Articole

Malaxorul de noiembrie

■ În perioada 13-15 octombrie 2022, la Sighetu Marmației a avut loc Festivalul Internaţional de Poezie,ajuns la o jumătate de veac de existenţă. Deschiderea oficială a evenimentului a avut loc la Centrul Cultural Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul”, în cadrul căruia s-a desfășurat festivitatea de premiere a poeților şi un recital susţinut de maestrul Grigore Leşe, în fața unui număr mare de sigheteni, transformându-se într-o adevărată catedrală a muzicii și poeziei, avându-l ca moderator pe prof. dr. Ioan Dorel Todea. „Poezia închisorilor și destinul poeților” a fost o dezbatere emoționantă care s-a desfășurat la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței, întrucât acesta reprezintă un loc în care s-a dorit exterminarea elitelor culturale, religioase și politice. Printre participanții la festival se numără și sălăjenii noștri Viorel Mureșan și Daniel Săuca, ambii publicați în numărul din octombrie al revistei „Marmația literară”,revista festivalului.

George Vulturescu scrie despre volumul recent al lui Daniel Săuca, „Încet, foarte încet”, într-o recenzie publicată în revista Poesis, nr. 3 (357-359), anul XXXIII, septembrie-octombrie 2022. „În aparență zici că Daniel Săuca… nu dă mare lucru pe poezia pe care o scrie: deși stă în centrul poeților/scriitorilor din Sălaj (…), în «centrul» scriitorilor din Transilvania și al celor, foarte mulți, din țară care au binevoit să-l cunoască «la fața» faptelor de cultură din Zalău – revista Caiete Silvane, zilele ei culturale, Primăvara poeziei, lansările de carte și întâlnirile de cultură, emisiunile de la Radio Zalău – «Transilvania culturală». Spun că «nu dă mare lucru» pe poezie pentru că nu și-a acordat decât o atenție formală debutului și sumarelor primelor cărți: sunt reveniri asupra unor texte de început, reformulări care transportă «humusul» unor metafore, teme precedente, un adevărat «carnagiu» (cum îl și denumește) «pentru a încheia o etapă de creație cam lungă ce-i drept» (…)”, scrie George Vulturescu.

■ Semnalăm apariția volumelor Ultimul trandafir din Shanghai, de Weina Dai Randel (Editura Nemira, 2022), Șansa. Fuga de Holocaust, de Uri Shulevitz (Editura Paralela 45, 2022), Copilul de la Auschwitz, de Lili Graham (Editura Librex, 2022). Toate aceste apariții editoriale au un numitor comun: Edith Negulici, traducător, dramaturg, secretar literar la Teatrul Evreiesc de Stat, care le-a tradus din limba engleză.

■ Revista Neuma scrie în numerele 7-8 din 2022, despre „Turnirul poetic «Cununa de lauri de la Muntele Athos»”. Echipa Filialei București – Poezie a Uniunii Scriitorilor din România a câștigat trofeul „Cununa de lauri de la Muntele Athos”, manifestare aflată la ediția a XI-a, care s-a desfășurat în perioada 26-31 august 2022 în Grecia, peninsula Athos. Echipa câștigătoare a fost formată din Flavia Adam, Daniel Bănulescu, Liviu Capșa, Ion Cocora, Horia Gârbea și Cosmin Andrei Tudor. Poeții români s-au întâlnit, cu ocazia Turnirului, cu poeți greci din Salonic.

