■ Am primit, cu bucurie, o nouă carte semnată de Liviu Ioan Stoiciu: „De uz strict personal (Din anul Revoluției – jurnal. Și după 17 ani, elegii ale unui accident)”, Editura Junimea, Iași, 2022. O lectură, aș spune, obligatorie pentru toți cei care nu au trăit în comunism, și doresc să cunoască cum a fost atunci. Așa, de culoare, interesante pagini cu „conjudețeanul” nostru Virgil Măgureanu…
■ Un text important de H.-R. Patapievici, „Trei mântuiri și un comentariu la iresponsabilitate”, în „România literară” (nr. 38/2022). Finalul: „(…) știm măcar în ce societate am accepta ori ne-am dori să trăim. Într-una în care nici faptul de a fi marginal, nici faptul de a nu fi marginal să nu constituie în ochii niciuneia din părți o crimă – acel tip de «crimă notorie față de întreaga societate» în care Marx vedea condiția necesară ca proletariatul, acest vechi marginal, să ne mântuie pe toți, prin eliberarea completă a societății de non-marginalii dăunători. Lucru de care nu ne-a ferit Dumnezeu” (romanialiterara.com). Să vedem dacă marginalii „mai noi” vor reuși să pună în practică vechile idei marxiste…
■ Din „Apostrof” (nr. 9/2002) mi-a atras atenția și o proză de Horaţiu Mălăele, „În Parc”: „Am fost cu copiii în parcul Ioanid, să înălţăm un vis. Era împachetat îngrijit, într-o cutie destul de mare, îmbrăcată într-o hârtie albastră, lucioasă, pe care fuseseră imprimate câteva stele galben-pai, de un presupus prost gust. Pe laterala din stânga sus se afla ştampila fabricii de vise, iar la subsol, destul de mare, cineva scrisese grăbit adresa şi numele meu. Deşi nerăbdător, am desfăcut-o cu prudenţă, să nu provoc vreo stricăciune. Înăuntru am dat peste un coşmar. Semăna cu o roată de camion, urât colorată, ce degaja un miros greu, de crematoriu. Primul gând a fost să fac o reclamaţie. M-am răzgândit. Râzând, copiii începuseră deja să-l dea de-a dura” (revista-apostrof.ro).
■ Două fragmente din editorialul „Evoluție/Involuție” de Nicolae Prelipceanu din „Viața Românească” (nr. 9/2022): „Unul dintre aceste noi meșteșuguri de tâmpenie este, cred, compus din desenele acelea numite emoticoane, care înlocuiesc o comunicare verbală și, în plus, marchează ironia sau gluma, așezate lângă un text de acest tip, altădată clar pentru oricine. Dacă faci o glumă pe internet trebuie musai să pui un emoticon, că altfel afirmația ta este luată ca atare și respectivul destinatar (sau respectiva destinatară) s-ar putea supăra, neînțelegând că e doar o glumă. Când scrii cuiva o frază ironică, de asemenea, trebuie neapărat să pui un emoticon, dracu’ știe care e ăla, că eu încă nu mi-am pierdut cu totul simțul umorului, deși, recunosc, uneori, adoarme și cel pe care pretind că-l mai am. Astfel, încet-încet, destinatarul, și sunt milioane pe zi, se deprinde a nu mai face efortul de a discerne sensul vreunei comunicări”; „Încet-încet, încredințăm voioși tot mai multe funcții care păreau că fuseseră date nouă de Creator mecanismelor pe care oameni de geniu (bun, rău?) le inventează. Încet-încet, ne scufundăm astfel în uitarea de noi, cei care ar fi trebuit să fim în continuare. Și dacă altădată omul se credea asemenea demiurgului (e nevoie de dicționar? sau căutați cuvântul pe google?), acum, treptat și fără să-și dea seama, devine o legumă dintr-o salată pregătită eventual întâmplător de adevăratul demiurg, dacă așa ceva o fi existând în realitate. Să devii din eventual legumicultor chiar produsul muncii tale, da, asta e o chestie real-umană, dar unde-i «cel ce gândește singur»? Unde mai e?” (viataromaneasca.eu). Oare asemenea excelente editoriale sunt citite/propuse (pentru lectură) de profesori elevilor?
