Malaxorul de mai

■ „Răvaș pe-o floare”, de Georgeta Minodora Resteman, Editura Neuma, 2023. „Poezia Georgetei Resteman păstrează farmecul «dulcelui stil clasic», virtuțile prozodiei artizanale, create cu migală. Muzica versului se aude în surdină, abia biruind tăcerea: Ce toamnă frumoasă-i tăcerea din tine. Ne întâlnim cu texte intimiste, de dragoste, simțim voluptatea interioarelor cu fotolii adânci și mătase, cu o natură gingașă, grijulie cu oamenii oferindu-le plăcere și prin intemperiile ei, blândele ploi. Chiar dacă nu ninge între noi cu diamante, vom aprecia din plin această lirică senină.” (Horia Gârbea)

■ „Sunt ruda de sânge a unui timp nebun”, de Mihai Vintilă, Editura InfoEST, 2023. „Minimalist, poetul își păstrează verticalitatea quasi-piramidal lângă palatul pe care Poezia l-a ridicat singură! Peste drum, demonii silabisesc false manele pe nervii umanității… Nu mai vin nopți de cristal, trec doar tramvaie de cristal, amușinând poeți disperați, pentru a-i convinge să nu se sinucidă, ci doar să nu mai fie atenți… la singurătatea bradului din câmpie! Unde nu mai ajung corbii lui Poe, ci doar câte o cioară albastră de neagră care doar aleargă, ca și un poet închipuit, surprins antologic, care face ciorbă de pește din hârtie și cuvinte. Apocaliptic, profetic, Mihai Vintilă cântă învierea șinelor uitate din Bărăgan, care mai așteaptă oameni adevărați, pentru un exil necesar! Măcar în interior!” (A.G. Secară)

■ „Amalgam la miezul nopții” – Însemnări calendaristice, vol. IV, de Augustin Mocanu, Editura Star Tipp, Slobozia, 2023. După cum spune și titlul, volumul de față este un amalgam de proză scurtă a lui Augustin Mocanu, poezie populară culeasă de el, dar și de aprecieri critice, scrisori, felicitări, comunicări personale sau poeme cu dedicație primite de către autor de-a lungul timpului, sau scrise de el pentru alții. Un volum interesant, care conturează din fragmente, scrisori, poeme, imaginea unui om, viața, opera și caracterul scriitorului și folcloristului sălăjean Augustin Mocanu.

■ „Artemis”, de Gabriel Nicolae Mihăilă, Editura Neuma, 2023. „Au trecut nouă ani de când un juriu național din care am făcut parte acorda unui tânăr poet Premiul Opera Prima al Festivalului «Tudor Arghezi» – 2014 pentru un volum promițător. Astăzi Gabriel Nicolae Mihăilă este un poet experimentat, dar care și-a păstrat spiritul ludic, dezinhibarea juvenilă, îndrăzneala. A treia carte este dedicată fetiței autorului, Artemis-Maria, în vârstă de un an. Artemis e norocoasă, căci tatăl ei e un poet adevărat, de care va fi mândră.” (Horia Gârbea)

(C.Ș.C.)

■ În numărul 253/aprilie 2023 din revista „Dunărea de Jos”, prof. univ. dr. Gheorghe Felea inaugurează serialul „Femeile în viaţa Galațiului”. Prima apariție din serial o are ca și protagonistă pe Vera Atkins, legendă a spionajului mondial, născută la Galați, în 16 iunie 1908. „Vera Atkins s-a remarcat în timpul celei de-a doua conflagrație mondială, fiind o personalitate puternică, dar mult prea misterioasă. Foarte puţine lucruri se ştiu cu privire la viaţa ei personală, în afara unor flirturi care nu s-au concretizat în căsătorii. Vera nu a ţinut jurnale şi a compus scrisori numai atunci când a fost strict necesar. Nu a avut confidenţi şi şi-a ascuns cu atâta dibăcie fotografiile, încât pe net nu am găsit nimic… Şi totuşi, numele Verei a avut o mare notorietate, poate și din cauza interesului manifestat faţă de protejaţii şi mai ales protejatele sale. Despre ei au apărut cărţi şi s-au turnat filme, la care Vera Atkins a lucrat în calitate de consultant, evitând însă să dezvăluie mai mult decât era cazul. Şi cum o bună parte din documentele referitoare la cel de-Al Doilea Război Mondial sunt în continuare secretizate, viaţa Verei rămâne învăluită în mare măsură în mister”, scrie Felea despre românca de origine evreiască de la vârful spionajului britanic.

(A.-B.K.)

■ Cu o reală surprindere am descoperit, cu ocazia lansării la Cluj-Napoca, în 19 aprilie a.c., a antologiei lui Ion Pop, Poezia românească după 1945, o publicație ce apare la Chișinău, în multe privințe, excepțională. Se numește „Revista Literară” și, ca o primă curiozitate, are ritmul de apariție bimestrial. Noi am intrat în posesia numărului 2/martie-aprilie 2023, prin bunăvoința redactorului-șef adjunct Adrian Ciobotaru. Paginile periodicului de la Chișinău reflectă pe larg manifestările prilejuite de Ziua Națională a Lecturii, 14 februarie, având în centru lansarea pomenitei antologii „cu o prezență regală”: Ion Pop, Ana Blandiana, Ion Mureșan, Simona Popescu, Al. Cistelecan, Ion Bogdan Lefter, Adrian Popescu, Lucian Vasiliu, Valeriu Stancu, Nicolae Leahu, Emilian Galaicu-Păun, Alexandru Burlacu, Arcadie Suceveanu, Teo Chiriac, Leo Butnaru. Poeții din Țară prezenți la Chișinău au, în paginile revistei, grupaje consistente de poeme, care mai întâi fuseseră citite acolo. Un număr de 16 scriitori din Republica Moldova răspund la un chestionar pe o temă extrem de preocupantă: starea lecturii. Însă darul „Revistei Literare” către „Caiete Silvane” – revistă și editură luate împreună – vine de la „Cronica de carte”, unde, dl profesor universitar Eugen Lungu scrie un elogios și detaliat comentariu la volumul colegului și colaboratorului nostru permanent, Gheorghe Moga, File de dicționar, Editura Caiete Silvane, Zalău, 2016. Criticul pune în evidență atenta selectare a materialului lingvistic analizat, probitatea științifică a autorului, rigoarea redactării, dar și umorul, menit să topească răceala dintre cititor și text: „Cum cartea e impregnată cu o terminologie lingvistică specială, cu explicații savante care pot tăia pofta de lectură unui cititor ingenuu, autorul se străduiește să reducă uneori tonalitatea savantă și să aducă în demersul său și momente distractive…” Grija publicației basarabene pentru cultivarea limbii române e demnă de toată lauda.

■ Un nou număr triplu, 301-302-303/ianuarie-februarie-martie 2023, al revistei „Discobolul”, ca de fiecare dată, cu un sumar fastuos și variat tematic: poezie, proză, critică și istorie literară, cronici de întâmpinare, istorie contemporană, istoria bisericii, traduceri, aniversări și, desigur, nelipsita „casetă cu parodii” a lui Lucian Perța. Pentru a spori agrementul cititorului, revista publică și o anchetă pe o temă de actualitate, pagini de jurnal și interviu, precum și documentele unui Colocviu internațional Vintilă Horia. Ceea ce ne atrage însă atenția într-un mod aparte este preocuparea revistei pentru Cercul Literar de la Sibiu. Pe tema anunțată, întâlnim întâi o cronică scrisă cu acribie de Ion Buzași la o carte de istorie literară: Anca Sîrghie, Radu Stanca și Sibiul. Cronicarul alege din temeinicul volum monografic, aflat la a doua ediție, pentru a le face cunoscute cititorilor revistei, detaliile cele mai relevante privind influența mediului sibian asupra baladistului și omului de teatru, complet, care a fost Radu Stanca. În fascicula de „Teme la alegere” a publicației, chiar sub semnătura Ancăi Sîrghie, putem citi un amplu eseu intitulat O prietenie creatoare – Ștefan Aug. Doinaș și Radu Stanca. Autoarea aduce la lumină episoade inedite din biografiile sociale și spirituale ale celor doi cerchiști, unele extrase chiar din corespondența lor. Ideea ce se vrea subliniată e aceea a rolului de magistru, jucat de Radu Stanca în devenirea scriitoricească a lui Ștefan Aug. Doinaș. Tot acolo, cu o pană sprintenă și mușcătoare de istoric literar și istoric în general, Mihai Barbu așterne noi pagini despre vânzoleala încordată a celui mai curajos dintre cerchiști cu regimul comunist: Pentru Ion D. Sîrbu CAFEAUA a fost ultimul viciu terestru. Modul cum niște funcționari vamali, aprobați tacit de partid și securitate, tâlhăreau coletele sosite din țări occidentale pe adresa unui scriitor bolnav și, în mare parte, dependent de cafeaua pe care aici n-o găsea, ar putea stârni indignare, de nu s-ar mai întâmpla și azi. Așa, iscă doar repulsie și indignare. „Discobolul” rămâne astfel o publicație de cea mai înaltă ținută.
(V.M.)