■ Numărul din noiembrie al revistei „Răsunetul cultural”, revistă realizată de Societatea Scriitorilor din Bistrița-Năsăud, este aproape în întregime dedicat aniversării scriitoarei Irina Petraș, președintă a filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, la împlinirea a 75 de ani. Ana Blandiana îi cere să nu se schimbe, într-un editorial de pe prima pagină. „Căci, iată, căderea în timp a fost pentru autoarea zecilor de cărți scrise, traduse, analizate, editate, a zecilor de proiecte gândite și realizate, o continuă construcție de sine, o continuă operă. O operă în care intră, în mod ciudat, nu numai ceea ce a scris, ci și ceea ce a organizat, ceea ce a condus, ceea ce a construit instituțional. Pentru că ceea ce pentru alții ar fi fost risipire, s-a transformat, în cazul ei, prin pasiune, dăruire și muncă, în coerența colectivă a vieții literare clujene care îi datorează atât de mult. La mulți ani, Irina, la mulți ani în care să nu te schimbi!” (Ana Blandiana) Articole dedicate doamnei Petraș mai semnează și Menuț Maximinian, Laura Poantă, Adrian Popescu, Simona Antonescu, Horia Bădescu, Constantina Raveca Buleu, Ștefan Borbély, Florina Iliș, Andrea Hedeș, Mariana Gorczyca, Gheorghe Glodeanu, Ilie Rad, Gazsi Andrei, Rodica Frențiu, Virgil Rațiu, Olimpiu Nușfelean, Mircea Popa, Daniel Moșoiu, Radu Țuculescu, Icu Crăciun, Alexandru Jurcan, Oana Boc, Delia Muntean, Leon-Iosif Grapini, George Vulturescu. Pagina 16 din „Răsunetul cultural” este dedicată întâlnirii la Bistrița a „publicațiilor culturale din Nord”. Trebuie să menționăm că la această întâlnire au participat și membrii Asociației Scriitorilor din Județul Sălaj.

(C.Ș.C.)

■ Am primit la redacție trei cărți semnate de Lucia Munteanu. „Cărțile pe care vi le trimit reprezintă omagiul meu la Centenarul Marii Uniri, efort cu care m-am simțit datoare”, ne-a transmis profesoara din Satu Mare. Volumul „Petru Bran – precursorul învăţământului românesc sătmărean şi urmaşii lui” a apărut în 2017 la Editura Pleiade din Satu Mare și constituie un studiu dedicat familiei ctitorului învățământului românesc în Satu Mare și luptătorului pentru idealurile naționale în perioada dualismului austro-ungar. Neobosit animator al culturii și al limbii române, Petru Bran a provenit dintr-o ilustră familie de preoți și intelectuali din Tohat, localitate din vechiul comitat Sălaj. Din această familie au făcut parte: Emil Bran, memorandist și vicar al Silvaniei între 1926-1930; Laurențiu Bran, preot și primul traducător român al lui Mihai Eminescu în limba maghiară; Petru Dulfu, autor de basme și pedagog și Florian Ulmeanu, profesor doctor, medic militar și creatorul ramurii medicinii sportive în România. Atât autoarea cât și poetul și scriitorul Radu Ulmeanu sunt descendenți ai acestei ilustre familii de cărturari din nord-vestul României. În „Idealul libertății naționale la românii din Transilvania. O sinteză de istorie românească” (Editura Academiei Române, Bucureşti, 2017), Lucia Munteanu trece în revistă luptele românilor din Transilvania pentru libertate națională. Prefața este semnată de Ion Papuc. În „Precursori şi făuritori ai Marii Uniri” (Editura Academiei Române, Bucureşti, 2019), autoarea face o prezentare succintă a personalităților care au pregătit unirea românilor și a celor care au înfăptuit-o. Sunt incluse aspecte semnificative din viața și activitatea marilor patrioți sălăjeni Simion Bărnuțiu, Gheorghe Pop de Băsești și Iuliu Maniu. „Doamna Lucia Munteanu dovedește și de data aceasta, ca în precedentele sale lucrări, faptul că se află întotdeauna în fruntea adevărului istoric, producând prin scrisul său o salutară reevaluare a vieții politice, îndeosebi din Transilvania”, a apreciat prefațatorul Ion Papuc.

■ Numărul 3 (7)/septembrie 2022 din revista „Conexiuni Culturale” este deschis de studiul semnat de eminescologul Valentin Coșereanu, „Eminescu – afinități lirice de tinerețe 1869-1874”. Jurnalistul stabilit în Statele Unite ale Americii, Dorin Nădrău îl prezintă pe poetul Mircea Ștefan, „o figură culturală bine cunoscută în diaspora românilor din America de Nord (Statele Unite și Canada), dar și în rândul creatorilor de poezie din România”. Poeta, criticul și istoricul literar Maria Vaida analizează poezia filosofico-religioasă a Yvonnei Rossignon, iar o interesantă cronică este semnată de Adrian Țion, cu referire la volumul lui Constantin Cubleșan, „Eugen Ionescu în luminile avanscenei” (Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2021). Revista de cultură ce apare trimestrial la Cleveland include versuri de Elina Adam, Mircea Ștefan, Dumitru Mălin, Dorel Tătar, George Vigdorovits, Pușa-Lia Popan, Adrian George Itoafă, Rely Schwartzberg și Bogdan Nicolae Groza.

