Carmen Georgeta Ardelean
Născută la data de 23 aprilie 1975 la Alba Iulia. A absolvit Liceul Pedagogic „Gheorghe Şincai” Blaj, Facultatea de Litere, Istorie şi Jurnalism din Sibiu, specializarea limba şi literatura română – limba şi literatura franceză; studii aprofundate „Literatură română în context universal” (2000), master în Management Educaţional (2010). Doctor în Filologie (2012).
Din 2002 este profesor titular de limba şi literatura română la Liceul Pedagogic „Gh. Şincai” Zalău, iar din iunie 2015 până în 2020 a fost director al aceleiaşi instituţii de învăţământ.
Este membră a Centrului de Cercetare a Imaginarului Speculum, membră a Cenaclului Literar „Silvania”, membru fondator al Asociaţiei Scriitorilor din Judeţul Sălaj şi membru în Consiliul Director al acestei asociaţii, membră în juriul Festivalului Naţional de Creaţie Literară „Vasile Lucaciu” Cicârlău, Maramureş şi în juriile Concursului de Creaţie Literară „Caiete Silvane”.
Autoare a peste 100 de studii şi articole, apărute în volume colective sau în reviste literare precum: „Tribuna” (Cluj-Napoca), „Vatra veche” (Târgu Mureş), „Pro-Saeculum” (Focşani) şi „Caiete Silvane” (Zalău), la care este redactor din 2010.
Premii şi distincţii literare: 2012 – Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj, cu teza de doctorat „Hortensia Papadat-Bengescu în contextul romanului european”; 2014 – Diplomă de Onoare acordată pentru debut în cadrul Galei Premiilor Culturale Sălăjene, organizate sub patronajul Direcţiei Judeţene de Cultură Sălaj şi Ministerului Culturii.
Volume apărute: Hortensia Papadat-Bengescu – marea europeană a literaturii române. Pledoarii, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2013; Pactul cu ficţiunea. Cronici şi alte semne de carte, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2014; Polifonii în wordi-ssimo, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2017.
Este membră a Uniunii Scriitorilor din România.
Ioan Vasile Bulgărean
S-a născut la 14 ianuarie 1961 în localitatea Zalnoc, jud. Sălaj. A debutat în revista „Pentru Patrie” în anul 1982. Este deținător al ordinelor: „Virtutea Militară” și „Ordinul Militar,, conferite de Președintele României și al brevetelor „În serviciul patriei” și „În serviciul Armatei” conferite de Cancelarul Ordinelor României. În anul 2007 i-a fost conferită Distincția Consiliului Național al Polițiștilor în semn de apreciere pentru întreaga activitate. În anul 2013 i-a fost acordată Placheta Omagială ,,RESPECT PENTRU ȘIMLEU” din partea Primăriei locale însoțită de LAUDATIO pentru „Creație litereară”. În anul 2011 i-a fost acordată Diploma de onoare „Oameni de seamă ai Sălajului” de către Biblioteca Județeană Sălaj I.S.Bădescu. Este absolvent al Facultății de științe juridice, specialitatea „Drept”.
Din anul 2017 este membru al Asociației Scriitorilor din Județul Sălaj. A publicat următoarele volume de poezie Dor de voi (Editura Silvania Zalău 2008); Saloanele iubirii (Editura Silvania Zalău 2010); Visul din vis (Editura Silvania Zalău 2011); Sub semnul fecioarei (Editura Silvania Zalău 2013); Dragoste și spini (Editura Silvania Zalău 2014); Șoapte de toamnă (Editura Silvania Zalău 2016); Mi-e dor de mine (Editura Caiete Silvane Zalău 2019) și Veșnicia de o zi (Editura Caiete Silvane Zalău 2021), Toamnele mele (Editura Caiete Silvane Zalău). A mai publicat un volum de proză – pamflet „Haz și … necaz” (Editura Silvania 2017). În anul 2020, poezii i-au fost publicate în antologia 18 poeți (Editura Caiete Silvane), iar în anul 2022 în volumul Primăvara Poeziei (Editura Caiete Silvane Zalău).
Imelda Chinţa
Născută la 15 mai 1975, în Braşov. Absolventă a Liceului Teoretic Zalău, secţia Filologie (1989) şi a Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii de Nord, Baia Mare, secţia Română – Engleză (2002); masterat: Literatura Română şi Modernism European (2004-2006); participări la sesiuni ştiinţifice din cadrul Universităţii de Nord, Baia Mare, sub îndrumarea prof. univ. dr. Gheorghe Glodeanu cu următoarele lucrări: „Fatalitatea în opera eminesciană”, „Tatăl în instanţă cu fiul – Mateiu Caragiale – o realitate sau un mister”, „Spaţiul carceral în Jurnalul fericirii” (1999-2002), prezentă la o sesiune ştiinţifică din Iugoslavia cu lucrarea intitulată „Cultural Aspects of a Nation’s Expe-rience” şi obţine un certificat de la Civic Education Project, afiliat cu Central European University (2001); doctorandă la Universitatea din Oradea (coordonator prof. univ. dr. Paul Magheru), cu teza „Literatura rezistenţei la totalitarism” (2006-2010); participă la o conferinţă organizată de Institutul de Cercetare a Crimelor Comunismului, la Bucureşti, având ca temă: Cuba – sub Raul Castro (2009); obţine titlul de doctor în filologie (2010) şi gradul didactic I în învăţământ (2011). Actualmente este profesor titular de limba şi literatura română la Colegiul Naţional „Silvania” – Zalău (din 2009).
A publicat studii, recenzii şi cronici literare în revistele: Caiete Silvane, Zalău; Nord literar, Baia Mare; Vatra Veche, Târgu Mureş; Poesis, Satu Mare; Familia, Oradea; Steaua, Cluj-Napoca. Colaborator permanent şi redactor asociat al revistei Caiete Silvane (din 2009).
Volume publicate: Literatura rezistenţei la totalitarism, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2011; Destine şi cărţi, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2015.
Membru în Consiliul Director al Asociaţiei Scriitorilor din Judeţul Sălaj.
Maria V. Croitoru
17 august 1947, Aluniş, Sălaj. A urmat Facultatea de Filologie din cadrul Institutului Pedagogic din Baia Mare, pe care a absolvit-o în 1969.
Volume colective (în colaborare cu Grigorie M. Croitoru):
Pe unde umblă doru’ – folclor literar din satul Aluniş, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2004; Nume de oameni, nume de animale, nume de locuri în satul Aluniş, Ed. „Caiete Silvane, Zalău, 2005; Preoteşti – un sat pe cale de dispariție. Monografie sentimentală, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2006; Obiceiul de a chiui şi chiuiturile din Aluniş, județul Sălaj, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2007; Culegere de texte pentru activitatea dirigintelui, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2007; Meşteşug şi artă populară în satul Aluniş, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2008; Din folclorul copiilor şi al tinerilor din satul Aluniş, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2008; Glosar de cuvinte regionale aparținând graiului vorbit în satul Aluniş, Ed. Edu, Târgu-Mureş, 2009; Din datinile, eresurile şi practicile magice ale alunişenilor la începutul mileniului al treilea, eseu, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2010; Glosar de cuvinte regionale aparținând graiului vorbit în satul Aluniş, ediția a II-a, revăzută şi adăugată, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2011; Glosar de cuvinte regionale aparținând graiului vorbit în satul Preoteşti şi împrejurimi, Ed. Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2012; Obiceiul de a colinda şi colindele din satul Aluniş, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2013.
Volume individuale: Cărticica cu poveşti, basme culte, Ed. Eikon, Cluj – Napoca, 2010; Petrecerea vampirilor, roman, Ed. Inspirescu, Satu Mare, 2014; Povestirile Caterinei, roman, Ed. Singur, Târgovişte, 2015; Salvarea piramidienelor, roman, Ed. Singur, Târgovişte, 2015; Poveştile cu care mi-am adormit copiii, basme culte, Târgovişte, 2016; Cărticica cu poveşti. Mesés könyvecske, ediție bilingvă româno-maghiară, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2016.
Györfi-Deák György
S-a născut la data de 17 aprilie 1964, în municipiul Timişoara. A absolvit cursurile Facultăţii de Fizică a Universităţii din Timişoara în 1988. Doi ani a lucrat ca profesor de fizică în satul Drighiu, comuna Halmăşd, judeţul Sălaj, de unde s-a transferat la Biblioteca Judeţeană „Ioniţă Scipione Bădescu” din Zalău. În prezent este bibliotecar la Biblioteca Orăşenească Jibou. Între anii 1998-1999 a fost inspector de specialitate la Inspectoratul pentru Cultură Sălaj. În anii şcolari 2011-2012 şi 2012-2013 a moderat activităţile Cercului literar al cadrelor didactice de la Casa Corpului Didactic din Zalău.
