■ Premiile Filialei Cluj pentru 2024. Juriul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, format din Constantina Raveca Buleu (președinte), Victor Cubleșan, Menuț Maximinian, Horea Poenar, Balázs Imre József şi Karácsonyi Zsolt, membri, a acordat următoarele premii:
Cartea anului POEZIE – Premiul A.E. Baconsky, ex aequo: Florentin Popa, Sutta, OMG Publishing House; Olimpiu Nuşfelean, În liniştea fricii, Ed. Galaxia Gutenberg;
Cartea anului PROZĂ – Premiul Liviu Rebreanu: Ruxandra Cesereanu, Regii gunoaielor, Editura Polirom;
Cartea anului CRITICĂ. ESEU – Premiul Liviu Petrescu: Andrei Doboş, Bacovia: modernismul periferic, OMG Publishing House;
Cartea anului TRADUCERI – Premiul Virgil Stanciu: Roxana-Ema Dreve – Ingvild H. Rishøi, Stargate. O poveste de Crăciun, Casa Cărții de Știință;
Cartea anului DEBUT – Premiul Marian Papahagi, ex aequo: Dana Buzura-Gagniuc, Buzura la Berința, Editura Școala Ardeleană; Ioana Pavel, Canonul (im)perfecțiunilor, Casa Cărții de Știință;
Premiul Cartea anului MINORITĂȚI – Premiul Bálint Tibor, proză: Tar Károly, Minden (mindig) mese („Oricum, totul e poveste”), Editura Koinónia, 2024.
■ Am primit la Cluj o nouă carte a Cătălinei Soare-Hüll: „Ce usturător e mirosul vieții” (Neuma, 2025, cu ilustrații de Laura Poantă și un text critic pe coperta a IV-a de Constantina Raveca Buleu). Din poemul liminar al volumului: „Ce usturător e mirosul vieții / prins în cel al morții / și câtă naivitate în deschiderea porților / abatorului / Nimeni nu se satură cu prea puțin / și nu e fericit cu prea mult / alegerea proporțiilor cade uneori în sarcina / muzei / alteori în grija poetului. // Ingenuă rămâne doar poezia” (p. 6).
■ Am primit din Franța, de la Emmanuelle Malhappe (a participat la ediția din acest an a Festivalului internațional „Primăvara Poeziei”), volumul „Entre est le pays” (L’Harmattan, 2025), cu o prefață de Michel Cassir și o postfață de Metin Cengiz (prezent și el la festivalul nostru). Pentru M. Cengiz, E. Malhappe „aduce o aromă cu totul nouă și foarte personală poeziei franceze, prin poeziile pe care le scrie de mult timp și pe care nu le împărtășise până acum”.
■ De citit, meditat. Sever Voinescu: „Piața de carte din România este, se știe, la cel mai jos nivel din Europa. De ce nu suntem inteligenți să ne gândim că publicul dezobișnuit de lectura cărților poate fi reobișnuit să citească oferindu-i reviste? În fond, poporul român a mai fost o dată cultivat prin reviste, de ce nu am face-o din nou? Admit, însă, că pentru asta ai nevoie de o strategie, de un ministru curajos, cu viziune, care să priceapă că datoria lui principală nu e să împartă instituțiilor și independenților culturali bani (fatalmente puțini) contra tone de documente, ci să combată direct analfabetismul funcțional la nivel de masă. Școala e școală, face ce face, cum poate, cât poate. Lupta cu analfabetismul funcțional nu este însă doar a școlii. Statul român ar trebui să se angajeze într-o veritabilă cruciadă culturală împotriva analfabetismului funcțional, adică într-o veritabilă cruciadă pentru lectură, iar revistele de cultură, toate, fie ele private sau arondate cumva bugetelor publice, ar trebui să fie socotite avangarda acestei cruciade. Deocamdată, însă, noi ne ocupăm de taxe…” (dilema.ro). Chiar așa, de ce nu ar fi revistele de cultură ce spune, pe bună dreptate, S. Voinescu?
(D.S.)