■ Numărul 7-8-9 (377-378-379)/2022 al revistei „Bucovina literară” este unul aniversar, publicația întemeiată la Cernăuți în 1942 și continuată peste ani la Suceava sărbătorind opt decenii de la prima apariție. Revista Societăţii Scriitorilor Bucovineni are un conţinut divers, dar echilibrat. Prozatorul Marian Drumur prezintă începuturile revistei bucovinene; Adrian Dinu Rachieru realizează profilul lui Alexandru Dobrescu, criticul literar care „se încumeta să atace maladia plagiatului, prea convins că piraţii de azi au avut înaintaşi de clasă”; Gheorghe Grigurcu publică o nouă serie de aforisme; Constantin Cubleșan scrie despre volumul „Rost creștin în opera lui Vasile Voiculescu” (Editura Doxologia, Iași, 2022) semnat de Sorin Gheorghe Suciu; Ioan Holban analizează poezia şi proza lui Matei Vişniec; Echim Vancea realizează un interviu cu poetul Adrian Alui Gheorghe, iar Liliana Moldovan prezintă noile ipostaze poetice ale scriitorului Radu Sergiu Ruba din volumul „Levitaţia” (Editura Tracus Arte, București, 2021). La ceas aniversar, colectivul de redacție al revistei de cultură a Sălajului, „Caiete Silvane”, urează publicației „Bucovina literară”: „La mulți ani” și cât mai multe numere de valoare!

(A.-B.K.)

O apariţie singulară. Mirel Matyas este o prezenţă activă în spaţiul cultural trans- şi intracarpatic prin expoziţiile de fotografie, explorarea sat cu sat a judeţului, articolele de pe blogul „Foto Travel”, acţiunile de popularizare ale matematicii, ornitologiei, astronomiei (vezi ceasul solar din curtea liceului API sau repetarea experimentului lui Eratostene de determinare a dimensiunilor Pământului). A susţinut prin articole presa sălăjeană (Caiete Silvane, Magazin Sălăjean, Şcoala Noastră) şi a redactat mai multe publicaţii şcolare, încurajând elevii să se afirme. A fost invitat să prezinte frumuseţile Sălajului în tabere de creaţie, la mese rotunde sau sesiuni de comunicări. Şi-a făcut timp pentru toate acestea, deşi a fost inspector şcolar în mai multe rânduri şi director de liceu. „Bazar matematic” (Zalău, 2021) este în primul rând o lucrare de popularizare, scrisă riguros, dar cu multă dragoste. În primele două părţi din cele şase, sunt grupate editorialele din revista de ştiinţe a liceului, „MI API” şi articolele de ştiinţă aplicată. Urmează „Matematica în filatelie”, „Bazar”-ul propriu-zis (iluzii geometrice, fractali, topologie, proprietăţi ale numerelor, matematică dincolo de manual etc.). Autorul prezintă mai multe apariţii noi, pe care le consideră lecturi esenţiale şi termină cu un grupaj de volume „oldies but goldies”, din colecţia catedrei de matematică. Iată o „pasăre rară” care, sperăm, va cuibări în sufletele cititorilor şi le va înaripa cariera, deoarece ştiinţele exacte reprezintă o cale sigură către succes!