A publicat proză, traduceri şi cronici de carte în mai multe periodice, tipărite sau online: Antarg (Piteşti), Amfiteatru (Bucureşti), ASTRA Dejeană (Dej), Autograf MJM (Craiova), Caiete Silvane (Zalău), CPSF Anticipaţia (Bucureşti), Fantasya (Brăila), Helion (Timişoara), I.D.E.I. (Zalău), Jurnalul SF (Bucureşti), Newsletter SF (Bucureşti), Literra (Timişoara), Paradox (Timişoara), Pasager (Craiova), Prăvălia culturală (Craiova), Pro-Scris (Ploieşti), Sigma (Piatra Neamţ), Telegraf (Piatra Neamţ).
De asemenea, este o prezenţă activă la diferite expoziţii de grafică, pictură, colaj, origami etc.
Volume proprii (tipărite): Enciclopedia lumii lui J.R.R. Tolkien (coordonator Robert Lazu), Editura Galaxia Gu-tenberg, 2007 (co-autor); Curiozităţi sălăjene (publicistică), Editura Caiete Silvane, Zalău, 2010; Techergheli sălăjene (publicistică), Editura Caiete Silvane, Zalău, 2013; Trilogia franciscană (eseuri), Editura Caiete Silvane, Zalău, 2014; Însemnări sălăjene (caiet de lectură), Editura Caiete Silvane, Zalău, 2015.
Volume traduse: Camelia Burghele, Şapte zile în Ţara Silvaniei/ Hétnap a Szilágyságban/ Seven days in the Land of Sylvania (în colaborare cu Simone Györfi), Editura Caiete Silvane, Zalău, 2011; Ediţia a II-a, 2015; Haugh Béla, Isprăvile eroice ale Viteazului Háry János, ediţie în format electronic, Jibou, 2015; ediţia a doua, tipărită, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2018.
Este căsătorit cu poeta Simone Györfi şi au doi copii: Géza György (1995) şi Gergely (1997).
Semnează şi cu pseudonimul Franciscus Georgius.
Simone Györfi
S-a născut la 6 martie 1961, în Cluj-Napoca. Este poetă, prozatoare, traducătoare.
A absolvit cursurile Facultăţii de Matematică-Mecanică din cadrul Universităţii Bucureşti.
A debutat ca poetă în anul 1978 în revista de limbă maghiară „Ifjúmunkás” din Bucureşti.
A publicat în revistele: „Acta Iassyensia Compara-tionis” (Iaşi), „Limes” (Zalău), „Caiete Silvane” (Zalău), „Tribuna” (Cluj-Napoca), „Limba şi literatura română pentru elevi” (Bucureşti), „Şcoala Noastră” (revista cadrelor didactice din judeţul Sălaj) (Zalău), „Silvania” (Zalău), „Biletul de voie” (Jibou), „Ifjúmunkás” (Bucureşti), „Előre” (Bucureşti), „Rómániai Magyar Szó” (Bucureşti), „Hepehupa” (Zalău), „Szilagysagi Szó” (Zalău).
Premii: „Mihai Eminescu” (1978, I, limba maghiară), „Moştenirea Văcăreştilor” (I, proză, 1991), „Magyar Szó” (Arcus, 1994, menţiune), „Tribuna” (Cluj, 1997, Festivalul de poezie „Orfeu”).
Volume publicate: Galaxia cotidiană (Editura Mari-neasa, Timişoara, 1999); O poveste pentru fiecare (Editura Caiete Silvane, Zalău, 2015); Csipkevár, roman (Editura Caiete Silvane, Zalău, 2019).
Articole enciclopedice în engleză: Encyclopedia of Mathematics and Society (Salem Press, Pasadena, CA, 2011).
Texte în antologii: Előszoba (Miercurea Ciuc, 1996); Poveştile de la Bojdeucă (Iaşi, 1999).
Volume traduse: Poeme – Versek – Gedichte (Editura Caiete Silvane, Zalău, 2004); 10 Poeţi – Tiz költő (Editura Caiete Silvane, Zalău, 2006); Primăvara Poeziei – A Költészet Tavasza (Editura Caiete Silvane, Zalău, 2009-2016, 2018-2019, din 2019 traducere în colaborare); Fazakas László, Refugiu, motive de credinţă (Oradea, 2009); Sânziana Batişte, Zodia Lupilor/ Farkasok csillag-jegye (Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2011); Camelia Burghele, Şapte zile în Ţara Silvaniei/ Hét nap a Szilágyságban/ Seven days in the Land of Sylvania (în colaborare cu Györfi-Deák György), Editura Caiete Silvane, Zalău, 2011. Ediţia a 2-a, 2015; Sânziana Batişte, Zodia Lupilor/ Farkasok csillagjegye (eLiteratura, Bucureşti, 2014); Maria Croitoru, Cărticica cu poveşti/ Mesés könyvecske (Editura Caiete Silvane, Zalău, 2016).
Alte traduceri (articole în volumele menţionate): 1918. Sfârşit şi început de epocă. Korszakvég – korszakkezdet. The End and the Beginning of an Era (Editura Lekton, Zalău; Editura Muzeului Sătmărean, Satu Mare, 1998); J.R.R. Tolkien. Credinţă şi imaginaţie (Editura Hartmann, Arad, 2005).
Referinţe critice: Florica Pop (coord.), Lucia Bălaş şi Ottilia Bódis, Oameni de seamă ai Sălajului, Dicţionar biobibliografic, vol. I, Zalău, 2004, 2010; Denisa Toma, Zodia lupilor, în „Vox Libri”, nr. 1 (22), 2012, p. 78; Sânziana Batişte, Prefaţă la volumul O poveste pentru fiecare, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2015.
Dina Horvath
Dina Iuliana Horvath s-a născut la 5 iulie 1960, în Halmăşd, Sălaj.
Tata: Dumitru (Chiribişan); Mama: Ana.
A urmat cursurile liceale în Zalău, la Liceul industrial nr.2, actualmente Şcoala Generală Porolissum), apoi Facultatea de ştiințe sociale, politice şi administrative ”Vasile Goldiş”, Arad.
Debut în revista „Steaua” – Cluj-Napoca, 1987.
Este membru fondator al Cenaclului literar “Silvania” şi al Uniunii Scriitorilor din Sălaj.
A publicat poezie şi comentarii în revistele „Steaua”, „Tribuna”, „Echinox”, „Arca”, „Graiul Sălajului”, „Gazeta de duminică”, „Transilvania”, „Vatra”, „Oglinda”, „SLAST”, „Curentul”, „Adevărul literar”, „Singur” „Silvania”; „Caiete Silvane”, „Limes” ş.a.
Este prezentă în volumele colective „Silvania-1987”, „Silvania”-1990, ale Cenaclului literar Silvania”; Antologia „Poeţi sălăjeni”-2007 (IULIU SUCIU) ; Antologia „18 poeţi sălăjeni 2020” (Ed. Caiete Silvane), în volumele bilingve româno-maghiare „PRIMĂVARA POEZIEI”- „A KÖLTÉSZET TAVASZA”- 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, ,2015,2016, 2017, 2018, 2019, 2020, 2021, 2022.
- A publicat volumele de poeme „Insomnia flăcării” – 1999, „Poeme în crinolină”-2011, “Haihui-uri”- 2012, apărute, toate, la Editura „Caiete Silvane” Zalău, a Centrului de Cultură şi Artă Sălaj.
- A fondat, în anul 1990, împreună cu poetul Horia Ciovârnache, scriitorul Florin Horvath şi poeta şi prozatoarea Luiza Zaharia săptămânalul „Şopîrla” (devenit ulterior „Clepsidra”) – apariţie efemeră (6 luni) – din cauza unor „prieteni” aflaţi, ca toată ţara, într-o convulsie politico-socială nemaiîntâlnită.
- Pentru ea, poezia este „atunci când” printre lacrimi, se-ntrezare cerul…
- Volum în pregatire: „patria mea.ro”.
Florin Horvath
Născut la 1 mai 1945, localitatea Haţeg, judeţul Hunedoara.
Studii liceale: absolvent iulie 1963, Liceul Emerit „George Coşbuc” Bistriţa.
Şcoala Militară Superioară de Ofiţeri de Aviaţie – Secţia Bord/Avion, absolvire iulie 1967.
Ofiţer de aviaţie activ: iulie 1967 – decembrie 1972.
Echivalare Studii Superioare: electronică şi telecomunicaţii iulie 1974.
* * *
Nu am fost membru PCR. Am fost membru al Consiliului Judeţean de Coordonare al CPUN Sălaj. După 1989 am fost Preşedinte al Organizaţiei Judeţene PNL Sălaj. În legislatura 1996-2000 am fost membru al Delegaţiei permanente a CJ Sălaj. Cofondator al Cenaclului Judeţean Literar „Silvania”.
