Articole

Malaxorul de iunie

■ Numărul 4 (227)/aprilie 2022 din „Nord Literar” din Baia Mare are un conținut bogat și interesant. La secțiunea „Eseu”, criticul și istoricul literar Mircea Popa a scris despre Petru Dumitriu, „scriitorul cel mai controversat al epocii socialiste, al cărui destin literar poate fi comparat doar cu acela al lui Pacepa, prin proporțiile și prin consecințele sale politico-culturale”. În cadrul secțiunii „Vitrina”, Florian Copcea a prezentat volumul „Furișul din adânc” de Titu Dinuţ, Gela Enea a scris despre volumul de poezii „Nespusul fărâmicios” de Mirela Orban, iar Săluc Horvat despre exegeza de critică literară publicată de Alexandru Zotta, „Exerciții de admirație. Însemnări despre creația lui Horia Bădescu”. La rubrica „Aniversare”, Gheorghe Pârja a prezentat realizările impresionante ale arhitectului Dorel Cordoș. Ștefan Jurcă a publicat un interviu cu pictorul Iosif Hamza (1937-1998), realizat în iulie 1990.

■ În revista lunară de literatură şi artă „Acolada” din Satu Mare, numărul 3 (172)/martie 2022, Zenovie Cârlugea a prezentat „Mitografii. Incursiuni într-o bibliotecă mitologică” de Gheorghe Glodeanu, un volum care „ne dezvăluie o parte din zestrea mirabilă a «bibliotecii mitologice», izvor de inspirație în varii domenii ale artei (și nu numai) pentru istoria lumii de la început până azi”. Cornel Cotuțiu a scris despre volumul „Frontiere etnologice”, semnat de Menuț Maximinian. La rubrica „Parodii”, Lucian Perţa l-a luat în vizor pe poetul și prozatorul optzecist Liviu Ioan Stoiciu.

■ În numărul 5 (138)/mai 2022 din revista lunară de cultură „Curtea de la Argeş”, criticul și istoricul literar Tudor Nedelcea a scris despre Regina Maria a României. „Am numit-o «regina naţionalistă», în sensul real, adânc al cuvântului. A­-ţi iubi naţiunea nu înseamnă a urî alte naţiuni, a-­ţi iubi mama nu înseamnă că urăşti celelalte mame. Naţionalismul n­-are nimic în comun cu xenofobia, rasismul, antisemitismul sau alte anti…, doar cu antiprostia”, consideră Nedelcea. În aceeași publicație, Mihaela Albu a prezentat viziunea diplomatului, romancierului, eseistului și filosofului Vintilă Horia asupra Europei la sfârşitul secolului XX.

■ În „Răsunetul cultural”, numărul 5 (109)/mai 2022, a fost publicat in memoriam articolul „Lupa Capitolina – legenda” de istoricul şi arheologul Dumitru Protase. Membru de onoare al Academiei Române din 2003 și membru al Institutului de Istorie din Cluj-Napoca, profesorul universitar Dumitru Protase a trecut la cele veșnice în 25 aprilie 2022, la vârsta de 96 de ani. În magazinul literar și artistic realizat de Societatea Scriitorilor din Bistrița-Năsăud, Vasile Astărăstoae, fost președinte al Colegiului Medicilor din România, i-a adus un elogiu lui Mircea Gelu Buta cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani. „Omagierea la 70 de ani a Profesorului Mircea Gelu Buta este și un fericit prilej de omagiere a cărturarilor erudiți, care se trag din Școala Ardeleană și care sub deviza Nihil sine Deo constituie o forță pentru progres și civilizație”, apreciază Astărăstoae.

■ Primul număr din 2022 al revistei trimestriale „Cronograf” se deschide cu editorialul „Avioane de hârtie” semnat de redactorul-șef Robert Laszlo, despre precaritatea condiției scriitorilor. Publicația editată de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare cuprinde versuri de Ioan Moldovan, Andrei Zanca, Gheorghe Vidican, Gheorghe Izbășescu, Marius Chelaru, Gheorghe Cormoș și Ciprian Vestemean. Revista este ilustrată cu reproduceri după lucrări ale scriitorului și artistului vizual sălăjean Flavius Lucăcel.

■ În numărul 5 (317)/mai 2022 din „Convorbiri Literare”, Cassian Maria Spiridon propune un nou serial dedicat istoriei revistei fondate de Societatea Junimea din Iași, la 1 martie 1867, intitulat „Seria Al. Tzigara-Samurcaș a Convorbirilor Literare și scriitorii interbelici”. La ancheta „Critica literară azi” au răspuns Pompiliu Crăciunescu și Cornel Ungureanu, iar poetul Sterian Vicol a realizat un interviu cu Ana Blandiana. Cristian Livescu a scris despre volumul „Poemele unui îndrăgostit” (Editura Timpul, 2021) de Adrian Matei, Constantin Dram despre romanul „Labirintul” de Adrian Lungu, apărut în acest an la Editura Limes, iar Mihaela Grădinariu despre volumul I din „Politică și canon literar” de Adrian Dinu Rachieru, lansat la Editura Eikon în 2021. Diplomatul de carieră şi scriitorul Nicolae Mareș a prezentat cele zece scrisori inedite adresate de Lucian Blaga Editurii de Stat pentru Literatură și Artă în perioada traducerii și editării capodoperei literaturii universale „Faust” de Goethe, respectiv între 4 martie 1953 – 7 februarie 1954.

