II, nr. 6-7 (16-17), iunie-iulie 1991, p. 6; republicat (în întregime) în: „Gazeta de Duminecă”, serie nouă, anul I, nr. 17-22/ 4 nov – 25 dec./1994, sub formă de serial; F. Postma, În căutarea tipăriturilor academice de Franeker (Câteva impresii dintr-o a patra călătorie de studii în România, 1994), partea I. Zalăul/ traducere din olandeză şi notiţă biografică/, în Limes, 2-3, 1998, pp. 51-54.
Editări şi îngrijiri texte: C. Noica, Ardealul în spiritualitatea românească, în Silvania, Revistă de cultură, literatură şi artă, Zalău, Anul I, Nr. 5, iulie 1990, p. 3; Valentin Dărăban, Problema limbii naţionale în ideologia paşoptistă din Transilvania, în ActaMP, XXII, 1998, p. 11-35; idem, Folosirea kantianismului în ideologia paşoptistă românească din Transilvania. Introducere, în Caiete Silvane, nr. 9 (21), 2006, p. 4-5); V. Russu, Capitala Daciei Porolissense Cis- şi Transvalane, în Caiete Silvane, serie nouă, anul IV, nr. 9 (44), septembrie 2008, pp. 21-22; Ioan Musca, Societăţi cultural-naţionale din Sălaj în epoca modernă (documente, manifestări, ecouri – 1870-1921), Zalău, Editura Caiete Silvane, Colecţia „Restituiri” (în pregătire pentru tipar).
Referinţe critice: M. Lucaciu, în Silvania ’90, Cluj-Napoca, Clusium, 1995, p. 66; I. Suciu, Poeţi sălăjeni ai cenaclului „Silvania”, Zalău, Editura Silvania, 2008, p. 299; Olimpia Mitric, în The Library: The Transactions of the Bibliographical Society, Oxford University Press, Volume 11, Number 4, December 2010, p. 484; idem, în Studii şi Materiale de Istorie Medie, XXX, 2012, p. 321-322; Gh. Buluţă, în Biblioteca, Serie nouă, Anul XXII, Nr. 7/2011, p. 221-222; Franciscus Giorgius (alias Györfi-Deák György), în I.D.E.I., Zalău, 2011, p. 64-65; Paula Cotoi, în Acta Mvsei Porolissensis, XXXIV, 2012, p. 453-456.
Pethő Lorand; s-a născut în 1983 în Huedin. Poet, traducător, publică poezii, traduceri în marile ziare culturale transilvănene şi străine. Şi-a terminat studiile gimnaziale la Şimleu Silvaniei. În 2006, a obţinut licenţa în Studii Teatrale la Facultatea de Teatru şi Televiziune a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Între 2006 şi 2014, a fost secretar literar şi manager al companiei maghiare a Teatrului de Păpuşi „Puck” din Cluj-Napoca. Între 2007 şi 2009, a fost preşedintele Cercului literar György Bretter. În prezent locuieşte în Austria. Poet distins cu Premiul de Poezie „Irodalmi Jelen”, şi Distincţia de Cetăţean de Onoare în Sălaj. Volume publicate: Távolodó ország – Irodalmi Jelen, Arad, 2023, Bádogmadarak – AB ART, Budapest, 2023, Limene Ptice – Vracar, Belgrad, 2023 (volum în limba sârbă, traducere de Jolánka Kovács), Zgomote din camera obscură – Editura Caiete Silvane, Zalău, 2023, Nehéz idők – AB ART, Budapesta, 2024, Mărturia pietrelor/ The testimony of the stones, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2024.
Ileana Petrean-Păuşan (4 iulie 1952,Treznea, Sălaj).
Studii: Liceul Pedagogic „Gheorghe Lazăr”, Cluj-Napoca (1967-1972), Facultatea de Ziaristică Bucureşti (1981-1985).
Debut: revista „Luminiţa”, 1967.
Este membră a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România; membră a Asociaţiei Scriitorilor Sălăjeni.
Volume publicate: Maci pe rotativă – poezii, Editura Silvania, Zalău, 2005; Bisericile de lemn din Sălaj (în colaborare cu Gh. Chende şi Ioan Ghiurco), Editura Silvania, Zalău, 2008; Gânduri pe rotativă, Editura Silvania, Zalău, 2011; Treznea, localitate martir a neamului românesc, monografie, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2014; Doctorul Ioan Puşcaş, pentru viaţă fără bisturiu, monografie, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2022.