Colaborator la Revistele de cultură şi publicaţiile: „Transilvania”, „Steaua”, „România literară”, „Echinox”, „Silvania”, „Tribuna”, „Vatra”, „Graiul Sălajului”, „Şopârla”, „Clepsidra”, „Caiete Silvane”, „Curtea de la Argeş”. Fondator al ziarelor de opinie: „Şopârla”, „Clepsidra”. Colaborator al ziarului OPUS Bucureşti pentru Republica Moldova.
Membru al primului grup de dialog cultural România – Ungaria, 1990. Membru cofondator al Frontului Naţional Român pentru Democraţie. Iniţiator al programului de înfrăţire Zalău – Szentendre. Susţinător al programului de înfrăţire Zalău – Soroca. Iniţiator al programului de schimb cultural: Cenaclul Literar Silvania şi Universitatea Cahul din Republica Moldova.
* * *
Premii literare: 1984 – Premiul „Ioniţă Scipione Bădescu” al Bibliotecii Judeţene Sălaj pentru creaţie şi montaj literar; 1985 – Premiul „Ioniţă Scipione Bădescu” al Bibliotecii Judeţene Sălaj pentru proză, Ediţia a XI-a; 1986 – Premiul „Nicolae Bălcescu” al Consiliului Culturii Râmnicu Vâlcea, pentru poezie; 1987 – Premiul naţional pentru roman istoric, atribuit romanului „O lacrimă pentru Măria Sa”; 2001 – Premiul naţional „Duiliu Zamfirescu” pentru roman în manuscris, atribuit volumului „Voievodul albastru”
Cărţi editate: „O lacrimă pentru Măria Sa”, Editura Albatros, Bucureşti; „Coroana celor 7 mari maeştri”, Editura Caiete Silvane, Zalău; „Voievodul albastru”, Editura Caiete Silvane, Zalău; „Îndreptar francmasonic”, Editura Tipomur, Târgu Mureş; „125 de ani de lumini şi umbre în francmasoneria românească”, Editura Delta III, Bucureşti; „Îndreptar francmasonic”, Editura Tipomur, Târgu Mureş, Reeditare; „Un templier la Sarmizegetusa”, Editura Delta III, Bucureşti; „Un strop din arhitectura templului”, Editura Color Print, Zalău; „O lacrimă pentru Măria Sa”, Editura Delta III, Bucureşti, reeditare; „Legenda marelui Zalmoxis”, Editura Color Print, Zalău; „Ultimul festin”, Editura Caiete Silvane, Zalău; „Coroana celor 7 mari maeştri”, Editura Ordo AB Chao, Zalău; „Îndreptar heraldic”, Editura Ordo AB Chao, Zalău; „Vecernie la amiază”, Editura Ordo AB Chao, Zalău; „Umbrele nevăzutului”, Editura Ordo AB Chao, Zalău; de la „Zalmoxis la Sarmizegetusa”, Editura Ordo AB Chao, Zalău; „Cupa destinului”, Editura Ordo AB Chao, Zalău; „O lacrimă pentru Măria Sa”, Editura Librex, Bucureşti, reeditare; „Vecernie la amiază”, Editura Librex, Bucureşti, reeditare; „Umbrele nevăzutului”, Editura Librex, Bucureşti, reeditare; „Naşterea Daciei”, Editura Caiete Silvane, Zalău; „Naşterea Daciei”, Editura Color Print, Zalău, reeditare; „Eşafodul cu fantome”, Editura Color Print, Zalău; „Testament din ţara lucrurilor ascunse”, Editura Caiete Silvane, Zalău, „Veniți de luați lumină”, Editura Caiete Silvane, Zalău, „Răpuși la porțile nemuririi”, „Vămile devenirii”
Mioara Lazăr
S-a născut în 19 aprilie 1952, în Treznea, judeţul Sălaj.
Studii: Şcoala Generală Treznea (1959-1967); Liceul Pedagogic „Gheorghe Şincai” Zalău (1968-1973).
Alte date bibliografice: După absolvirea Liceului Pedagogic a lucrat ca învăţătoare la Şcoala de Muzică din Zalău (1973-1976), Şcoala Primară din Bozna (1976-1977), Şcoala Generală din Agrij (1977-1978), iar din 1978 şi până la pensionare, respectiv în anul 2011, a activat ca învăţătoare în satul natal, Treznea.
În această calitate a înfiinţat ansambluri şi formaţii artistice cu elevii, dintre care s-a remarcat – prin valoare, repertoriu şi participare la manifestări judeţene şi naţionale – Ansamblul „Cimbrişorul”. În cadrul acestei formaţii a promovat şi valorificat scenic folclorul autentic din satul Treznea, obiceiul „Nunta” bucurându-se de aprecierea publicului şi specialiştilor. A activat în Corul de Femei al comunei Treznea-Agrij şi în grupul vocal, care, de asemenea, pune în valoare cultura populară locală. A fost interesată şi pasionată de culegerea folclorului din Treznea şi a colindelor laice şi religioase, pe care le-a strâns, deocamdată, într-o carte în manuscris.
A publicat poezie în revistele: „Agora”, „Caiete Silvane” şi „Graiul Anonimului”.
Volume publicate: Toamnă târzie (poeme, Editura Şcoala Noastră, Zalău, 2011); Mătăsuri în dud (poeme, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2014); Felinarele inimii (poeme, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2018).
Marcel Lucaciu
Marcel Lucaciu s-a născut în ziua de 14 iulie 1966, în oraşul Jibou, judeţul Sălaj. Este absolvent al Liceului de Filologie-Istorie „Simion Bărnuţiu” din Şimleu Silvaniei (1984) şi al Facultăţii de Filologie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, secţia română-latină (1989). Fiind repartizat ca profesor de limba română, în judeţul Harghita (comuna Lunca de Sus), revine pe meleagurile sălăjene, în urma evenimentelor din decembrie ’89. Începând cu anul 1990, lucrează ca profesor la Liceul Pedagogic „Gheorghe Şincai” Zalău, iar din februarie 2006 ca inspector şcolar – limba şi literatura română, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Sălaj.
A debutat cu versuri, în revista Tribuna (1984), apoi a colaborat cu grupaje de poezie şi cronici literare, la diferite reviste din ţară şi din străinătate: Steaua, Tomis, Convorbiri literare, Astra, Familia, Ramuri, Luceafărul, Flacăra, Contemporanul, Viaţa Românească, Agora lui Dorin Tudoran (Philadelphia) etc. De asemenea, a mai colaborat cu articole, tablete şi recenzii literare, la cotidianele Graiul Sălajului şi Sălajul Orizont (1990-1994). Ulterior, a fost redactor la revistele culturale sălăjene Gazeta de Duminică (1994-1996), Limes (1998-2000) şi Silvania. Cultură. Culte. Patrimoniu (2002-2005). Din anul 2005 (până în prezent) este redactor asociat la revista Caiete Silvane.
De-a lungul anilor, a obţinut câteva premii literare: Premiul III la Concursul literar pentru studenţi, organizat de revista Astra (Braşov, 1989); Premiul revistei De la Nistru pân` la Tisa şi al Editurii Duminica, la Festivalul Naţional „Lucian Blaga” (Sebeş, 1992).
A publicat, până acum, următoarele volume: Scrisori către Isolda (Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995); Poemul care a împuşcat metafora (Editura Limes, Cluj-Napoca, 2000); Omul fără buzunare (Editura Limes, Cluj-Napoca, 2001); Re-lecturi stănesciene (Editura Limes, Cluj-Napoca, 2004); Parfumul ficţiunii (Editura Caiete Silvane, Zalău, 2012); Scriitori din Ţara Silvaniei (Editura Caiete Silvane, Zalău, 2013); Flori de cuc ((Editura Caiete Silvane, Zalău, 2015); Floreta de exerciţiu. Antologie (Editura Caiete Silvane, Zalău şi Editura Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2017); Cronici duminicale (Editura Caiete Silvane, Zalău şi Editura Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2019).
Poemele sale au apărut şi în volume colective: Verticala curgere spre soare (Slatina, 1993); Fehér fekete: Kortárs syilágysági román költők antológiaja / Alb negru: Poeţi contemporani sălăjeni, antologie (volum bilingv, Zalău, 1998); Poeme – Versek – Gedichte (Editura Caiete Silvane, Zalău, 2004); Zece poeţi – Tíz költő. Poeme, Versek (Editura Caiete Silvane, Zalău, 2006); Iuliu Suciu – Poeţi sălăjeni ai Cenaclului Silvania (Editura Silvania, Zalău, 2008); 18 poeţi (Editura Caiete Silvane, Zalău, 2020); Primăvara Poeziei – A Költészet Tavasza (Editura Caiete Silvane şi Revista Hepehupa, Zalău, 2006-2020).
