Malaxorul de mai

■ Vertebrele strigătului, de Ioan Nistor. Antologie de autor (1989-2018), Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2023. „Desacralizarea resimțită agresiv definește versul poetului sătmărean Ioan Nistor, iar cotidianul aflat într-o bancrută ontologică devine preocuparea artistului pe care îl surprindem pe scena lirică rostind un soliloc, marcă a singurătății, a disoluției, a rupturii de întreg.” (Imelda Chința) „Ioan Nistor este cunoscut îndeosebi ca poet, dar și ca un fin comentator al fenomenului liric. Un poet discret, înzestrat cu o sensibilitate aparte, care a reușit să impună o geografie lirică proprie.” (Gheorghe Glodeanu)

(C.Ș.C.)

■ În cel de-al șaselea număr al revistei de cultură „Ateneu Arădean”, scriitoarea Lucia Bibarț publică o anchetă privind vizibilitatea și traiectoria periodicelor de cultură. „1. Într-o perioadă / lume în care reclama a devenit excesivă și adesea produsul oferit este mai de slabă calitate decât reclama, cum reușește să fie vizibilă și dorită o revistă literară românească de rang național?; 2. Care va fi traiectoria revistei pe care o conduceți în 2024?” au fost cele două întrebări propuse de redactorul-șef al revistei Bibliotecii Județene, „Alexandru D. Xenopol” din Arad. Au oferit răspunsuri: Simona Fusaru – secretar de redacție al revistei de cultură „Argeș” din Pitești, Zenovie Cârlugea – director al trimestrialului de cultură „Portal-Măiastra” din Târgu Jiu, Daniel Săuca – redactor-șef al revistei „Caiete Silvane” din Zalău, Andrea H. Hedeș – director al revistei de cultură „Neuma” din Cluj-Napoca și Nicolae Panaite – director al revistei „Expres cultural” din Iași.

■ Miercuri, 10 aprilie 2024, Casa Corpului Didactic Sălaj a sărbătorit 100 de ani de la apariția primului număr al publicației „Școala Noastră”, revistă pentru educație și cultură pedagogică. A fost organizat simpozionul județean „Revista pedagogică culturală «Școala Noastră» la Centenar” de Inspectoratul Școlar Județean Sălaj, Casa Corpului Didactic Sălaj și Muzeul Județean de Istorie și Artă – Zalău în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Serviciul Județean Sălaj al Arhivelor Naționale, Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj și Asociația Colecționarilor Sălaj, și a fost prezentat numărul aniversar al publicației de referință pentru învățământul sălăjean. În numărul 53-54/2024 semnează studii de specialitate privind revista „Școala Noastră” istoricii și profesorii: Dănuț Pop, Marin Pop, Daniel-Victor Săbăceag, Teodora Gorgan, Alexandra Preda, Anca Puie, Laura Ionela Chiș, Andrei Burghele, Augustin Leontin Gavra, Horaţiu-Traian Năprădean, Alina Guler, Ștefan Mitrașca, Dănuț-Viorel Sur și Marius-Mirel Matyas.

■ La Editura „Avalon” din Cluj-Napoca a văzut lumina tiparului primul volum din seria de autor Florin Bănescu, editat de Răzvan Bănescu și Ovidiu Pecican. „Scrieri” reunește două romane ale regretatului scriitor bănățean Florin Bănescu: „Semințele dimineții” (apărut în anul 1976) și „Portocale pentru vinovați” (publicat în anul 1982). „Am dorit în primul rând să aducem în atenţia cititorilor cele mai cunoscute aporturi ale scriitorului, cele pentru care a fost preţuit şi care i-au adus prestigiul de care a beneficiat în timpul vieţii. Am ales să luăm în considerare drept criterii ordonatoare criteriul cronologic şi cel al coerenţei şi coeziunii tematice, corelându-le între ele. Acest volum cuprinde cele două romane-parabolă ale scriitorului, ficţiuni originale de respiraţie generoasă, pe teme ambientate internaţional. Acompaniate de un studiu introductiv şi de fişa biobibliografică a autorului, ele sunt urmate şi de o selecţie generoasă din textele critice prin care au fost întâmpinate la vremea apariţiei în publicistica literară a vremii. (…) Îngrijirea dosarului de referinţe critice, procesarea textelor şi contribuţiile fotografice îi aparţin lui Răzvan Bănescu. Studiul introductiv, îngrijirea textelor i-au revenit lui Ovidiu Pecican. Biobibliografia scriitorului a fost rodul colaborării celor doi coordonatori ai ediției”, precizează editorii volumului „Scrieri” de Florin Bănescu.