Volume colective: Excelsior ’71; Tinere condeie, Constelaţii, Pătrar de aur, Pământ străbun românesc (Zalău, 1979); Silvania, antologie (Zalău, 1979), Iuliu Suciu, Poeţi sălăjeni ai Cenaclului Silvania (Ed. Silvania, Zalău, 2008); Ştefan Goanţă văzut de…, Editura Brumar, 2011; 18 poeţi, antologie, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2020.
Ion Piţoiu-Dragomir, poet, nuvelist, romancier (18 aprilie 1940, Bucureşti). Studii: Şcoala Pedagogică „Ştefan Velovan”, Craiova, Facultatea de Litere a Universităţii „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca.
Decorat cu Ordinul „Meritul pentru Învăţământ în grad de Ofiţer”.
Volume: „În răs-cruci”, „Ana-TEME ÎN CÂNTEC”, „În-crinări”, „La-crima lui Moromete”, „Prin-soare cu şoimii”, „Ful-ger de irişi”, „Tur-nul de viespi”, „Scor-pioni de cleştar”, „Panoplia lui Nero”, „Sânger albastru”, „Fire de Mare Şal” / „Esprit de Grand Châle”, „Pergole pe fulger”, „Dresorul de spini”, „Zori la Bălgrad”.
Alte volume:
– culegător de folclor literar şi coeditor al antologiilor „De dor şi de omenie” şi „Du-te, dor, şi vino, dor”;
– volume de poeme cu structuri japoneze: „Săbii nipone de rouă”, „Samurai de crini”, „Gheişe de rubin” / „Geishas of ruby”, „Miracole” / „Miracles”, „Ikebane de jad” / „Des ikebanas de jade” (şi în lb. engleză, franceză şi japoneză), „Arpegii pe sakura” / „Des arpeges sur sakura”;
– proză scurtă: „Fântâna cu flăcări”, „Inter-viu inter-zis” / „The forbidden interview”, „Răni pe lumini” / „Sebek a fényeken”, „Tableta lui Făt-Frumos, carte-puzzle cu premiere” (trecută în „Registrul Naţional de Opere”);
– eseu „Lumini în «Apocalipsa» Sf. Ioan” (şi în limba engleză), pentru care a primit de la Vatican „mulţumiri şi salutări binecuvântate”;
– romane: „Hai-Ta”, „Cupa lui Socrate”, „Amanţii”, „Doar 7611!”, „Fracul de lut”, „Coroana de spini”, „Pescar de oameni”, „Un roman excepţional”, „Cerul unui ocnaş”.
Este membru al Uniunii Scriitorilor din România.
Florica Pop – filolog, scriitoare. N. 16 aprilie 1965, Deleni, com. Dobrin, jud. Sălaj.
Activitatea editorială: Autor: Şoapte cu ecou (Cluj-Napoca, Ed. Dacia XXI, 2011), Straiţa cu merinde. Poveşti săţioase din satul meu (Cluj-Napoca, Ed. Ecou Transilvan, 2013), Petale cu inscripţii (Cluj-Napoca, Ed. Ecou Transilvan, 2013), Destin cu aplauze. Flori de cântec românesc. Ileana Domuţa Mastan (Cluj-Napoca, Ed. Ecou Transilvan, 2014), Tastatura cu povești (Ed. Ecou Transilvan, 2022), Ei… şi?! (Ed. Ecou Transilvan, 2022). Coordonator: Oameni de seamă ai Sălajului, vol. I-II (Zalău, Tipografia Color Print, 2004, 2006), dicţionar biobibliografic, Sălaj – Oameni şi Opere. Dicţionar biobibliografic (Cluj-Napoca, Ed. Dacia XXI, 2011, Ediția a II-a, revizuită și adăugită, Zalău, Tip. Color Print, 2017), Sălaj – Ghidul localităţilor (Zalău, Tip. Color Print, 2013, Ediția a II-a, revizuită și adăugită, Zalău, 2017), Bulgari – O istorie sentimentală (Zalău, Tip. Color Print, 2017), 2018 – Unitate. Realitate. Promisiune. Zalău – Sălaj – România (Zalău, Ed. Silvania, 2019), Dobrin – nume de legendă (Zalău, Ed. Silvania, 2020). Coautor: Ghid de bune practici în situaţii de risc pentru uzul bibliotecilor publice (Brăila, Ed. Proilavia, 2011), Ghidul activităţilor de îndrumare metodică în bibliotecile publice (Brăila, Ed. Proilavia, 2013), Servicii pentru comunitate în bibliotecile publice din România (Brăila, Ed. Proilavia, 2013), Paşi prin bibliosferă, (Cluj-Napoca, Ed. Ecou Transilvan, 2013), Drumul spre Betleem (Cluj-Napoca, Ed. Napoca Star, 2020), Ecouri feminine (Cluj-Napoca, Ed. Ecou Transilvan, 2024), Drumul fără… semnalizare! (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2025) ş.a.
A prefațat şi a scris Cuvântul-înainte la mai multe lucrări. A fondat și a fost redactorul șef al revistei de specialitate I.D.E.I. (Informare. Documentare. Educaţie. Implicare), 2005-2021.
În curs de apariţie: Frânturi de gând în amurg (Meditaţii); Gentuţa Georgianei (Poveşti).
Ioan Pop; născut la 4 iulie 1964, în Bobota, Sălaj. Licențiat al Universității „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, specializarea Limba și literatura română – Limba și literatura engleză.
Lucrează în învățământ din anul 2005. Titular din anul 2007, după titularizare predă la Școala Gimnazială „Gheorghe Șincai” Bobota.
Volume publicate – poezie: Lacrima secundei, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2006; Căderea lacrimii rupte, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2008; Ochii cuvântului, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2010; Poteca de lumini, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2012; proză scurtă: Între două lumini, roman, Ed. Silvania, Zalău, 2009; Al doilea blestem, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2015, Să nu uiți cartea, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2024.
Teodor Sărăcuţ-Comănescu, profesor, publicist (26 februarie 1954, Bulz, judeţul Bihor).
Studii: Viaţa şi activitatea: Este absolvent al Liceului Pedagogic „Iosif Vulcan” din Oradea (1969-1974) şi al Facultăţii de Filologie din Oradea (1976-1980), Master în Management educaţional la Universitatea din Oradea (2005), doctor în filologie, domeniul Poetică şi stilistică, al Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca (2009).
Debut: Cenaclul literar „Silvania” din Zalău, cu povestirea Lupul Haitii.
Este membru al Asociaţiei Scriitorilor Olteni (2005) şi al Asociaţiei Scriitorilor din Judeţul Sălaj (2014).
Volume: Restituiri (povestiri), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000, Augustin Buzura – Bio(biblio)grafii contemporane – perioada 1960-1980, Editura Silvania, Zalău, 2001, ABC-uri pentru cei mici, Ed. Silvania, Zalău, 2007, Poezia copiilor şi pentru copii – studiu stilistico-poetic, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2010, La porţile risipei. Aserţiuni incomode, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2012, Restituiri, povestiri, ediţia a 2-a îmbunătăţită şi adăugită, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2019, Augustin Buzura. Bio(biblio)grafii contemporane (Perioada 1960-1980), ediţia a 2-a îmbunătăţită şi adăugită, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2020, Destin… cu şfichiuri (solilocvii fanteziste), Editura Colorama, Cluj-Napoca, 2021.
Prezent în numeroase volume colective sau antologii (2007-2023). Coautor al mai multor lucrări de specialitate.
Colaborări: „Tribuna şcolii” şi „Revista de pedagogie” (între 1985-1989), „Graiul Sălajului”, „Sălajul Orizont”, „Silvania”, „Caiete Silvane”, „Excelsior”, „Limbă şi literatură română”, „Şcoala Noastră”, „Învăţământul primar”, „Tribuna învăţământului”, „International Writers’Journal”, „Literatura de azi”, „eCreator”, „Rotonda valahă”, colecţiile „Ştiinţele educaţiei”, „Didactica” etc.
Daniel Săuca (n. 31 august 1973, Supur, judeţul Satu Mare) este din februarie 2005 redactor-şef al revistei de cultură „Caiete Silvane” din Zalău.
Volume: Gândacul cu cinci pene roz (Zalău, CCT, 1999); Homo Silagenssis (3 vol., Ed. Caiete Silvane, 2006-2008); Voi chiar vorbiţi şi în numele meu? (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2009); Cartierul vestic al iadului (Ed. Eikon, 2009); Secera şi pixul. Propagandă în presa scrisă din judeţul Sălaj înainte şi după decembrie 1989 (Ed. Eikon, 2010); Rotisorul politic. Interviuri (Editura Caiete Silvane, 2010); România mea nu mai există (Ed. Eikon, 2011); Clopotele raiului (Ed. Eikon, 2012); Tranşee & şantiere (Caiete Silvane, 2012); Cumetrii molcome (Eikon, 2013); Un bou în anul maimuţei (2016); Aş vrea să vă rog (2020); Leprozar. Gânduri de zi şi de moarte (Şcoala Ardeleană, 2020); Încet, foarte încet (Şcoala Ardeleană, 2022), ok.ds (Caiete Silvane, 2023).