■ În numărul 5 (479)/mai 2022 din revista de cultură „Argeș” a fost publicat un grupaj de poezii intitulat „Cântec pentru Ucraina – poezia războiului”. Au semnat versuri: Maria Pilchin, Grigory Semenchuk, Savu Popa, Georgiana Mărculescu, Rodica Gotca, Maria Ivanov, Madalina Botnaru, Valeria Gribinenco, Cristina Dicusar, Moni Stănilă, Sergiu Stati, Vitalie Șega, Augustina Vișan, Dumitru Crudu, Virgil Botnaru, Natalia Pîntea, Lesyk Panasiuk, Iya Kiva, Boris Gumeniuk, Vasilisa Savițkaia, Victor Cobzac, Benoit Vitse, Alexandru Popescu, Nicolae Leahu, Cosmin Perța, Ivan Pilchin, Ronin Terente și Alexandra Arnăut. Revista Centrului Cultural Pitești cuprinde și extrase din studiul despre literatura avangardei ucrainene semnat de istoricul literar Leo Butnaru.
■ În numărul dublu 12-13/aprilie-iunie din „Sintagme Codrene”, revistă apărută în Baia Mare, Ică Sălișteanu a recomandat „Scrieri literare” de Olimpia Mureșan, volum despre scriitori maramureşeni. „Doamna Olimpia Mureșan, prin prezenta lucrare și-a întocmit o veritabilă ladă de zestre pentru momentul (care a venit) când notorietatea o va ademeni cu «Mantia celebrităţii», cum ar spune Marian Nencescu”, a considerat jurnalistul Sălișteanu.

■ „Cafeneaua literară” din Pitești ne propune în numărul 4 (230)/aprilie 2022 ancheta „Eminescu și poezia contemporană”. Au răspuns întrebărilor adresate de Virgil Diaconu: eminescologul Nicolae Georgescu, poetul Nicolae Silade, criticii literari Aureliu Goci, Adrian Dinu Rachieru, Iulian Chivu și poetul și criticul literar Daniel Corbu. Redăm răspunsul lui Aureliu Goci la întrebarea: „Dacă apreciați poezia lui Eminescu, în ce serie de 5-10 poeți de valoare o includeți?”: „Opera lui Eminescu s-a clasicizat, și locul său este alături de marii creatori naționali. El este pentru noi ceea ce este Shakespeare pentru englezi sau Dante Alighieri pentru italieni. Din nefericire, limba română nu are circulația englezei sau italienei, și de aceea Eminescu rămâne puțin sau deloc cunoscut pe mapamond. Eminescu, ca orice mare poet, nu este integrabil într-o «serie», iar structura tipologică a creației este și ea bipolarizată între clasicism și romantism”.

■ În colecția „Carte Medicală” a Editurii Limes din Florești a văzut lumina tiparului cel mai recent volum semnat de Iustinian Gr. Zegreanu, medic, poet și scriitor. „«Epilepsia. Între mit și adevăr» este o carte de specialitate neurologică, în care se trec în revistă ultimele noutăţi teoretice şi practice existente la ora actuală în boala epileptică, în text existând numeroase trimiteri spre o bibliografie extrem de bogată. Lucrarea se adresează mai multor categorii de cititori fiind mai mult decât o carte de strictă specialitate deoarece epilepsia este privită în decursul evoluţiei sale istorice, cu referiri la diferite personalităţi afectate de boala epileptică, care au reuşit prin activitatea lor să influenţeze mai multe domenii: istorie, literatură, ştiinţă, artă”, a precizat autorul.

■ La Muzeul Național al Literaturii Române din București a avut loc miercuri, 25 mai 2022, lansarea volumelor „Vlaherne. Mica Dacie din inima Byzanțului” și „Veniți de luați lumină” în prezența autorului, Florin Horvath. Al doilea volum menționat a apărut în acest an la Editura Caiete Silvane. Scriitor, membru al Cenaclului literar „Silvania” și al Asociației Scriitorilor din Județul Sălaj, Florin Horvath a colaborat cu diverse reviste de cultură din țară și din județul Sălaj, printre care „Caiete Silvane”.