În calitate de preşedinte al Cenaclului literar „Silvania” din Zalău (1991-1995), a realizat antologia Silvania `90 (Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1995). A prefaţat (şi îngrijit) volumele postume ale poetului Valentin Meseşan, Arhiva cu tăceri (Editura Silvania, Zalău, 2002), Poeme (Editura Caiete Silvane, Zalău, 2016); volumele poetei Dina Horvath, Insomnia flăcării (Editura Caiete Silvane, Zalău, 1999), Poeme în crinolină (Editura Caiete Silvane, Zalău, 2010); romanul lui Artemiu Vanca, Poate îngerii (Editura Caiete Silvane, Zalău, 2015); plachetele semnate de Mioara Lazăr, Felinarele inimii (Editura Caiete Silvane, Zalău, 2018) şi Iris Király, Între linişte şi tăcere (Editura Caiete Silvane, Zalău, 2021).
Actualmente, Marcel Lucaciu este din nou preşedintele Cenaclului „Silvania” şi colaborează, în special, la revistele Viaţa Românească (Bucureşti) şi Curtea de la Argeş (Curtea de Argeş).
Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Fililala Cluj; membru al Asociaţiei Scriitorilor din Judeţul Sălaj şi membru al Cercului literar de la Cluj.
Ancuţa Mărieş
S-a născut în 16 octombrie 1972, în Zalău. În anul 1991 începe Facultatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, iar în anul 2000 intră în Ministerul de Interne ca medic la Pompieri în Zalău. Din anul 2011 este şef de Centru Medical Judeţean în Sălaj, cu gradul de comisar şef de poliţie.
Începe devreme activitatea literară, făcând parte în timpul facultăţii din cenaclul SF „Victor Papillian” de pe lângă Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca. În 1995 devine membru fondator al cenaclului fantasy „Pentagrama”. În 1997 publică primul volum fantasy, cu titlul Lorzii de la capătul deşertului, volum premiat cu premiul Uniunii Scriitorilor – filiala Cluj-Napoca, pentru debut. Textele ei scurte SF iau diferite premii la concursurile organizate în ţară şi sunt publicate în reviste studenţeşti din vremea respectivă.
Volume publicate: Lorzii de la capătul deşertului – roman fantasy (1997); Surori pe veci amazoane – roman SF (2005); Mama zânelor şi centurionul – fantezie istorică (2007); Ritual în versuri comentate – volum de versuri (2018); Leopard în pustie – texte fantastice (2019).
În 2018, Editura MAI premiază şi publică nuvela „Arcaşul roman” în volumul anual de Proză poliţistă.
În 2019, Editura MAI premiază şi publică nuvela „Vând pământ în rai”. În data de 6 noiembrie 2019 are loc lansarea volumului Leopard în pustie (Editura Caiete Silvane, Zalău, 2019), la Centrul Cultural al Ministerului Afacerilor Interne, cu ocazia deschiderii Salonului de Carte Civică şi Juridică.
Alte activităţi culturale: Ancuţa Mărieş promovează istoria României, fondând în anul 2005 trupa Zânele. Din 2006 colaborează cu Roxana Câmpean – coregraf, Zânele transformându-se într-un brand educaţional pentru adolescente. Trupa are numeroase participări la festivaluri în ţară şi în străinătate, sub numele Nimfele Dace.
În 2012 începe proiectul Vox Dacorum, de reconstrucţie a muzicii antice, cu un subproiect de cercetare şi prezentare a muzicii arhaice româneşti, ca izvor istoric indirect. Cântă muzică arhaică, vocal şi la tulnic.
Elaborează scenarii şi texte pentru spectacolele prin care promovează istoria României.
Alice Valeria Micu
Născută la 14 februarie 1971 la Şimleu Silvaniei, judeţul Sălaj.
Absolventă a Liceului de Filologie-Istorie „Simion Bărnuţiu” Şimleu Silvaniei, profil Filologie-Istorie.
Absolventă a Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” Arad, promoţia 2004, Facultatea de Marketing, Management, Informatică, secţia Marketing.
Master în Management Media al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Facultatea de Ştiinţe Politice, Administraţie şi Comunicare, 2020.
Poet, traducător şi jurnalist, secretar general de redacţie Apostrof, reporter la Transilvania Business, colaborator permanent la Caiete Silvane, membru fondator al Asociaţiei Scriitorilor din Judeţul Sălaj, membru al Cenaclului literar Silvania şi al Cenaclului Literar UBB, Cluj. Născută la Şimleu Silvaniei, judeţul Sălaj, locuieşte actualmente la Zalău.
A fost redactor la Cluj Manifest, redactor-şef la Ziar Medical.
Membru al Uniunii Scriitorilor din România.
Membru al PEN Club România.
Volume publicate: Maşina de plâns, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2021; Plici, picătura de primăvară, Editura Eikon, Bucureşti, 2021; Plici şi iarna minunată, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2021; Pereţi, Editura Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca şi Editura Caiete Silvane, Zalău 2019; Lumina din sângele meu, Editura Eikon Cluj- Napoca, 2014; Domino, Editura Eikon, Cluj-Napoca şi Editura Caiete Silvane, Zalău, 2012; Mecanica sufletelor, Editura Brumar, Timişoara, 2011, Delictul de iubire, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2022.
Traduceri: Ochiul şi alte puncte de vedere (El ojo y otros puntos de vista), Víctor Lobos, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2021; Caverne de tăcere (Cavernas del silencio), Armando Valladares, Editura Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2018; Cuaderno de ceniza (Tablou de cenuşă), André Cruchaga, traducere alături de Andrei Langa, Elena Liliana Popescu şi Elisabeta Botan, El Salvador, 2013.
Prezentă în numeroase antologii şi volume colective.
Gheorghe Moga
S-a născut la 23 septembrie 1946, în Răhău – Sebeş, judeţul Alba. Studii liceale la Sebeş. Absolvent al Facultăţii de Filologie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (1964-1969). A obţinut doctoratul în 2001, la Universitatea de Vest din Timişoara, cu teza Lexicul sadovenian (sub îndrumarea Profesorului G.I. Tohăneanu). A fost profesor de limba română la Loman, jud. Alba (1969-1972), apoi la Şcoala Lucian Blaga din Jibou. A debutat în anul 1981 în revista Limba şi literatura română. Colaborări la Şcoala Noastră, Limes, Caiete Silvane, Tribuna Învăţământului şi, sporadic, la Excelsior, România literară, Cultura şi Familia. În 2016, Editura Caiete Silvane îi publică volumul File de dicţionar (expresii şi reflecţii).
Referinţe
„Descinzând din Filologia clujeană în anii de aur ai UBB, pe când sub cupola ei prindea aripi şi Echinox-ul, direct într-o provincie fără orizont, unde uşor şi repede te puteai prăfui, Gheorghe Moga a găsit apăsătoarei cariere didactice, ce-i devenise modus vivendi, pandantul adâncirii în studiul limbii române. Articolele sale, scrise numai după un lung timp de sedimentare şi reflecţie, arată şi o largă predispoziţie spre cercetarea literaturii clasice. Stilul scriitorilor face obiectul preocupărilor sale, cel mai adesea.” (Viorel Mureşan)
Viorel Mureşan
Poet, eseist şi critic literar.
Născut la 1 aprilie 1953 în localitatea Vicea, comuna Ulmeni, judeţul Maramureş.
A urmat clasele primare în satul natal (1960-1964), gimnaziul în Someş-Uileac (1964-1968), Liceul Teoretic Cehu Silvaniei (1968-1972), Facultatea de Filologie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, secţia Limba şi literatura română – Limba şi literatura rusă (1974-1979).
Profesor de limba şi literatura română, întâi la Şcoala Gimnazială Lemniu, comuna Letca, jud. Sălaj (1979-1982), apoi profesor suplinitor la Liceul Industrial din Jibou (1982-1986), între 1987-2008, profesor la Şcoala „Lucian Blaga” Jibou, iar din 2008 revine la Liceul (acum teoretic) „Ion Agârbiceanu” din Jibou.
Debut absolut în revista „Amfiteatru”, nr. 1, ianuarie 1972, cu poezie, în paginile pentru elevi.
Cenacluri frecventate: Echinox, Cluj-Napoca, în perioada studenţiei, Saeculum, Dej-Beclean, Silvania Zalău (până în 1990).
Reviste la care a colaborat (selectiv): Echinox, Amfiteatru, Tribuna, Vatra, Familia, Steaua Transilvania, Luceafărul, Contrapunct, Apostrof, Poesis, Calende, Euphorion, Discobolul, Excelsior, Cuvântul, Unu, Nord Literar, Fabrica de cărţi, Verso, Mişcarea literară, Arca, Argeş, Aurora, Cadran, Calende, Convorbiri literare, Cronica, Dacia literară, România literară, Viaţa Românească, Poesis Internaţional etc., precum şi la revistele locale Silvania, Limes, Origini – Caiete Silvane, Caiete Silvane. Acestora li se adaugă reviste în limbile engleză, germană, franceză, maghiară, apărute în străinătate sau în ţară, care au publicat versuri din operele autorului.
Este redactor-şef adjunct al revistei Caiete Silvane.