■ În numărul 265/iunie 2025 din revista de cultură „Nord Literar” este aniversat istoricul literar și eminescologul Săluc Horvat, membru fondator și directorul executiv, timp de douăzeci de ani, al revistei „Nord Literar” din Baia Mare. Despre scriitorul care, la 23 iunie 2025, a împlinit frumoasa vârstă de 90 de ani, au scris poetul și publicistul Gheorghe Pârja și istoricul literar Mircea Popa. „De numele lui se leagă și nașterea revistei «Nord Literar», o publicație cunoscută în țară și străinătate, care a coagulat și valorile literare din Maramureș. Nu am emoție să afirm că Săluc Horvat este un cărturar, termenul având multe resurse lingvistice. El și-a făcut din bibliotecă un crez de viață, din catedră o mărturisire generoasă, iar din revistă o rampă de lansare pentru idei. Face parte din categoria intelectualilor care știu să dăruiască lumina cuvântului. Am mai spus, și o repet, că el are tenacitatea și consecvența de a crede în faptele sale literare, în așezarea lumii culturale din Nord într-o matcă ispititoare. Știe care este secretul unei opere de durată, care izvorăște din neliniștea creației. A provocării realității. Ca om, el are vocația binelui făcut celuilalt”, a apreciat Gheorghe Pârja. În articolul „Săluc Horvat și actualitatea lui Eminescu”, profesorul Mircea Popa a publicat o prezentare a volumului „Eminescu în memoria timpului”, apărut la Editura „Școala Ardeleană” din Cluj-Napoca și care cuprinde cele mai importante studii publicate de eminescologul Săluc Horvat, dedicate cercetării vieții și operei lui Mihai Eminescu. Gânduri frumoase și urări de bine îi transmitem cărturarului maramureșean Săluc Horvat și din partea colectivului de redacție al revistei „Caiete Silvane”.
■ În Colecția „Arcadia” a Editurii „Neuma” a apărut volumul lui Mihai Petre, „Recitiri și rescrieri”. Scriitorul și jurnalistul Mihai Petre propune, după ce a reluat spre recitire și rescriere, noi interpretări privind operele unor clasici ai literaturii române, precum Grigore Ureche, I.L. Caragiale, Liviu Rebreanu și Gib I. Mihăescu. „Sperăm ca selectarea textelor să răspundă nevoilor unui cititor interesat de fenomenul literar particularizat printr-un scriitor aparținând epocii vechi, clasice ori moderne a literaturii române. De la fiecare am reținut un aspect mai puțin ori deloc cercetat, precum diacronia unei expresii: zic să fie zis (Grigore Ureche), relația de comunicare și tabuurile familiale (I.L. Caragiale), Ion, personajul prins în dinamica celor două verbe: a fi – a avea și simbolurile orizontului românesc (Liviu Rebreanu), sursa de inspirație, subiectul operei și relația autor – personaj, precum și Rusoaica – un personaj și un roman-destin (Gib I. Mihăescu). Fără pretenția de a deține ultimul adevăr, informațiile și ideile lansate de noi exprimă doar un punct de vedere, pe care ni-l asumăm. În forma prezentată, pot fi folosite ca punct de plecare pentru alte cercetări fie pentru dezvoltare, fie pentru o corectare/completare punctuală. Mai mult însă, sperăm ca textele propuse să se constituie în sincere invitații la (re)descoperirea scriitorilor amintiți a căror operă se reduce, din păcate, și în mediul liceal!, doar la un simplu nume, ori, cel mult, la un fragment de text”, a specificat Mihai Petre.
■ La Editura „InfoEST” din Brăila a apărut volumul „Nărăvaș în lan de vorbe – nodule literare”, semnat de Mihai Vintilă. „Această carte este o carte despre nodule literare. Nu sunt cronici, ci radiografii asupra unor construcții literare. Ele nu au ca scop ridicarea sau scăderea unui autor, ci au doar rolul de a promova literatura de bună calitate. Încerc prin ele să pătrund în structura de rezistență literară și astfel să ofer posibililor cititori unele chei de citire sau de recitire. (…) Acest volum adună nodulele literare publicate în reviste precum «Spații Culturale», «Nord Literar», «Porțile Nordului», «Axis Libri», «Răsunetul Cultural», «Mișcarea Literară»”, precizează Mihai Vintilă. Printre cărțile prezentate în „Nărăvaș în lan de vorbe – nodule literare” se numără și volumul lui Menuț Maximinian, „Lecturi. O perspectivă subiectivă”, apărut la Editura „Caiete Silvane” în anul 2024. „Tomul nu este unitar în operele abordate de autor. Sunt cărți cumva din direcții diferite, multe romane, ale unor scriitori contemporani. Găsim și suficient localism, dar este de înțeles, pentru că Menuț Maximinian este, în primul rând, un critic preocupat de scriitorii transilvăneni și apoi de cei naționali. Acest fapt nu impietează asupra măsurii critice. Împărțirea pe secțiuni organizează puțin acest eclectism al citirii și dă o structură mai ușor de urmărit. Ce nu am găsit deloc este duritatea. Nu avem bisturiul cu care diseca regretatul Alex Ștefănescu cărțile, ci mai mult o abordare așezată, la o altă tensiune decât cea bucureșteană. Înțeleg de ce autorul a completat titlul cu «O perspectivă subiectivă». El putea foarte bine să rămână doar «Lecturi», dar cred că a vrut să accentueze faptul că aceste lecturi sunt, în fapt, trecute prin filtrul și judecata criticului, iar, în final, cronica nu poate fi decât subiectivă. Menuț Maximinian nu face decât să își consolideze receptarea sa literară de om serios, așezat și cartezian. Este o lectură care poate ajuta cititorul să pătrundă mai ușor în hățișul literaturii române contemporane”, a apreciat Mihai Vintilă.