Noi informaţii despre biblioteca Colegiului Reformat „Wesselényi”. În limba română, o descriere a bibliotecii Colegiului Reformat „Wesselényi” din Zalău a fost oferită de Ioan-Maria Oros, în volumul „Dimensiuni ale culturii moderne în Ţara Silvaniei (secolele XVII-XIX)” (Editurile Mega din Cluj şi Porolissum din Zalău, 2010). Iată că Biblioteca Academiei de Ştiinţe Maghiare şi Universitatea din Szeged oferă noi informaţii în monografia „Partiumi könyvesházak, 1623-1730: Sárospatak, Debrecen, Szatmár, Nagybánya, Zilah” (Despre casele cu cărţi din Părţile Ungureşti: Sárospatak, Debreţin, Satu Mare, Baia Mare şi Zalău, 1988), volum redactat de Fekete Csaba, Kulcsár György, Monok István şi Varga András. Deşi articolul propriu-zis studiază perioada 1646-1713, directorul bibliotecii şi centrului de informare MTA a adăugat şi două însemnări referitoare la cataloagele întocmite în 1767 şi 1774 (pp. 426-427), despre nişte colecţii care ulterior au fost distruse. S-au identificat, menţionat şi descris donaţiile făcute de soţia lui Szüts Bálint (20 august 1689), Kürthy István (fostul director al şcolii din Şimleu Silvaniei), profesorul Debreceni István şi Laskoi István. În 1816, din toate, rămăsese o singură carte, de aceea acest an e considerat unanim ca unul al renaşterii bibliotecii, care şi-a mărit fondul „prin donaţii în cărţi mai întâi, iar apoi, după 1858, prin donaţii în bani şi prin subvenţii de stat” (I.-M. Oros, op. cit.).

Monografia satului Traniş. Pe vremuri, am citit cu multă voioşie articolul „Începuturi de învăţământ românesc în Sălaj” de Laurenţiu Bran, apărut în revista „Ţara Silvaniei” (1940), deoarece mi-a amintit certurile dintre mama şi tatăl lui Ion Creangă, legate de cheltuielile educaţiei, aplanate de intervenţia bunicului. Cam aşa a fost peste tot prin ţară, n-are niciun rost să ne înfrumuseţăm istoria. Şcoala din Traniş, prima „unitate de învăţământ” din zona noastră, a apărut menţionată într-un act de proprietate emis în 1747, iar apoi într-un proces din 1776, legat de eliberarea spaţiului unde locuia văduva preotului unit Grigore Pop, „ludimagistrul” (învăţătorul) de pe lângă biserica din sat. Fosta preoteasă s-a recăsătorit cu administratorul moşiei, lucru care n-a fost pe placul celuilalt cleric din localitate, Ioan Inceu-Pop, drept care a depus o plângere la Blaj. Ideea de a se ridica prin învăţătură n-a fost primită cu entuziasm de către comunitate, deoarece trebuia finanţată de către localnici, astfel încât au urmat o serie de presiuni din partea inspectorului general (Gheorghe Şincai) asupra protopopilor, preoţilor şi cantorilor, pentru întemeierea unor lăcaşuri unde copiii vor deprinde cititul şi socotitul. Nu credem că Şincai a fost arestat tocmai din această cauză şi întemniţat pe perioada răscoalei lui Horea, dar explică de ce a rămas fără slujbă când a fost eliberat. „Monografia satului Traniş” de Aurel Medve a fost lansată în 21 august 2022, cu prilejul manifestării „Întâlnirea cu fiii satului Traniş”, dedicată împlinirii a 275 de ani de la atestarea şcolii şi a 110 ani de la edificarea bisericii de zid.

(G.-D.G.)

