Articole

Malaxorul (de) mărțișor

■ De Ziua Națională a Lecturii a fost lansată cartea „Elogiu cititorului. Un documentar al (re)cunoașterii emoționale de sine” de Zorin Diaconescu. Volumul a apărut la Editura „Școala Ardeleană” în Colecția Binefacerile Lecturii (coord.: Vasile George Dâncu), sub egida Cenaclului UBB, condus de Ion Mureșan. Partener: Asociația Școala Ardeleană de Editare și Promovare a Cărții. „Scriind această carte, am trecut Rubiconul în așteptarea confruntării cu Senatul Cititorilor, care sper să fie necruțător, dovedind că distinșii membri au parcurs textele și nu se eschivează prin obișnuitele laude și felicitări, de fapt atât de des invocate scuze și tot atâtea scutiri de la cazna lecturii. Nu-mi doresc acordul cititorilor, mă mulțumesc să-i știu de acord cu propriul lor cuget, stimulați de aceste rânduri, dovedind astfel că truda autorului nu a fost doar un zadarnic exercițiu de orgoliu” (Zorin Diaconescu); „«Elogiu cititorului» este o «incitare la nesupunere», ba chiar o «declarație de nesupunere a cititorului». După ce am citit cartea, am avut viziunea unei mari demonstrații, a unui mare miting, la care mii de cititori poartă în mâini pancarte cu un vers de Eminescu drept revendicare: «Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rost?». Noi, cititorii, ieșiți din anonimat, fiecare cu numele său, vrem să ni se dea spre judecare și condamnare scriitorul anonim (Marele Anonim?): cel care ne-a scris viața și istoria. Îndemnul lui Zorin Diaconescu către cititorii participanți la miting este unul socratic: «Citește-te pe tine însuți!» și vei găsi «textul care să facă minuni». Chiar dacă finalul căutării, spune autorul, ar putea fi unul amar: «Ori textul acela nu există, ori vremea minunilor a trecut»” (Ion Mureșan); „De când l-am cunoscut, mi-am pus întrebarea: de ce Zorin, care se bucură de adevărate calități scriitoricești, nu scrie sistematic și nu are o operă? Abia acum, publicându-i această carte, am găsit răspunsul: nu vrea să piardă Pariul Cititorului, fiindcă el e, de fapt, marele câștigător. Se poate trăi fără citit, dar ar fi păcat… Și atunci, de ce a trădat Zorin Diaconescu cauza? Pentru a ne aminti de Binefacerile Lecturii, de Comunitatea Profundă a Cititorilor!” (Vasile George Dâncu).

■ Numărul 1/2022 al revistei „Steaua” conține și un grupaj omagial în memoria celui care a fost Octavian Bour (1937-2021). Din interviul de arhivă cu O. Bour realizat pentru Radio Cluj de Oana Cristea Grigorescu (6 martie 2008) redau aici două fragmente: „Vă ajută ironia să suportați lumea din jur? Pe mine într-o mică măsură, dar continui să dau în cei care mă enervează. Nu știu dacă ei recepționează. Aveam ecouri pe vremuri, când Făclia era singurul ziar din Cluj. Mă știa lumea. Mă duceam la doctor, mă recunoștea după nume. Acum numele meu nu mai spune nimic nimănui. (…) Derizoriul caracterizează lumea asta? Nu știu ce să zic. Mie mi-e frică să nu zică lumea că nu-mi convine nimic. Când eram tânăr ziceam: doamne, să n-ajung și eu ca ăștia, să nu-mi mai placă nimic! Mă feresc de treaba asta, dar nu poți accepta tot. Eu mă mai revolt, mai fac gălăgie”.

 

(D.S.)

 

 

■ Numărul 2 (106) din februarie 2022 al magazinului literar și artistic „Răsunetul cultural” este deschis de editorialul „Ziaristul de ieri/ influencerul de azi”, în care autorul, Menuţ Maximinian, prezintă aspecte din postura de jurnalist al poetului naţional Mihai Eminescu. Publicaţia lunară din judeţul Bistriţa-Năsăud alocă spaţii largi dezbaterii „Jurnalismul cultural azi”, organizată de Primăria Municipiului Bistriţa şi Centrul Cultural Municipal „George Coşbuc” la Palatul Culturii Bistrița, la care au participat: Ovidiu şi Amalia Pecican, Alexandru Uiuiu, Radu Sergiu Ruba, Ion Mureşan, Dan Coman, Olimpiu Nuşfelean şi Menuţ Maximinian. În alocuţiunea sa, Ovidiu Pecican, directorul revistei „Steaua” din Cluj-Napoca, a subliniat importanţa revistelor culturale. „Să fie cât de multe reviste, reviste de liceu, reviste de grădiniţă, reviste de pensionari, reviste de pescari amatori, cât mai multe reviste cu componente culturale din motivul pe care eu l-am sintetizat foarte simplu: revis­tele de cultură sunt sufletul naţiunii. Etosul ei trebuie exprimat. Dacă nu avem aşa ceva, nu existăm. Identitatea noastră cum se articulează, cum se conservă, cum se transmite? Doar aşa”, susţine Ovidiu Pecican. Suplimentul cotidianului „Răsunetul” marchează, printr-un interviu acordat de Olimpiu Nușfelean, 20 de ani de apariție a revistei „Mișcarea literară”, publicaţie trimestrială editată de Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud.

 

(A.-B. K.)

 

 

■ Punctăm apariția, la Editura MJM, Craiova, în anul 2021, a volumului de poezie Alonso și concertul, de Mihai Octavian Ioana. Volumul conține desene aparținând artistului Emilian Iachimovschi. „Artistul își înfige unghiile sub coaste/ și și le trage în lături/ închipuind niște aripi cu care va zbura./ Mațele-i cad pe genunchi/ precum o lavalieră de dandy/ Și cu tot acest lest/ se va ridica totuși în nori,/ va pluti într-un somn nemilos,/ Indiferent,/ Surd,/ deasupra realității.” Sperăm că v-am atras atenția asupra poeziei lui Mihai Octavian Ioana.

 

(C.Ș.C.)

 

 

Nasc și în Moldova arte. Ştirea că un pilot ucrainean a aterizat la Bacău a ajuns la noi simultan cu vestea că în localitate a apărut un nou număr al revistei „Ateneu”, o publicaţie respectată, cândva prezentă la toate chioşcurile de ziare. În zilele de azi, amândouă par să fi picat din cer, mai ales că tema aleasă de Dan Perşa este: „În oaza insolitului. Maşinăria science-fiction”. Numărul este ilustrat „parţial color” cu „Bestiile pictate” (V. Savu) de Dionis Puşcuţă, autorul unei coperte foarte sugestive, cu un Don Quijote călare pe un pahiderm monocer. Editorialul este găzduit în pagina 11: „Dacă în anii ’90 mi-a fost cât se poate de uşor să fac numere de revistă dedicate literaturii sience-fiction şi fantastice, pentru că lucrurile erau foarte clare, acum ele se pare că s-au complicat foarte mult. Noi curente, noi idei, noi provocări au curs ca o magmă, însă într-o lume cu mult mai puţin atentă faţă de literatură în general.” Imboldul a venit din partea lui Dan Popescu, susţinut de Ovidiu Bufnilă şi de Ştefan Radu, alături de care apar multe nume din generaţiile dinainte de T.: Rodica Bretin, Vladimir Colin, Ioan Dănilă, Dodo Niţă, Constantin Pavel, Ovidiu Petcu şi alţii. Ţinând seama de ultimele evoluţii de la graniţe, eseul lui Dan Petruşcă (Despre fantastic şi alte întâmplări) a devenit unul premonitoriu: „Ideea umaniştilor că omul învaţă din istorie îmi pare, dacă nu chiar este, o utopie… Îşi ţin cuvântul marile puteri militare faţă de vecini mai mici?”

 

O nouă planetă de studiat. Tradiţia argheziană a „Biletelor de papagal” a fost reluată de „Planeta Babel” (redactor-şef: Maria Petricu). Pentru lămurirea telefoniştilor vânători de pokemoni: „planetă = bucată de hârtie care conţine preziceri naive privitoare la viitor, vândută de flaşnetari, extrasă la întâmplare dintre altele de acelaşi fel, cu ajutorul unui papagal sau al unui şoricel alb dresat”. Primul număr (1/2022) debutează cu întrebarea lui Dumitru Augustin Doman: „Mai e loc de o revistă?” Cică sunt vreo 200 în ţară. În paginile 12-13, răspund din partea „concurenţei”: Adrian Alui Gheorghe („Conta”), Vasile Dan („Arca”), Gellu Dorian („Hyperion”), Leonid Dragomir („Argeş”), Ioan Lascu („Autograf MJM”), Ovidiu Pecican („Steaua”), Radu Ulmeanu („Acolada”) şi George Vulturescu („Poesis”). Remarcabilă este susţinerea din partea tinerilor prozatori: Mihai Barbu, Şerban Tomşa, Cristian Vicol, Dorian Dron, Radu Părpăuţă, Alexandru Jurcan. În secţiunile de poezie publică: Ion Cristofor, Stéphen Moysan (tradus de Leo Butnaru), Radu Ulmeanu, Petruţ Pârvescu, Lidija Dimkovska (în traducerea Ioanei Ieronim), Andrei Zbârnea, Savu Popa, Tettyo Saito (care scrie în limba română), Elena Simion, Constantin Abăluţă. Cel mai rebel din Babel este „Terente”, gardianul de la „Poliţia culturală”, care dirijează tot ce prinde: „Sala de plen a Senatului ar putea să se numească «I. L. Caragiale», iar pe frontispiciu să scrie: «Trăiască dar Moftul român!»”

 

(G.-D.G.)

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.