Volume publicate:
- Poezie: Scrisori din muzeul pendulelor, Albatros, Bucureşti, 1982, Biblioteca de os, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1991; Pietrele nimicului, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995; Ramele Nordului, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1998; Poeme/ Poèmes, Ed. Cogito, Oradea, 1999; Lumina absentă, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2000; Ceremonia ruinelor, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2003; Sâmbăta lucrurilor – antologie de autor cu prefaţă de Gheorghe Perian, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2006; Buchetul de platină, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2010; Locul unde se va deschide cartea, Ed. Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011; Soare tăiat cu o foarfecă, Ed. Tipo Moldova, Iaşi, 2011; Salonul de toamnă, Ed. Tracus Arte, Bucureşti, 2013, Rafturi cu linişte/ Shelves with silence, Ed. Caiete Silvane / Eikon, Zalău, Cluj-Napoca, 2014; Poştaşul rural (antologie), Ed. Şcoala Ardeleană / Caiete Silvane, Cluj-Napoca, Zalău, 2015.
- Critică literară, eseu: Leonid Dimov (monografie) în colaborare cu Traian Ştef, Ed. Aula, Braşov, 2000, Colecţia de călimări (1), Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2011, Colecţia de călimări (2), Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2013, Colecţia de călimări (3), Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2015, Loc liber, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2018; De gardă la Echinox, Caiete Silvane, Zalău, 2019; Camera cu insomnii, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2021.
- Prezent în mai multe antologii naţionale şi locale, printre care: Antologia poeziei române de la origini până azi, Ed. Paralela 45, Piteşti, 1998; Antologia poeziei generaţiei ´80, ediţia I, Ed. Vlasie, Piteşti, 1993, ediţia a II-a, Ed. Aula, Braşov, 2002; Romanian Poets of the ’80, ’90; Ed. Paralela 45, Piteşti, 1999; Poezia Pădurii, Ed. Orion, Bucureşti, 1999; Poeţii revistei Echinox, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2004; Dicţionarul general al literaturii române (L/O), Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005; Poeţi sălăjeni, Ed. Silvania, Zalău, 2007; antologii de poezie haiku. Prezent în antologiile de poezie româno-maghiară editate la Zalău. Antologia de poezie universală contemporană Murmurul vocilor / Murmure des voix / Murmur of voices, Ed. Cogito, Oradea, 2007, Maratonul European de Poezie, Sibiu, 2007. Poezii traduse în mai multe limbi (engleză, franceză, germană, maghiară). În anul 2012, prezent cu un grupaj de poeme în revista germană Halbjahresschrift für südost-europäische Geschichte, Literatur und Politik, Herbst 2012, 24. Jahrgang Heft Nr. 1 u.2, pp. 133-135, traducere de Rolf-Frieder Marmont.
Membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1993.
Ioan Maria Oros. N. 7 septembrie 1947, Şeredeiu, Sălaj.
Absolvent al Facultății de Istorie-Filosofie, secţia Filosofie, Univ. „Babes-Bolyai” Cluj-Napoca; doctorat în istorie la Universitatea „1 Decembrie 1918″ Alba Iulia, distincţia Cum laudae, cu teza „Dimensiuni ale culturii moderne în Tara Silvaniei (sec. XVII-XIX). Cărţi şi proprietari“; expert în carte veche românească şi străină, bibliofilie, manuscrise.
1976-1990, bibliotecar (atestat profesional) la Casa Corpului Didactic Zalău; din 1991 la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, la Oficiul Judeţean pentru Patrimoniul Cultural Naţional Sălaj – specialist carte veche; după 2002 – până la pensionare (2011), la Secţia de Istorie „Vasile Lucăcel” – muzeograf / cercetător şt. III (2004) – istoria culturii. În perioada 1997 – 2016, consilier editorial şi fondator/asociat al Editurii LEKTON srl Zalău; din 1996, membru fondator al Asociaţiei Române pentru Ex libris (AREL) şi colaborator pe linie de specialitate cu membri ai Societăţii Olandeze de Bibliofilie; 2000-2010, Secretar de redacţie în cadrul colectivului redacţional al anuarului muzeului, Acta Musei Porolissensis (pentru nr. XXIII-XXXII) şi responsabil din partea colectivului de redacţie al secţiunii Carte veche. Istoria culturii. Personalităţi; 2012 – membru al Amicalei Bibliotecarilor & Bibliofililor „Amor Librorum Unit Nos” din România.
Debut literar: „Tânguiri în dicteu”, în volumul colectiv „Silvania 90”; „Meditaţiile de la Miercurea de sub Meseş”, în „Poesis”, Satu Mare, nr. 10/1997, p. 11. A mai publicat: „Şapte omagii sentimentale în formă fixă”, în: „Dialog şi libertate. Eseuri în onoarea lui Mihai Şora”, Ed. Nemira, Bucureşti,1997, p. 202; „Dor de Kierkegaard” în „Poesis”, nr. 10-11-12, Satu Mare, 2000, p. 24. Figurează în antologia Poeţi sălăjeni ai cenaclului „Silvania”, de Iuliu Suciu, Zalău, Ed. Silvania, 2008, p. 297-305.
Cenacluri frecventate: Membru al Cenaclului literar „Silvania” Zalău, din 1968.
Volume de autor: Dimensiuni ale culturii moderne în Țara Silvaniei (secolele XVII-XIX). Cărţi şi proprietari, Cluj-Napoca, Ed. Mega & Ed. Porolissum, 2010; Istoriografia cărţii româneşti vechi din Transilvania. De la începuturi până la 1948, Cluj-Napoca, Ed. Argonaut, 2011; Medalioane istoriografice şi destine literare, Ed. „Caiete Silvane”, Zalău, 2017; coautor la: Bibliografia de Referinţă a Cărţii Vechi, CIMEC, Bucureşti, 1999; Memorii, jurnale si însemnări transilvane 1938-1989, Zalău, Ed. Limes, 2001 [împreună cu dr. etnograf Corina Bejinariu şi dr. ist. Cornel Grad].
Ileana Petrean-Păuşan
S-a născut la 4 iulie 1952 în satul Treznea – localitate martir a neamului românesc, judeţul Sălaj. Şcoala gimnazială a absolvit-o în satul natal, în care s-a întors şi ca învăţătoare, după absolvirea Liceului Pedagogic „Gheorghe Lazăr” din Cluj-Napoca. În perioada 1967-1972, cât a studiat la Cluj ca să devină dascăl, a participat la şedinţele cenaclurilor literare „Lucian Blaga”şi „Armonia”. A reprezentat liceul la concursuri de creaţie literară, afirmându-se la concursul „Tinere condeie”, premiile câştigate constând în participarea la tabere de creaţie literară pentru liceeni. Prima poezie i-a fost publicată în revista „Luminiţa” în anul 1967.
Slujeşte şcoala din satul natal vreme de 9 ani, 1972-1981, timp în care devine o constantă colaboratoare a ziarului judeţean „Năzuinţa” şi participă la activitatea Cenaclului Judeţean „Silvania” – formula veche, la Casa Municipală de Cultură, şi formula consacrată de peste cinci decenii, la Casa de Cultură a Sindicatelor. De altfel, frecventează cenaclul judeţean şi în calitate de ziaristă, până după anul 2010, când trece într-o altă etapă a vieţii, cea de pensionară, în care, precum în romanele ciclice ale lui Rebreanu, se întoarce de unde a pornit, în Treznea natală.
În cei nouă ani cât a fost învăţătoare la Treznea şi-a constituit, prin „luna cărţii la sate” – acţiune de amploare în luna februarie – o frumoasă şi selectă bibliotecă personală, ratele făcute pentru cărţi întingându-se pe tot parcursul anului. Pe lângă viaţa plină de iubire în familie, satisfacţiile profesionale şi sentimentul de dascăl iubit, lectura a constituit în aceşti ani marea bucurie şi de folos zăbavă a tinerei învăţătoare. Vroia mai mult. Vroia să scrie. Drept care, a dat admitere la Facultatea de Ziaristică din Bucureşti – singura existentă în ţară la acea vreme – unde a fost admisă în anul 1981. S-a bucurat şi a „profitat”, la modul pozitiv, benefic, de tot ce i-au oferit cei patru ani de viaţă şi educaţie în Bucureşti: biblioteca bogată a facultăţii, profesori deosebiţi, instituţii culturale – Cinemateca, Opera Română, Ateneul Român etc.
După absolvirea facultăţii, în 1985, a fost repartizată la ziarul judeţean sălăjean „Năzuinţa”, unde a susţinut pagina de „învăţământ-cultură” până la Revoluţia din decembrie 1989. A fost apoi redactor la ziarele „Graiul Sălajului” şi „Sălajul-Orizont” pănă în anul 2001, când s-a transferat, prin concurs, la Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Sălaj. În calitate de consilier cultural, s-a ocupat, printre altele, de cultura scrisă. A realizat 12 numere din seria nouă a revistei „Silvania. Cultură. Culte. Patrimoniu” şi a consiliat, la Editura Silvania a DJCCPCN Sălaj, înfiinţată la iniţiativa ei, apariţia a peste 100 de cărţi. Timp de 10 ani (2005-2015) a fost membră în colectivul de redacţie al revistei judeţene de cultură „Caiete Silvane”, ediţie nouă, susţinând inclusiv o rubrică de autor – „Cercuri pe apă”.
Este membră a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România; membră a Asociaţiei Scriitorilor Sălăjeni.
Distincţii: Cetăţean de Onoare al satului Treznea-localitate martir a neamului românesc; Brevetul Uniunii Ziariștilor din România prin care i se conferă Ordinul Ziariştilor clasa I pentru merite deosebite în întreaga activitate (1997); Trofeul de Excelenţă în cultură, acordat de Ministerul Culturii şi Direcţia pentru Cultură (…) Sălaj (2015); Diploma de Onoare „Oameni de seamă ai Sălajului”, acordată de Biblioteca Judeţeană Sălaj (2002).
A colaborat la revistele „Tribuna”, „Luceafărul”, „România literară”, „Adevărul literar şi artistic” ş.a.
Volume publicate: Maci pe rotativă – poezii, Editura Silvnia, Zalău, 2005; Bisericile de lemn din Sălaj (în colaborare cu Gh. Chende şi Ioan Ghiurco), Editura Silvania, Zalău, 2008; ; Gânduri pe rotativă, Editura Silvania, Zalău, 2011; Treznea, localitate martir a neamului românesc, monografie, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2014; Doctorul Ioan Puşcaş, pentru viaţă fără bisturiu, monografie, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2022. Volume colective: Excelsior ’71; Tinere condeie, Constelaţii, Pătrar de aur, Pământ străbun românesc (Zalău, 1979); Silvania, antologie (Zalău, 1979), Iuliu Suciu, Poeţi sălăjeni ai Cenaclului Silvania (Ed. Silvania, Zalău, 2008); Ştefan Goanţă văzut de…, Editura Brumar, 2011; Asociaţia Scriitorilor din Judeţul Sălaj, 18 poeţi, antologie, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2020.
Scriitorul Ion Piţoiu-Drago-mir, poet, nuvelist, romancier, s-a remarcat şi în alte domenii ale culturii: eseist pe teme psiho-pedagogice, religioase, culegător de folclor literar şi coeditor al unor culegeri de poezii populare, îndrumător cultural şi artistic, profesor.
Coordonate ale activităţii de scriitor:
– este membru al importantului Cenaclu „Silvania”, care, continuând o altă structură de creaţie, acoperă în Sălaj şapte decenii de activitate;
– primele sale creaţii au apărut în „Tribuna”, „Flacăra”, „Orizont”, „Năzuinţa” etc.;
– a fost onorat cu premii şi menţiuni la concursuri şi festivaluri literare: Botoşani, Bucureşti, Oradea, Râmnicu Vâlcea, Satu Mare, Târgu Mureş, Târgu Jiu, Zalău etc.;
– i-au apărut creaţii literare în culegeri zonale şi naţionale, unele fiind traduse în limba maghiară – „Hepe-hupa” (Zalău), „Versmondó” (Budapesta) – în maghiară şi germană („Poeme-Versek-Gedichte”, volum lansat şi la Viena) – dar şi în limbile engleză, franceză, japoneză;
– a avut întâlniri remarcabile, la acţiuni de profil, cu scriitori din multe judeţe ale ţării: Alba, Arad, Argeş, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Maramureş, Satu Mare, dar şi din Bucureşti etc.;
– contribuţii notabile la evenimente culturale în Austria, Franţa, Italia, Ungaria;
– la Ambasada Japoniei din Bucureşti au ajuns cărţi ale scriitorului Ion Piţoiu-Dragomir, remarcate şi pentru cultivarea unor structuri nipone în creaţiile sale: haiku, renga, dodoitsu, katauta, senryu, sedoka;
– în câteva din cărţile sale apare specia sincretică haiga (text şi creaţie plastică edificatoare), picturile însoţitoare fiind realizate de Ion I. Piţoiu.
Dintre cărţile publicate:
– cărţi cu proză scurtă: „Fântâna cu flăcări”, „Inter-viu inter-zis” / „The forbidden interview”, „Răni pe lumini” / „Sebek a fényeken”, „Tableta lui Făt-Frumos, carte-puzzle cu premiere” (trecută în „Registrul Naţional de Opere”);
– volumul-eseu „Lumini în «Apocalipsa» Sf. Ioan” (şi în limba engleză), pentru care a primit de la Vatican „mulţumiri şi salutări binecuvântate”;
– romane: Hai-Ta, Cupa lui Socrate, Amanţii, Doar 7611!, Fracul de lut, Coroana de spini, Pescar de oameni, Un roman excepţional, Cerul unui ocnaş.
Este membru al Uniunii Scriitorilor din România.
S-a născut în localitatea Răstolţu Deşert, comuna Agrij, judeţul Sălaj. Este autoarea volumelor de versuri: În căutarea Graalului (Ed. Silvania, Zalău, 2002); Talanţi risipiţi (Ed. Silvania, Zalău, 2006); Chivot jefuit (Ed. Silvania, Zalău, 2008); Suburbiile şarpelui (Ed. Palimpsest, Bucureşti, 2011); Primejdia tăcerii (Ed. Palimpsest, Bucureşti, 2013); Pelerin la poarta cerului (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2014); Limita umbrei (Ed. Palimpsest, Bucureşti, 2016); Serbările luminii (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2018); Colecţionarul de oglinzi (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2020); alte volume publicate: Poveşti din lumea lui Tudor (Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2009); Satul Răstolţu-Deşert – metafora unei iubiri. Monografie (Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2009); Tudor şi Tania în lumea poveştilor (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2016); Sechestraţi de Corona, proză scurtă (Ed. Limes, 2020); Singurătatea celor învinşi, roman (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2021), Libertatea din colivie (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2021), Cui îi pasă (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2022).
În prezent este membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Asociaţiei Scriitorilor din Judeţul Sălaj, membru al Uniunii Scriitorilor de Limba Română – Chişinău, membru al Asociaţiei „Cartea – izvor de cultură” şi colaborator al revistei asociaţiei; colaborator al revistei „Almăjul” (Bozovici, Caraş-Severin); colaborator al revistei „Logos şi Agape” (Chişinău); cetăţean de onoare al comunei Agrij.
Este inclusă în dicţionarul Oameni de seamă ai Sălajului (Zalău, 2004) şi în antologia Poeţi sălăjeni (Ed. Silvania, Zalău, 2007).
Teodor Sărăcuţ-Comănescu
Născut la 26 februarie 1954, în localitatea Bulz, judeţul Bihor.
Viaţa şi activitatea: A urmat şcoala primară şi gimnaziul în satul natal. Este absolvent al Liceului Pedagogic Iosif Vulcan din Oradea (1969-1974) şi al Facultăţii de Filologie din Oradea (1976-1980).
A lucrat ca profesor titular de Limba şi literatura română în judeţele Galaţi, Bihor şi Sălaj, dar a funcţionat şi ca inspector şcolar de specialitate pentru învăţământul primar la Inspectoratul Şcolar Judeţean Sălaj (1991-1998, 2003-2018), concomitent şi cu activităţi de predare (ca profesor titular) la Liceul Pedagogic Gheorghe Şincai Zalău.
În perioada 1998-2018 a desfăşurat o activitate complexă atât ca profesor, cât şi ca publicist.
În anul 2005 a finalizat un masterat în Management educaţional la Universitatea din Oradea, iar din 2009 este doctor în filologie, domeniul Poetică şi stilistică, al universităţii Babeş-Bolyai Cluj-Napoca.
În anul 1994, împreună cu un colectiv restrâns de dascăli, a editat prima revistă a copiilor (de după 1989): Clopoţei, unde a publicat şi poezii pentru copii în primele şapte numere.
Este membru al Asociaţiei Scriitorilor Olteni (2005) şi al Asociaţiei Scriitorilor din Judeţul Sălaj (2014). În anul 2010 devine preşedinte fondator al Asociaţiei Învăţătorilor Sălăjeni (AÎS) şi redactor-şef al revistei Gazeta învăţătorilor (serie nouă), organ de presă al Asociaţiei, susţinând permanent rubrica Editorial.
Colaborări: Tribuna şcolii şi Revista de pedagogie (între 1985-1989), Graiul Sălajului, Sălajul Orizont, Silvania, Caiete Silvane, Excelsior, Limbă şi literatură română, Şcoala noastră, Învăţământul primar, Tribuna învăţământului, International Writers’Journal, Literatura de azi, eCreator, Rotonda valahă, colecţiile Ştiinţele educaţiei, Didactica etc. În mai bine de un sfert de secol a publicat peste 100 de studii, articole, cronici, recenzii etc.