■ Numărul 1 (48)/aprilie 2024 al revistei „Sintagme literare” cuprinde 33 de pagini de versuri. Sunt publicate poezii de: Liviu Ioan Stoiciu, Alice Puiu, Camelia Iuliana Radu, Carmen-Maria Mecu, Carmen Secere, Carmen Tania Grigore, Constantin Mărăscu, Corina Dașoveanu, Dan Rotaru, Doina Drîstariu, Echim Vancea, Elisabeta Boțan, Gabriel Gherbăluță, Ildi Șerban, Ioana Burghel, Ionuț Calotă, Lidia Zadeh Petrescu, Liviu Ofileanu, Luminița Giurgiu, Maria Jorj, Marin Moscu, Mihaela Aionesei, Mihai Marian, Mioara Băluță, Monica Rohan, Nicolae Nistor, Octavian Mihalcea, Petruța Niță-Bocu, Radu Ulmeanu, Raul Sebastian Baz, Silvia Bitere, Teodor Dume și Violeta Pintea. Revista „Sintagme literare” apare în comuna Dudeștii Noi din județul Timiș, cu sprijinul administrației locale și este coordonată de scriitorul Geo Galetaru.

(A.-B.K.)

■ Adevărat breviar sapiențial, paginile cu jurnalul lui Gheorghe Grigurcu din „Discobolul” nr. 313-314-315/2024 cuprind și această „sentență”, care pe mulți ar trebui să-i pună pe gânduri: „Într-o existență plină de succese, defectele de caracter sunt împinse la suprafață, astfel cum într-o vară intens solară apare seceta. Fenomene naturale ambele.” Un număr mare de cronici și recenzii la cărți de literatură din toate genurile se succedă, sub titulatura mai multor rubrici de profil, purtând semnături prestigioase, de la Ion Pop, Al. Cistelecan, Iulian Boldea, la Ion Buzași și Mircea Stâncel. Aproape 50 de pagini din corpul revistei sunt rezervate Simpozionului Jacques Maritain, marcând 50 de ani de la moartea gânditorului catolic francez, manifestare organizată în toamna lui 2023 la Blaj. Centrul de greutate al acestui număr din „Discobolul”, în volum de 300 de pagini, îl reprezintă exegeza Martei Petreu la Filosofia stilului de Lucian Blaga, eseu de estetică de la a cărui apariție (1924) se împlinește un secol. În finalul studiului său, autoarea radiografiază în termeni necruțători opacitatea unei comisii de promovare universitară, care a lezat înzestrarea intelectuală excepțională a lui Lucian Blaga. În domeniul publicisticii literare, am remarca interviul realizat de Victor Marola cu criticul literar Iulian Boldea, redactor-șef al revistei „Vatra”. De pe această poziție, dar și de pe cea de profesor universitar la Filologia târgumureșeană, el apreciază peisajul literar românesc contemporan drept unul al confuziei de valori: „… sintagma lui Alecsandri despre românul «născut poet» se verifică azi, mai mult ca oricând: românii sunt mai mult sau mai puțin poeți, în cuget, în simțire, în orgoliul publicării. Cuvinte precum «poet», «scriitor», «intelectual» par compromise, devalorizate, prin abuz, lipsă de acoperire, din pricina hărniciei grafomane lipsite de substanță. Literatura adevărată, autentică, riscă să fie asfixiată, compromisă, profesiunea de scriitor fiind din ce în ce mai greu de asumat în sensul său nobil și frumos”. Asemenea fraze s-ar cădea să stea scrise pe pereții tuturor redacțiilor de azi. Un generos capitol de „aniversări” laudă activitatea literară a lui Mircea Popa și pe cea a lui Gheorghe Jurcă la împlinirea vârstei de 85 de ani.

(V.M.)