(D.S.)
■ „Pro Saeculum”, revistă de cultură, literatură și artă, care apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România, a publicat, în primul trimestru al anului 2022, un articol al academicianului Ioan-Aurel Pop, în care acesta își imaginează „Posibila lume care ni se menește”. Enumerăm dintre titlurile publicate: Niculae Gheran – „Scrisoare deschisă”, C. Stănescu – „Un trădător de țară”, Georgeta Filitti – „Despre soarta inexorabilă a celei mai gingașe creații omenești – cultura” (în dialog cu George Corbu Jr.), Leo Butnaru – „Petrecere cu stil. Literatură și gastronomie”, Constantin Coroiu – „Scriu cu sufletul și cu inima” (interviu cu Rodica Lăzărescu), Ion Fercu – „Imaginarul este modul esențial de a salva viul din om” (interviu cu Marius Manta), Cornel Ungureanu – „Optzeciștii. Caragialiada postmodernă”, Constantin Trandafir – „Ion Creangă, starea erotică a ființei”, Ioan Adam – „Duiliu Zamfirescu, Rapoarte diplomatice”, Titus Vîjeu – „Petruț” și altele. În revista din trimestrul al doilea (numerele 3-4), academicianul Ioan-Aurel Pop scrie că: „Noii patroni ai lumii nu mai au nevoie de identități și de loialități, bazate pe onoare, pe corectitudine, pe credință, pe convingeri morale ferme”.
■ Revista „Scriptor”, anul VIII, numerele 9-10, din septembrie-octombrie, începe cu poeme de Ion Mircea, Alina Bârsan, Nicolae Corlat, Marin Gherman, Andrei Novac, Laura Tiron și proză de Lucia Eniu și Grigore Ilisei. Alți autori publicați sunt: Emina Căpălnășan, Laura Carmen Cuțitaru, Cristina Florescu, Ruxandra Gheorghe Negrea, Elvira Sorohan, Nicolae Busuioc, Leo Butnaru, Cornel Ungureanu, Bogdan Crețu, Călin Ciobotari, Ioan Răducea, Ioan-Aurel Pop, Anastasia Dumitru, Eugen Uricaru, Gheorghe Cliveti, Vania Atudorei, Vasile Iancu, Mircea Radu Iacoban, Liviu Ioan Stoiciu, Adina Bardaș, Crenguța Manea, Eugen Munteanu, Dragoș Vasile în dialog cu Emil Hurezeanu și Robert Șerban cu Nicolae Tzone. Urmează Simona Modreanu, Livia Iacob, Cristina Hermeziu, Ding Chao, Jidi Majia, Ioan Holban, Frăguța Zaharia, Ion Buzași, Constantin Cubleșan, Bedros Horasangian, Delia Muntean, Teodor Pracsiu, Stelian Țurlea, Șerban Axinte.
■ „Bărbații Ioanei”, de Cătălin Croitoru, Editura Junimea, Iași, 2022. „Cu tânărul jurnalist și fotoreporter Cătălin Croitoru m-am cunoscut în perioada anilor nouăzeci, când domnia sa lucra ca reporter la ziarul ieșean Monitorul. Erau vremuri pline de avânt, dar și pline de contradicții. Citind articolele tânărului gazetar, am văzut în el mai mult decât un simplu reporter, am simțit în interiorul său zăvorât un alt personaj: scriitorul. Și, bineînțeles, l-am încurajat să scrie proză. Între timp. Cătălin Croitoru a ajuns în Canada. Nu a uitat însă nici de discuția noastră și nici de menirea lui. Astfel că de acolo mi-a trimis, în timpul pandemiei, romanul Visul, transformat ulterior în Bărbații Ioanei. Din celălalt colț al lumii, simpla amintire a aripilor iubirii din adolescență a luat proporțiile unui adevărat uragan, pe care autorul nu l-a putut domoli altfel decât așternându-și amintirile și obsesiile pe foaia de hârtie.” (Nichita Danilov)
(C.Ș.C.)
■ La editura clujeană Școala Ardeleană a apărut „Spiritul locului. Ținutul Bistrița-Năsăud prin ochii scriitorilor”, antologie gândită de Menuț Maximinian și editată de Societatea Scriitorilor din Bistrița‑Năsăud în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Cluj și periodicul „Răsunetul cultural”. „Am selectat, pe lângă gândurile generațiilor actuale, și câteva rânduri din moștenirea ce ne‑au lăsat‑o înaintașii noștri, începând cu Liviu Rebreanu, George Coșbuc și Andrei Mureșanu. Privim locurile noastre natale și prin ochii oaspeților noștri, nume sonore ce au consemnat în povești ținutul nostru. De asemenea, am inclus și câteva date despre personalități marcante ale ținuturilor noastre ce nu sunt neapărat preocupate de scris, dar care au contribuit la formarea identității românești”, a precizat, în argumentul intitulat „Din Ținutul Bistrița-Năsăud”, Menuț Maximinian.
■ Numărul 9 (113)/septembrie 2022 al periodicului „Răsunetul cultural” cuprinde fragmente din operele scriitorilor prezenți la ediția a 15-a a manifestării „Zilele prozei”, desfășurată în 10-11 septembrie 2022. În cadrul evenimentului organizat de Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Cluj, Reprezentanţa Bistriţa-Năsăud a Filialei Cluj a USR și Societatea Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud s-a derulat și simpozionul „Sub semnul lui Liviu Rebreanu” în localitățile Chiuza, Năsăud, Sângeorz-Băi și Maieru. În magazinul literar și artistic realizat de Societatea Scriitorilor din Bistrița-Năsăud au publicat prozatorii: Simona Antonescu, Daniel Moșoiu, Andrea H. Hedeș, Florina Ilis, Andrei Gazsi, Olimpiu Nușfelean, Alexandru Jurcan, Mariana Gorczyca, Ovidiu Pecican, Zorin Diaconescu, Alice Valeria Micu, Leon-Iosif Grapini, Ştefan Borbély, Hanna Bota și Icu Crăciun. Cel din urmă, vicepreședinte al Societății Scriitorilor din Bistrița-Năsăud, scrie despre preocupările de dramaturg ale lui Liviu Rebreanu.
(A.B.-K.)
■ Generaţii conjuncte. Magazinul SF „Helion” nr. 3-4/2022 pare să fie unul al predării ştafetei. Merită să citiţi „Peisaj autohton”, editorialul lui Cornel Secu şi interviul acordat de Adrian Chifu. Mie mi-a adus aminte de filmul „Cei doi Papi” (The Two Popes, 2019). Rodica Bretin publică povestirea „Hotel Commodore” în secţiunea de proză scurtă, alături de George Paul Volceanov, Ionuţ Manea, Mircea Băduţ şi Domnica Rîf. Surprinde şi onorează poezia lui Şerban Foarţă (Siluete). Cristina Negreanu explorează lumile paralele, iar Cornel Bălan scrie despre anxietatea lui Philip K. Dick. Ilinca Neagu va realiza serialul „Voyager”, unde un extraterestru îl salvează pe următorul astronaut român. Apropo: felicitări! Dumitru Prunariu tocmai şi-a rotunjit vârsta. „Veşnicia” de Theodor Cornel este un text interbelic românesc, recuperat şi tradus de Mariano Martín Rodríguez în revista spaniolă „Hélice”. Traducerilor din Carsten Schmitt şi Alexander Zelenyi li se adaugă o bandă desenată de Lisa Hellrand. Monedele bizantine din 1054, anul desprinderii bisericii orientale de Biserica Mamă (cu toţii de la Râm ne tragem, chiar şi rumelioţii), au două stele, dintre care una ar putea fi o supernovă. În 25-26 martie 2023 se va organiza cea de-a 37-a ediţie a Sesiunii Helion, manifestare de tradiţie şi ţinută a clubului omonim.