■ Periodicul albaiulian „Discobolul”, nr. 295-296-297, se deschide cu poezie de raftul întâi de Ion Pop. Mai semnează, în același gen literar: Casandra Ioan, Elisabeta Bogățan, Nicolae Nistor, Cezar Haiura, Miron Țic, Victoria Stolojanu-Munteanu, Emilia Ivancu, Dumitru Toma. La fel de bine reprezentat e și capitolul rezervat prozei. Cu fragmente sau scurte povestiri sunt prezenți: Dumitru Augustin Doman, Radu Țuculescu, Olimpiu Nușfelean, Ladislau Daradici, Hanna Bota, Leon Iosif Grapini, Mariana Gorczyca, Alexandru Jurcan, Gheorghe Jurcă, Cornel Nistea. Jurnalul lui Gheorghe Grigurcu, alert și  ironic, ca de obicei, cuprinde și multe reflecții, unele amare, altele mai senine, despre senectute. Proza de idei o găsim distribuită pe mai multe fascicule. Astfel, centenarul Marin Preda e marcat de Al. Cistelecan și Anca Sîrghie. La „Cărți, cronici, autori” semnează: Ion Pop, Iulian Boldea, Nicolae Oprea, Ovidiu Pecican. Cronici de întâmpinare scriu: Lucian Scurtu, Zenovie Cârlugea, Sonia Elvireanu, Georgeta Orian, Mihai Posada, Eliza Roha, Cornel Nistea, Monica Grosu. Sub genericul „Teme la alegere” găsim studii și eseuri de Mircea Bârsilă, Ion Buzași, Constantin Cubleșan, Mircea Popa, Gabriela Mircea, Adina Curta, Ion Neagoș și Remus-Valeriu Giorgioni. Aurel Pantea scrie subtile și savante Note despre poezia trubadurilor, în timp ce Mircea Stâncel își susține cu gravitate și eleganță, ca întotdeauna, „Piața cărților”. Tot aici trebuie remarcată rubrica „Dialogi theologiae”, precum și articolul lui Vasile Moga, Un volum despre arheologia biblică. Revista mai conține rubrici referitoare la creația tânără, câteva aniversări și, ca de fiecare dată, „Traduttore/ traditore”, unde putem citi poezii de Juan Ramón Jiménez și Ambroise Luc. Și, desigur, „Caseta cu parodii” a lui Lucian Perța. Un număr de revistă construit cu migală de un grup de profesioniști de înaltă clasă, susținut și grafic de un artist cu viziune, care semnează Ana Pantea.

(V.M.)

Eveniment de înaltă ținută intelectuală:

„Întâlnirea publicaţiilor culturale din Nord, la Bistriţa”

Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Biblioteca Judeţeană „George Coşbuc” Bistriţa-Năsăud, Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, Societatea Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud au organizat și au fost gazdele unei întâlniri de excepție a publicaţiilor culturale din Nord: Caiete Silvane, Poesis, Nord literar, Cronograf, Mişcarea literară, Răsunetul cultural.

Amfitrionul acestei ample și frumoase întâlniri a fost directorul Bibliotecii Județene „George Coșbuc”, preotul, poetul și animatorul cultural Ioan Pintea,iar gazdele: Alexandru Pugna, Olimpiu Nuşfelean, Menuţ Maximinianau avutgrijă ca acest act de cultură de înaltă valoare să se desfășoare la înalte cote de ținută intelectuală și culturală.

Au participat redactori și colaboratori ai revistelor menționate, unele cu tradiție, altele mai nou-înființate, au fost prezenți scriitori, iubitori de cultură, profesori și elevi etc.

Din județul Sălaj au participat:Daniel Săuca, Viorel Mureșan, Carmen Ardelean, Marcel Lucaciu, Ion Pițoiu-Dragomir, Silvia Bodea Sălăjan, Angela Maxim, alături de scriitori din Bistriţa-Năsăud, Maramureș și Satu Mare.

Au fost momente unice. Scriitorii/redactorii din cele patru județe din Nordul țării s-au întâlnit și au participat la o suită de activități organizate cu scopul de a așeza actul cultural la locul care i se cuvine. S-a purtat un dialog animat, viu, pe probleme de cultură, în general, și de literatură, în special, s-au împărtășit impresii, idei, experiențe și idealuri, s-au citit versuri din creațiile proprii, s-au evocat personalități ale culturii noastre naționale care își au obârșia în acest spațiu geografic binecuvântat, s-a vizitat Biblioteca Județeană și alte obiective cu rezonanță în istoria locului, au avut loc întâlniri cu autoritățile locale și cu alți animatori și iubitori de cultură.

Domnul Daniel Săuca a subliniat buna colaborare a instituției pe care o conduce cu autoritățile locale, fapt care a fost aplaudat de către participanți.

Timpul parcă s-a dilatat, pentru că pe parcursul acestei scurte perioade s-au realizat atât de multe obiective ce vizează amprenta spiritualității noastre asupra unei epoci în care cultura și literatura sunt domenii vitregite de puterea banului.

(S.B.S.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *