■ A apărut numărul 3/2024 al revistei de cultură în limba maghiară „Hepehupa”. Revista este editată de Color Print SRL Zalău (director Major István) și apare cu sprijinul Consiliului Județean Sălaj, Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, UDMR Sălaj și al Fundației „Communitas”. Din semnăturile numărului, amintim pe Vicsai Zsolt, Fehér Imola, Dezső Müller, Kabai Henrik, Hajdu Levente, Szőlősi Erzsébet-Vivien, Gáspár Attila, Németi Erik ș.a. Numărul este ilustrat cu lucrări realizate de Forró Ágnes, artist plastic, ceramist și ilustrator din Cluj-Napoca.
■ În cadrul ediției din acest an a Târgului de Carte Gaudeamus Cluj-Napoca a avut loc lansarea volumului „Ion Taloș și romanitatea orientală. Cu mărturisirile biografice ale lui Ion Taloș” de Mircea Popa, apărut la Editura Școala Ardeleană din Cluj-Napoca. Omagiul editorial Ion Taloș a fost realizat sub egida Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj. Lansarea din 12 septembrie 2024 a fost moderată de Mihai Bărbulescu, directorul Institutului „Arhiva de Folclor a Academiei Române” din Cluj-Napoca și Daniel Săuca, managerul Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj. Volumul „Ion Taloș și romanitatea orientală. Cu mărturisirile biografice ale lui Ion Taloș” cuprinde două părți: prima formată din șapte capitole: „Cadrul de formare: Arhiva de Folclor a Academiei Române”; „Contextul afirmării. Etapele unui parcurs științific; „Motivul manolian”; „Folcloristul”; „Comparatistul”; „Editorul și traducătorul” și „Mesager al folclorului românesc în lume”, partea a doua fiind compusă din interviurile publicate în revista „Caiete Silvane”, în numerele: 232/mai 2024, 233/iunie 2024, 235/august 2024 și 237/octombrie 2024. „Sălajul a fost leagănul, dar și toiagul pe care m-am sprijinit permanent și care mi-a dat putere. Studiul despre variantele transilvănene ale Meșterului Manole, descoperite inițial aici, m-a introdus prin ușa din față în rândurile folcloriștilor români consacrați”, a precizat etnologul și eseistul născut în 22 iunie 1934, în Prodănești, comuna Sălaj.
■ Ediția a doua revăzută a romanului „Povestirile mamei bătrâne. Satul de la marginea lumii” de Radu Țuculescu (n. 1 ianuarie 1949, Târgu Mureș – d. 25 martie 2025, Sighetu Marmației) a fost lansată în cadrul ediției clujene cu numărul 24 a Târgului de Carte Gaudeamus. Lansarea volumului din 12 aprilie 2025 a fost moderată de Daniel Săuca. Au mai vorbit: Vasile George Dâncu, Constantina Raveca Buleu, Bianca Tămaș, Victor Cubleșan și Adrian Crivii; a fost organizată o expoziție Flavius Lucăcel (ilustratorul volumului), iar momentul muzical a fost asigurat de Nucu Pandrea. „Poate că despre «Povestirile mameibătrâne» s-ar putea spune că este un fals roman polițist, un fals roman de dragoste, un fals roman social sau un fals roman cu cheie. Cu siguranță însă este un foarte viu roman al măruntului semnificativ care construiește viața satului românesc. La fel ca orice carte remarcabilă, «Povestirile mameibătrâne» nu a îmbătrânit deloc. Se așază, cu naturalețe, pe primul raft al literaturii noastre contemporane, unde și-a găsit deja locul”, a precizat Victor Cubleșan în postfața volumului apărut la Editura Școala Ardeleană din Cluj-Napoca.
■ Miercuri, 16 aprilie 2025, redactorii revistei literare de expresie maghiară „Helikon” din Cluj-Napoca au susținut, în sala Porolissum a Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, un curs de literatură alternativă elevilor de la Colegiul Național „Silvania” și Liceul Pedagogic „Gheorghe Șincai” din Zalău. Manifestarea a fost organizată în parteneriat cu Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, iar elevii au fost coordonați de profesoarele de literatură maghiară, Szabó Katalin și Kovács Tünde. Tema orei de literatură alternativă a fost istoria revistei „Helikon”, ajunsă în 2025 la al 35-lea an de existență. Din partea revistei „Helikon” au participat: Egyed Emese – poet, profesor universitar și senior editor, Ferencz-Nagy Zoltán – poet, redactor și Márton Evelin – prozatoare, redactorul rubricii de proză a revistei.
■ Am primit la redacție volume de versuri semnate de Caliopia Tocală, Vasile Dan Marchiș, George Vulturescu, Luminița Giurgiu și Anca-Iulia Beidac. Transmitem mulțumirile noastre autorilor pentru generozitatea lor!
■ „După volumele de proză și teatru, «În captivitate», «Simfoniile destinului», «Gemenii» și «Năluca», «Captivi», «Vieți duble», «Alter ego», Caliopia Tocală confirmă și prin poezie, cu «Statui de apă» și, acum, cu «Faustia. Resetare», portretul unui scriitor adevărat”, scrie Ioan Holban în cuvântul însoțitor al volumului „Faustia. Resetare” semnat de Caliopia Tocală și apărut la Editura Junimea din Iași.
■ Vasile Dan Marchiș a publicat la Editura Actaeon Books din Baia Mare volumul bilingv „Perfectele mirări / Mahnitjet perfekte”. Versurile în limba albaneză au fost traduse de Baki Ymeri. „Tomul lui Vasile Dan Marchiș, Perfectele mirări, ni se revelă ca o diagnosticare complexă a mirării, metamorfozată dintr-o reacție spontană într-un act senzorial, biotic și imaterial. Poezia sa survolează barierele unui simplu exercițiu versificator, devenind un mediu de cogitație asupra tripticului om-divinitate-act scriptural. Autorul imaginează o ipostază rarisimă a condeierului, ca agent de mediere între lumi – un porte parole care devoalează revelațiile inspirației divine. Fie că abordează tema creației, a memoriei colective sau a futilității insului în fața haosului, Vasile Dan Marchiș reușește să clădească un univers liric coerent, marcat de introspecție și religiozitate. Perfectele mirări nu este doar o odă incantatorie adusă poeziei, ci și o invitație la re-valorizarea mirării, ca formă superioară de cunoaștere și comuniune spirituală”, a precizat Daniela Sitar-Tăut în prefața volumului.
■ Fondatorul revistei „Poesis” din Satu Mare, George Vulturescu publică un nou volum de versuri la Editura Junimea din Iași: „Pinul lui Nietzsche”. „Cu conștiința fragilității discursului său, George Vulturescu își rostește totuși cu o aspră fermitate credința în scris, în versul ca unică posibilitate, fragilă desigur, a închegării de sine în fața asediilor lumii din afară: «poetul nu are nici o apărare în afara versului / nici ochiul de cucuvea nu are nici o apărare în afara nopții / golește în Dumnezeu tot ce vede». Vers frumos, acesta din urmă, dintr-o suită de poeme în care numiții pereți arizi ai peșterii sunt și pereți de cărți, cu accente sapiențiale grave și modulații ritualice colorate de citate din Cartea Cărților”, scrie academicianul Ion Pop pe coperta volumului apărut în 2025.
■ „În universul poeziei Luminiței Giurgiu pare că au erupt, în același timp, toți vulcanii expresivității și ai simțirii. Acest lucru se datorează, în mare parte, vibrației necontenite, dar și tumultului de stări, afecte, incertitudini, uimiri, generate de întreaga sonoritate a vieții, cum spune poeta într-un vers. Este o poezie picturală și de-o versatilitate stilistică aparte, care pare să nu își epuizeze curând rezervele de cuvinte și de trăiri intense”, precizează Savu Popa pe coperta a patra a volumului „Această tandrețe”, semnat de Luminița Giurgiu și apărut în colecția „Violet” a Editurii pentru Artă și Literatură în 2024.
■ „Anca-Iulia Beidac scrie o poezie în care senzualitatea și cerebralitatea coabitează fără să se anuleze reciproc. Mai mult, aceste două filtre au capacitatea de a potența și diversifica posibilitățile discursului liric al autoarei. Dincolo de această particularitate, Amare este o carte concept, ingenios structurată, cu un plan intertextual în subsidiar bine controlat”, scrie Șerban Axinte despre volumul „Amare”, apărut la Editura Junimea din Iași.
(A.-B.K.)