(A.-B.K.)
■ Caravanele gheţii. Daniel Cristian Dumitru deschide colecţia „Fantastica” de la Editura Cristian PlusArt, cu romanul „Legenda lui Vhadaar, colonadul” (o poveste pentru copii mari). Intriga principală reia în cheie fantastică povestea lui Tristan şi Isolda, presărată cu răfuieli între voinici, care amintesc de naraţiunile haiduceşti ale lui Panait Istrati. Oglitterat este una dintre micile „împărăţii” dintr-o lume acoperită de gheaţă. Locuitorii ei sapă în stratul de omăt ca nişte mineri, ca să găsească hrană, vreascuri pentru foc, lemn pentru construcţii şi arme. Ele sunt schimbate pentru seu, oale şi peşti congelaţi aduse de caravanele numite „colonade”. Vhadaar este căpetenia şi ghidul unui asemenea grup de negustori, care transportă mărfurile pe spinările unor urşi, timp de mai multe luni, peste imensa banchiză. El susţine că a fost trimis de împăratul Tekoonsha din Oglinniat, lumea pescarilor din insulele răsăritene, ca s-o peţească pe Onnda, fata lui Makoonsha-Împărat. Unii au amintit, sub influenţa serialului „Urzeala tronurilor”, laitmotivul „Vine iarna!” (care, cum bine ştim, „nu-i ca vara”). Dar autorul a creat lumea oglurilor în urmă cu două decenii, când la noi George R.R. Martin era cunoscut doar ca autor al povestirii „Regii nisipurilor”. În plus, el „scrie româneşte”, creează o atmosferă tradiţională prin felul cum inserează în naraţiune descrieri lirice în metrică populară, descântece de dragoste pentru adolescente, colinde, fragmente de baladă, formule mnemotehnice sau versuri sprinţare ale unor cântece şugubeţe. Onnda este o supravieţuitoare, o fată de neam mare care, pot să vă spun, deşi se transformă, rămâne prinţesă, dar cu o latură eroică, care promite noi aventuri: o „colonădeasă”.
■ Dragostea dintâi. Pentru mulţi tineri gazetari, Lucian Ionică rămâne conferenţiarul de la Universitatea de Vest din Timişoara cu care au ţinut diferite cursuri de jurnalism, unde a putut să transmită din experienţa sa de redactor-şef, iar apoi de director al studioului regional TVR Timişoara. Pentru membrii cenaclului SF „H.G. Wells”, el este unul dintre fondatorii care s-au întâlnit în 9 noiembrie 1969 cu Adrian Rogoz, sufletul legendarei reviste CPSF. Elevul de atunci spunea: „Doresc să fac o literatură pe care aş numi-o «umano-fantastică», o literatură în care ideea ştiinţifică, maşinăriile, invenţiile ca scop principal să dispară.” O primă transpunere a acestui crez a fost volumul de povestiri „Ziua confuză” (Editura Albatros, 1983). Mircea Opriţă remarca: „Povestirile din această culegere îşi refuză deliberat spectaculosul şi, la fel, condiţia eroică a personajelor.” Inedita concepţie estetică a fost perpetuată vreme de patru decenii şi a impus o viziune literară singulară, într-un domeniu unde mulţi alţii au deviat către spectaculosul facil. Iată că acum scriitorul şi-a adunat toate celelalte proze scurte (schiţe şi povestiri „aproape SF”) şi le-a publicat într-o altă carte, intitulată „Dincolo de albastrul cerului” (Editura Brumar, 2022). Textele au apărut în Almanahul Anticipaţia, diferite antologii, reviste literare, fanzine şi microfanzine timişorene. „Acest volum, cu povestiri bine închegate despre lumea noastră şi cea de dincolo de noi, dă semn despre evoluţia genului”, apreciază în prefaţă Cornel Ungureanu.

■ Nu căuta departe… Romanul „Mozara” (Editura Agora, 2021) redă o călătorie iniţiatică în Orient, care se termină în actuala zonă de conflict, pe Insula Şerpilor, „stânca” din Marea Neagră, unde cândva fusese ridicat un templu grecesc: mormântul lui Ahile Peleianul, amintit şi de o baladă populară legată de căsătoria imposibilă între Soare şi Lună. Eroii sunt patru jurnalişti: naratoarea, personajul principal (Mozara e un nume de bărbat), românca Josepha şi ghidul Ahmad. „Necunoscutul e în noi”, se citează ca motto din Alexandru Philippide, pentru a sublinia spiritualitatea demersului de descoperire a sinelui. Pornind din Paris, ţelul este cercetarea Templului lui Baal din Palmyra, unde s-ar păstra „papirusuri din vremea lui Fakir-al-Din II, emirul”. Cartea a fost prezentată la lansarea volumului de poeme „Mirabile dictu”, organizată la Biblioteca Judeţeană Sălaj în 25 mai a.c., la care au venit mulţi elevi de la Colegiul Naţional „Silvania” şi de la Liceul Pedagogic Zalău. Au vorbit Mariana Lucia Marian, directoarea instituţiei, profesoarele Dorina Tuduce şi Ioana Tuduce, eleva Sorana Avram. Au participat Daniel Săuca, managerul Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, scriitorii Ion Anghel-Mănăstire, Carmen Ardelean, Ion Piţoiu-Dragomir, Doina Ira-Tăutan, Viorel-Gheorghe Tăutan, Simone Györfi şi subsemnatul. Să menţionăm că un templu al lui Baal se găseşte şi în Sălaj, printre ruinele fostei metropole Porolissum. El a fost ridicat de arcaşii palmyrieni trimişi să apere limesul nordic al Imperiului Roman şi drumul sării de Dej.

(G.-D.G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.