Opera: Restituiri (povestiri), Editura Dacia, Cluj-Na-poca, 2000, 88 p.; Augustin Buzura – Bio(biblio)grafii contemporane – perioada 1960-1980, Editura Silvania, Zalău, 2001, 98 p.; ABC-uri pentru cei mici, Ed. Silvania, Zalău, 2007, 56 p.; Poezia copiilor şi pentru copii – studiu stilistico-poetic, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2010, 244 p.; La porţile risipei. Aserţiuni incomode, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2012, 104 p.; Restituiri, povestiri, ediţia a 2-a îmbunătăţită şi adăugită, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2019, 97 p.; Augustin Buzura. Bio(biblio)-grafii contemporane (Perioada 1960-1980), ediţia a 2-a îmbunătăţită şi adăugită, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2020, 105 p.; Destin… cu şfichiuri (solilocvii fanteziste), Editura Colorama, Cluj-Napoca, 2021, 109 p.
Volume colective sau antologii: Suciu, Iuliu, Poeţi sălăjeni, Ed. Silvania, Zalău, 2007, pp. 351-356; Florica Pop (coord.), Lucia Bălaş, Bodis Ottilia, 2006, Oameni de seamă ai Sălajului, Dicţionar bibliografic, vol. II (L-Z), Zalău, pp. 190-191; Poenaru Moldovan, Emilia (Cercul literar de la Cluj – coord. ediţie), 2019, Fântâni (Antologie de proză), vol. 3, Ed. Colorama, Cluj-Napoca, pp. 254-280; AA.VV., Istoria literaturii române contemporane 2019. O viziune în actualitatea literară românească, Ed. Verbiana, Craiova, pp. 165-173; AA.VV., Enciclopedia scriitorilor ro-mâni 2019, Ed. Verbiana, Craiova, pp. 218-226; Asociaţia Scriitorilor din Judeţul Sălaj, 18 poeţi – antologie, Editura Caiete Silvane, Colecţia Scriitori sălăjeni, Zalău, 2020, pp. 100-105; Poezie cu IZOLETA (Antologie realizată de Ioan-Romeo Roşiianu şi Adrian Suciu). Colecţia „Antologica”, Editura eCreator, Baia Mare, 2020, pp. 342-348; Cercul poeţilor (Antologie de poezie, vol 4), Cercul Literar de la Cluj, Editura Colorama, Cluj-Napoca, 2020, pp. 333-345; Asociaţia Scriitorilor din Judeţul Sălaj, 11 prozatori – antologie, Editura Caiete Silvane, Colecţia Scriitori sălăjeni, Zalău, 2020, pp. 107-121; Poteci. Antologie de proză, vol. 4, Cercul Literar de la Cluj, Editura Colorama, Cluj-Napoca, 2021, pp. 229-261; * * * Antologie de poezie, Editura „Mantaua lui Gogol”, 2021, pp. 136-137.
Daniel Săuca
Născut la 31 august 1973, Supur, jud. Satu Mare. Poet, editor, publicist, manager cultural. Redactor-şef al revistei „Caiete Silvane” (din februarie 2005) şi director al Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj (din octombrie 2010).
Volume de poezie: Gândacul cu cinci pene roz (1999); Cartierul vestic al iadului (2009); Clopotele raiului (2012); La centru, prin nord-vest (2015). Publicistică: Tranşee & şantiere (2012); România mea nu mai există (2011); Secera şi pixul. Propagandă în presa scrisă din judeţul Sălaj înainte şi după decembrie 1989 (2010); Voi chiar vorbiţi şi în numele meu? (2010); Rotisorul politic (2010); Homo Silagenssis (2006, 2007, 2008); Un bou în anul maimuţei (2016), Aş vrea să vă rog (2020), Leprozar. Gânduri de zi şi de moarte (2020), Încet, foarte încet (2022) Editor al Anuarului Presei Sălăjene (2009-2020) şi a numeroase cărţi apărute la Editura „Caiete Silvane”. A colaborat la periodicele: „România literară”, „Steaua”, „Poesis”, „Familia”, „Caiete Silvane” „Mişcarea literară”, „Citadela”, „Discobolul”, „Apostrof”. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj şi al Cenaclului literar „Silvania”. Preşedinte al Asociaţiei Jurnaliştilor din Sălaj şi al Asociaţiei Scriitorilor din Judeţul Sălaj. Despre creaţia lui au scris şi Ioan Holban şi Irina Petraş („România literară”), Al. Cistelecan („Argeş”), Adela Naghiu („Nord literar”), Viorel Mureşan („Mişcarea literară”, „Caiete Silvane”), Carmen Ardelean („Caiete Silvane”, „Tribuna”), Marcel Lucaciu, Imelda Chinţa, Viorel Tăutan („Caiete Silvane”), Marian Drăghici („Viaţa românească”), Constantin Butunoi („Arca”), Menuţ Maximinian („Tribuna”), Graţiela Popescu („Ziarul de duminică”).
Doina Ira-Tăutan
S-a născut în 16 mai 1957, în Făcăeni-Ialomiţa. Absolventă a Liceului Agricol „Dimitrie Cantemir” din Huşi, judeţul Vaslui, este licenţiată a Facultăţii de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori a Academiei de Studii Economice Bucureşti şi a Facultăţii de Psihologie a Universităţii „Titu Maiorescu” din Bucureşti. Este master în Relaţii Financiar-Bancare Internaţionale.
Pasionată de muzică, literatură, artă autentică în general, compune muzică şi scrie din dorinţa de exprimare a vibraţiilor proprii în contact cu aspectele vieţii cotidiene şi, în consecinţă, de expunere a percepţiei personale asupra stărilor şi atitudinilor unora dintre cei în mijlocul cărora trăieşte şi relaţionează.
Publică tablete tematice, eseuri şi pagini de jurnal în revista „Agora” din Urziceni-Ialomiţa, din redacţia căreia a făcut parte până la stabilirea în Ardeal. Debutează în revista „Caiete Silvane” cu poeme de dragoste scrise în colaborare cu soţul său, scriitorul Viorel Tăutan. Revista „Cafeneaua Literară” din Piteşti îi publică, în nr. 2/februarie 2011, două pagini cu poeme realizate în aceeaşi manieră. Urmarea acestei colaborări este placheta de poeme Speranţă renăscută, Editura Eikon, 2011.
În anul 2012 obţine premiul III, secţiunea Eseu, în cadrul Concursului Internaţional „Dor de Eminescu”, ediţia I, organizat de Liga Scriitorilor Români, filiala Alba, sub egida Uniunii Scriitorilor.
Devenind colaboratoare fidelă a revistei „Caiete Silvane”, trimite şi i se publică fragmente din romanul Dor de vis, apărut în 2013, precum şi din romanul Spitalul de nebuni, apărut la începutul lunii august 2016, la Editura „Caiete Silvane”, scrieri agreate de cititori ai revistei datorită „stilului limpede, cursiv, supus unei logici evenimenţiale fireşti, cu accente confesive. Este de remarcat, în plus, intenţia topirii diferenţelor dintre cele două specii ale epicului, jurnalul şi memoriile, ceea ce amplifică în mare măsură spectacularul analitic şi suspansul captivant” (Imelda Chinţa).
Calitatea de rezident permanent în SUA îi dă posibilitatea să participe la cea de-a II-a ediţie a Concursului de creaţie literară pentru scriitori din diaspora, organizat de Centrul de Promovare „Itaca” şi Revista „Itaca” – Dublin în parteneriat cu Grupul Media „Singur”. Juriul internaţional îi acordă distincţia Cartea anului 2016 – Proză pentru romanul Spitalul de nebuni.
Este inclusă cu poeme în Antologia Primăvara Poeziei – ediţiile a XI-a, a XII-a, a XV-a, a XVI-a şi a XX-a, în antologia de poezie, coordonată şi alcătuită de scriitorul Remus Octavian Câmpean (ROC), Polifonii pe luciu de oglindă, Ed. Şcoala Ardeleană, 2019, în antologia Asociaţiei Scriitorilor din Judeţul Sălaj, 18 poeţi, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2020, precum şi în antologia „Diaspora ʼ20” a revistei „Itaca”, realizată de Casa de Editură Itaca din Dublin (Irlanda).
Viorel Tăutan
S-a născut în 30 aprilie 1943, la Bocşa-Română, judeţul Caraş-Severin. Al doilea prenume: Gheorghe. Face parte din prima promoţie a Liceului Teoretic „Ion Agârbiceanu” din Jibou (1961). Între octombrie 1961 şi decembrie 1963 este militar în termen, iar de la 1 decembrie 1963 până în 1 august 1964, bibliotecar la Clubul Sindicatului CFR din Jibou. A urmat şi a absolvit cursurile de zi ale Facultăţii de Filologie, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj (1964-1969); aici a participat la activităţi ale cenaclului literar de la facultate şi ale grupului de la Tribuna. În aceeaşi perioadă a făcut parte din trupa de estradă a Universităţii, de teatru şi recitatori a Casei de Cultură a Studenţilor şi a Facultăţii.