Editor al Anuarului Presei Sălăjene (2009-2024) şi a numeroase cărţi apărute la Editura Caiete Silvane. A colaborat la periodicele: „România literară”, „Steaua”, „Poesis”, „Familia”, „Caiete Silvane” „Mişcarea literară”, „Citadela”, „Discobolul”, „Apostrof”. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj şi al Cenaclului literar „Silvania”. Preşedinte al Asociaţiei Jurnaliştilor din Sălaj şi al Asociaţiei Scriitorilor din Judeţul Sălaj.
Din 2007 este preşedintele Asociaţiei Jurnaliştilor din Sălaj, iar din octombrie 2010 este directorul Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj.
Doina Ira-Tăutan (16 mai 1957, Făcăeni, Ialomiţa)
Studii: Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori a ASE Bucureşti, Facultatea de Psihologie a Universităţii „Titu Maiorescu” din Bucureşti. Este master în Relaţii Financiar-Bancare Internaţionale.
Debut: în revista „Caiete Silvane” cu poeme de dragoste scrise în colaborare cu soţul său, scriitorul Viorel Tăutan.
Volume: Speranţă renăscută, poeme, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2011, Dor de vis, roman, 2013, Spitalul de nebuni, roman, 2016, Fata Măriuţei, 2023, Dor de vis, ediţia a doua, 2024, toate la Editura Caiete Silvane.
Antologii: Primăvara Poeziei; 11 Prozatori; 18 Poeţi, Polifonii pe luciu de oglindă (Editura Şcoala Ardeleană, 2019); Diaspora ’20 (Editura Itaca Publishing House, Dublin 2020).
Viorel Gheorghe Tăutan (30 aprilie 1943, Bocşa-Română, judeţul Caraş-Severin)
Studii: Facultatea de Filologie, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj (1969).
Debut: eseu epistolar în Viaţa Studenţească (1965).
Publică poezie, proză, teatru, cronică literară, eseu în reviste literare şi de cultură – Tribuna, Steaua, Transilvania, Echinox, Viaţa Românească, Poesis, Familia, Vatra, Unu, Aurora, Discobolul, Zburătorul, Arca, Poezia, Silvania, Şcoala Noastră, Hepehupa, Limes, Origini, Caiete Silvane, Singur, Cafeneaua literară.
Volume: Jurnal în răspântii, poeme, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1997; Gesturi în oglindă, poeme, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2002; 50 – Monografie sentimentală a Liceului Teoretic „Ion Agârbiceanu”, Jibou, Ed. Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu”, Baia Mare, 2007; Elegia Civis Transilvaniae Viorel-Gheorghe, poeme, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2010; Impresiile unui călător tomnatic, proză memorialistică, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2011; Speranţă renăscută (în colaborare cu Doina Ira), poeme de dragoste, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2011; Poezii / Versek (traducere: Hari László), Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2012; Vânătorul de tristeţi, poezii şi poeme-scenariu, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2015; Sosia (şase naraţiuni ameninţând să devină roman/e) (Ed. Caiete Silvane, 2023), Cu ochii în patru/ Cu patru ochi (Ed. Caiete Silvane, 2024).
Antologii: Primăvara Poeziei; Lumina din cuvinte, Şcoala Ardeleană, 2015; Poezia postmodernă – Anchetă, Feed Back, 2015; Elogiu formei, antologie de autor, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2018.
Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj.
Artemiu Vanca s-a născut în anul 1936, în satul Bănișor, județul Sălaj. Și-a început studiile în satul natal și le-a continuat în orașele Șimleu Silvaniei, Zalău, Cluj și București. Este de profesie inginer și locuiește în București.
Este membru al Asociației Scriitorilor din Județul Sălaj, autor a opt romane, două cărți de povestiri, una de legende și numeroase proze scurte, cronici literare și dramatice, eseuri și impresii de călătorie, publicate în diverse reviste literare sau nonliterare. A cochetat și cu poezia.
Cea mai recentă carte apărută este romanul pentru tineret „Băieții din Valea Banului”, în patru volume, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2025.