■ SFVA 40 grafic. Revista aniversară SFLASH 40 SFVA (1982-2022) începe cu o trimitere la Ion Hobana, secretarul Uniunii Scriitorilor, cel care a botezat şi a năşit cenaclul studenţesc „Victor Anestin” din Craiova cu numele celebrului astronom, jurnalist, traducător şi scriitor de literatură SF. Autorul romanelor „În anul 4000 sau O călătorie la Venus” şi „O tragedie cerească” a fost şi întemeietorul revistei „Orion”. Editorialul lui Marian Mirescu, „Evazionism”, ne-a trimis cu gândul la „magazinul evazionist” editat după Revoluţie ca supliment al „Gazetei de Sud”. Viorel Pîrligras efectuează o „Vivisecţie”: „Crâncena luptă dintre S şi F” (urmată de comentariul lui Maxim: „Crâncenă e numai gâlceava fanilor.”) Numărul cuprinde proză scurtă de Cornelia Georgescu, Mihai Cranta, Sorin Nină, Mihai Dumbravă, Valentin Iordache, Ovidiu Dinică şi regretatul Constantin Iancu. Mircea Liviu Goga perpetuează amintirea lui Radu Honga. Caricaturile lui Valentin Iordache punctează intermezzourile. Benzile desenate acoperă un interval nostalgic, din copilăria lui Mircea Sorin până la planşele semnate de Viorel Pîrligras şi Marian Mirescu (scenariu de Dodo Niţă). Coperţile interioare atrag atenţia asupra bogatei activităţi publicistice de pe parcursul celor patru decenii, în vreme ce explorarea galactică (aş îndrăzni să spun „pas cu pas”, dar ar fi o trimitere subversivă la România needucată) este finalizată cu un categoric: „Las’ că ştim noi!”
■ ASTRA dejeană – artă şi literatură. Din 2015, Despărţământul „Theodor Mihali” din Dej al ASTREI, sub conducerea lui Radu Gavrilă, şi-a editat propria revistă, din care s-a desprins acest supliment devenit o publicaţie de sine stătătoare, cu o abordare pronunţat culturală şi un ISSN independent. Numărul de faţă a fost lansat la Cercul militar din municipiu, în 14 septembrie a.c. Redactor-şef este cunoscutul om de presă Zorin Diaconescu, sprijinit de Marius Buculei (responsabil de număr), Dora Budăcean, Valerica Cireaşă, Cristian Alexandru Păltinean şi Széll Sándor. Ilustraţia şi găselniţele conexe îi aparţin lui Jakabházi Alexandru, prezentat de Zorin Diaconescu, cel care apoi scrie şi despre activitatea cenaclului „Saeculum”, condus de Radu Săplăcan. Găsim poezie şi aici, semnată de Vasile Gogea, Dana Fodor Mateescu, Adriana Szilagyi, Raveca Vlaşin, Rodica Fercana, Simone Györfi, Romulus Moldovan, Ioana Lăpuşneanu, Adela Conciu, Corina Borşan, Széll Sándor, Gina Cobârzan, Daniel Onofrei, Minola Nistor, Vasile Ionac – unii dintre ei sunt prezenţi şi cu texte de proză, alături de Alexandru Uiuiu, Györfi-Deák György, Marius Buculei, Dora Budăcean, Mihaela Adriana Tămaş. Graficianul Daniel Daniil vizualizează într-o bandă desenată una dintre amintirile lui Dodo Niţă. Criticul craiovean prezintă viaţa şi opera umoristului Vlad Muşatescu, al cărui centenar tocmai a fost sărbătorit. Alte introspecţii literare sunt semnate de Mircea Popa (despre Aurel Gr. Zegreanu, primarul-poet), Ioana Daiana Pop, Maria Vaida şi Corina Sanda Muntean. Spre deosebire de textele din rubrica „Biblioteca autorului”, Radu Gavrilă vine cu ideea prezentării non-verbale a unor apariţii remarcabile: „Cartea din fotoliu”.
(G.-D.G.)