După absolvire este profesor de limba franceză, limba şi literatura română şi limba latină la următoarele instituţii şcolare din judeţul Sălaj: Liceul Teoretic Jibou, Şcoala Profesională de Artizanat Jibou (1969-1973, 1990-2008); între 2007-2011 este profesor de limba şi literatura română şi limba latină pentru Liceele tehnologice din Hida, Cehu Silvaniei şi Crasna, precum şi Liceul Pedagogic Zalău.
Din septembrie 1973 până în septembrie 1990 este conducător de cerc (teatru şcolar, teatru de păpuşi, cenaclu literar, filatelie) la Casa Pionierilor (azi – Clubul Copiilor) Jibou.
Între 1977-1979 predă cursuri de arta actorului în cadrul Şcolii Populare de Artă Zalău.
Debut absolut: cu eseu epistolar în „Viaţa Studenţească” (1965).
Fiind membru al Cenaclului literar „Silvania” din Zalău, debutează cu poezie în revista „Tribuna”/ 16 decembrie 1982, la propunerea binecunoscutului poet şi latinist Vasile Sav.
De atunci, i se publică poezie, proză, teatru, cronică literară, eseu în reviste literare şi de cultură: „Tribuna”, „Steaua”, „Echinox” (Cluj-Napoca), „Transilvania” (Sibiu), „Silvania”, „Şcoala Noastră”, „Hepehupa”, „Limes”, „Origini”, „Caiete Silvane” (Zalău), „Poesis” (Satu Mare), „Familia”, „Unu”, „Aurora” (Oradea), „Vatra”, „Vatra Veche” (Tg. Mureş), „Discobolul” (Alba Iulia), „Viaţa Românească” (Bucureşti), „Arca” (Arad), „Zburătorul” (Piatra Neamţ), „Poezia” (Iaşi), „Singur” (Târgovişte), „Pagini literare” (Balcic/ Bulgaria), „Helis” (Slobozia), „Cafeneaua literară” (Piteşti). A făcut parte din redacţiile revistelor de cultură „Silvania”, „Limes” şi, în prezent, „Caiete Silvane” (redactor asociat). A iniţiat şi coordonat revista elevilor de la Liceul „Ion Agârbiceanu” din Jibou, „Cuvinte regăsite”. A publicat cărţi de poeme: Jurnal în răspântii, Ed. Dacia, 1997; Gesturi în oglindă, Ed. Paralela 45, 2002; Elegia Civis Transilvaniae, Ed. Limes, 2010; Speranţă renăscută (în colaborare cu Doina Ira, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2011); Poezii/Versek, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2012; Vânătorul de tristeţi, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2015; Elogiul formei (antologie de autor), Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2018, precum şi cartea de proză memorialistică Impresiile unui călător tomnatic, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2011. A redactat, de asemenea, Monografia Liceului Teoretic „Ion Agârbiceanu”, Ed. Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, 2007, cu ocazia Jubileului (50) de la înfiinţare.
Este cuprins în mai multe antologii (între care patru bilingve şi una trilingvă), mai recente fiind: Antologiile revistei „Singur”, Primăvara Poeziei – XI – XIX – 2020 (Editura Caiete Silvane), Poezia postmodernă. Anchetă (editată de Virgil Diaconu), Scriitori ai Transilvaniei (editată de USR, filiala Cluj), Transilvania din cuvinte (idem), Polifonii pe luciu de oglindă (Ed. Şcoala Ardeleană şi ROC).
Membru al Uniunii Scriitorilor din România, este primul preşedinte (fondator) al Asociaţiei Scriitorilor din Judeţul Sălaj.
Despre scrierile sale au lăsat mărturie (în ordine cronologică): Victor Nicolae, Viorel Mureşan, Marcel Lucaciu, Györfi-Deák György, Doru Pop, Dina Dehelean, Ioan Nichita Săbăduş, Dana Fizeşan, Marcel Lucaciu, Maria Irod, Józsa László, Adrian Costache, Ioan Ciocian, Fejér László, Ileana Petrean-Păuşan, Iuliu Suciu, Imelda Chinţa, Radu Ţuculescu, Mircea Stâncel, Liliana Rus, Daniel Săuca, Vianu Mureşan, Carmen Ardelean, Ştefan Doru Dăncuş.
Referinţe critice: Viorel Mureşan, „Viorel Tăutan, Jurnal în răspântii”, în „Gazeta de Duminică”, an 4, nr. 29 (154), 24 iulie 1997; idem, în UNU, nr. 7/ 1997, p. 13; Marcel Lucaciu, „Un trubadur modern” în „Viaţa Românească”, nr. 7-8/1998, p. 187; Imelda Chinţa, „Un altfel de spectacol al cuvântului”, în „Caiete Silvane”, nr. 64/ 2010, pp. 6-7; Radu Ţuculescu, „Un super-bond cochetând cu latina”, în „Tribuna”, nr. 188, 1-15 iulie 2010, p. 31.
Flavius Lucăcel
Născut la 26 august 1968, în Aluniş, Sălaj. A activat la Cenaclul „Dedalus” din Baia Mare (1990-1992); a debutat cu teatru în revista „Thalia” din Cluj-Napoca (1993). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj-Napoca.
Premii: a obţinut premiul „Radu Stanca” pentru cartea de teatrologie Ceai de fluturi – Butterfly Tea, decernat de USR Filiala Cluj-Napoca (2009); Premiul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor „Cartea anului” (2010); Premiul pentru belestristică-dramaturgie, Anul Editorial Clujean 2011, Ediţia VI, Cluj-Napoca; Premiul II la Concursul Naţional de Teatru – Secţiunea Creaţie „Mihail Sorbul”, Săveni, Botoşani (2014); Premiul Negoiţă Irimie, Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj-Napoca (2016); Premiul de Excelenţă Vasile Alecsandri, Festivalul literar Vasile Alecsandri Bacău (2019).
Colaborări: „Caiete Silvane” (Zalău); „Tribuna” (Cluj-Napoca); „Noesis” (Cluj-Napoca); „Archeus” (Baia Mare).
Opera: Regio Info (2002), Trilogia spaţiului închis (Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2006); Marţianul telemah (Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2008); Ceai de fluturi/ Butterfly Tea (Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2009); Tutungeria/ The Tobacconist’s (Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2010); Trecătoarea pisicii: teatru (Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2011); Ospiciul local (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2013); Trecătoarea pisicii: teatru / The cat’s gorge (Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2013); Fisura – teatru (2014); Ne packázz az angyalokkal (Oradea, 2015); Nu te pune cu îngerii (Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2016); Singurătatea pietrelor/ The Loneliness of Stones (Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2016).
Expoziţii personale: Expoziţia Ferestre (Covasna, 1998), Zalău (1998, 1999, 2002, 2004, 2005); Baia Mare (1999, 2002). Expoziţii de grup: Borna (Zalău, 2001), Philadelphia (SUA, 2002), 4005 (Jibou, 2004), Români în România (Zalău, 2006).
Spectacole de teatru: Scoici pe nisipul fierbinte / Hell’s Cabaret‚ regia Sorin Misirianţu, Teatrul Naţional Cluj-Napoca (2012), Fisura, regia Victor Olăhuţ, Euphoria Music Hall, Cluj-Napoca (2012), Fisura, regia Victor Olăhuţ Godot Café Teatru, Bucureşti (2014), Nu te pune cu îngerii / Mioriţa Reloaded, regia Chris Nedeea, Mario Dance Atelier, Teatrul Naţional Cluj-Napoca (2016), Corporaţia, regia Chris Nedeea, Teatrul Naţional Cluj-Napoca (2019), Singurătatea pietrelor, regia Norbert Boda, Un Teatru, Bucureşti (2020), Singurătatea pietrelor, spectacol lectură, coord. Arina Ioana Trif, Teatrul Radu Stanca, Sibiu, 2021.
Piesa Singurătatea pietrelor a fost nominalizată pentru cea mai bună piesă a anului, în 2017, la Premiile UNITER.
Viorica Mureşan
Născută la 17 iulie 1968, în Someş-Odorhei, Sălaj. Învăţătoare la Şcoala Gimnazială „Vasile Lucă-cel”, Someş-Odorhei, absolventă a Liceului Industrial nr. 1 Zalău (1986), a Şcolii Postliceale Pedagogice „Mihai Eminescu”, Baia Mare (1999), a Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii „Spiru Haret” (2008). Debut literar în „Limes”, nr. 2-3/1998, Zalău. Volume publicate: „Urma piciorului stâng”, Ed. Augusta, Timişoara, 2001 (Premiul concursului de poezie „Gheorghe Pituţ”, Beiuş, ediţia a V-a) şi „Uimitoarea măsură”, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2011. Prezentă în numeroase antologii de poezie, proză și teatru.