■ Miercuri, 25 iunie 2025, în sălile de expoziții temporare ale Muzeului de Artă Cluj-Napoca a avut loc vernisajul expoziției personale „Interval”, semnată de artistul vizual Radu Șerban, cetățean de onoare al orașului Jibou, profesor universitar la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca, coordonatorul (din 2012) al Simpozionului Internațional de Arte Vizuale „Arta în Grădină” de la Grădina Botanică „Vasile Fati” din Jibou, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. Expoziția, organizată în perioada 25 iunie – 20 iulie, face parte din proiectul „Radu Șerban. 65/45”, susținut de Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj și Primăria și Consiliul Local Jibou, proiectul fiind coordonat de Asociația Culturală Continuum. Cu ocazia vernisajului a fost lansat și catalogul „Interval”, apărut la Editura „Caiete Silvane”.
■ Cea de-a zecea ediție a Simpozionului de arte plastice „Dealul Melcilor” de la Stana (comuna Almașu, județul Sălaj) a debutat luni, 30 iunie 2025. Manifestarea a fost organizată de Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, în parteneriat cu Fundația Szentimrei din Cluj-Napoca. Au participat pictori, graficieni, sculptori, textiliști, artiști intermedia, studenți, profesori universitari, muzeografi ori restauratori care susțin activitatea artistico-plastică. Programul artistic a inclus sesiuni de lucru zilnice și discuții pe teme relevante pentru arta plastică contemporană. În perioada 30 iunie – 10 iulie, zece artiști plastici din România și Ungaria au avut oportunitatea să creeze într-un cadru inspirator, fiind găzduiți de Casa Szentimrei – o clădire cu valoare arhitecturală deosebită, proiectată de renumitul arhitect, grafician, scriitor şi om politic Kós Károly și construită în anul 1925. Locația, care adăpostește în prezent Pensiunea Riszeg, aniversează în acest an un secol de existență, motiv pentru care organizatorii vor marca momentul prin editarea unui catalog aniversar dedicat celor zece ediții ale simpozionului. În toamnă, publicul din Zalău va putea admira o selecție a lucrărilor realizate la Simpozionul de arte plastice „Dealul Melcilor” de la Stana, în cadrul unei expoziții dedicate.
(A.-B.K.)
■ In memoriam Dina Horvath
„Nu, nu va veni noaptea…” este titlul volumului postum al poetei Dina Horvath, plecată dintre noi în luna februarie a acestui an. Cartea cuprinde o mare parte din opera poetică a Dinei Horvath și a apărut la Editura Ighemonicon, București, în 2025. Volumul a fost prezentat joi, 26 iunie, la Biblioteca Județeană „Ioniță Scipione Bădescu” Sălaj, în prezența multora dintre cei care au iubit-o și apreciat-o pe Dina. Despre opera autoarei a vorbit poetul clujean Florin Otrocol, iar Mircea Dumitru a citit poeme din carte, cauzând emoție printre cei prezenți. „Dina Horvath își culege cuvintele din chiar palma întinsă a lui Dumnezeu. După ce ele se alcătuie în vers, cu smerenie își ascultă propria muzică într-o hipnoză inefabilă…” (Valentin Meseșan)
■ „Legături de sânge”, de Violeta Daniela Copăceanu, Editura Eikon, București, 2024. „Numai omul, este de părere autoarea, poate renunța la sine de dragul unui ideal, dar acest sacrificiu trebuie făcut cu naturalețea cu care petalele unei flori se închid seara. Nu mai insist, deși astfel de floricele stilistice se găsesc din abundență în romanul pe care l-am lecturat cu plăcere și cu dorința de a-i degusta toate ademenirile. Și sunt atât de multe, încât îi pot asigura pe cititori că nu vor rămâne dezamăgiți, dacă o vor lectura cu răbdare, cu tenacitate…” (Ionel Necula)
(C.Ș.C.)
